Cum se spălau rufele în Brașovul de altădată? FOTO

Conform inscripției de pe peretele clădirii, „Apaductul Municipiului Brașov a fost executat în anii 1891 – 1892 după planurile și sub conducerea Inginerului-Șef al orașului, Christian Kertsch”, apa fiind adusă, prin țevi de oțel și țiglă, tocmai de la mare depărtare, de după muntele Tâmpa, scrie Muzeul de Etnografie Brașov, pe pagina de Facebook a instituției.

Înainte de construcția apeductului ,,apa o aduceau servitoarele cu botele (donițele) – de la Numărul Unu (n.n. hotel pe strada Lungă, nr. 1) din Brașovechi, iar rufele se spălau la o fântână sub Strajă. Căci se făcea deosebire între fântânile cu apă rece și gustoasă și cele cu apă sălcie sau prea caldă... În piață, la fântâna din fața locuinței generalului, era întotdeauna seara sindrofie de servitoare ieșite cu botele sau cu ciubărul după apă. Făceau ce făceau și nimereau la apă tot când erau pe acolo și ,,cocișii” unguri sau soldații... Când era ger, de jur împrejurul fântânii era un ghețuș primejdios, căci apa se revărsa peste marginile ciubărului uitat de slujnică, care chiuia cu cavalerul ei sub poarta unei case din vecinătate” (sursa: Sextil Pușcariu, ,,Brașovul de altădată”).

Muzeul Civilizației Urbane a Brașovului vă dezvăluie, de miercuri până duminică, și alte aspecte din viața citadină a brașovenilor din secolele trecute.