Tăblițe de lut vechi de 4.000 de ani inscripționate cu vrăji magice… și note de plată pentru bere

Timp de peste 100 de ani, Muzeul Național al Danemarcei a găzduit o colecție vastă de tăblițe inscripționate provenite din cele mai timpurii civilizații ale Orientului Mijlociu – multe dintre ele având peste 4.000 de ani și fiind scrise în limbi dispărute astăzi.

Tăblițele au dus o existență discretă, însă acum cercetătorii le-au descifrat și au descoperit texte fascinante despre magie, regi și birocrația de modă veche, informează un comunicat al Universității din Copenhaga.

În urmă cu aproximativ 5.200 de ani, oamenii din culturile antice ale Irakului și Siriei au început să graveze semne pe tăblițe de lut. Acest nou sistem de comunicare a făcut posibilă, treptat, dezvoltarea unor societăți urbane avansate, cu sisteme administrative complexe.

De-a lungul a 100 de ani, Muzeul Național al Danemarcei a construit o colecție impresionantă a acestor surse istorice timpurii cu scriere cuneiformă, în limbi dispărute de mult. Colecția nu a fost studiată în ultimele decenii, însă acum cercetători de la muzeu și de la Universitatea din Copenhaga au analizat, identificat și digitizat pentru prima dată toate textele antice în cadrul proiectului „Comori Ascunse: Colecția de Cuneiforme a Muzeului Național”.

Ritual împotriva vrăjitoriei

Când cercetătorii au început să examineze colecția mai atent, au descoperit că aceasta conține o mare varietate de texte, de la registre contabile și scrisori până la tratamente medicale și incantații magice.

Un grup restrâns de texte provine din orașul sirian Hama, studiat de o expediție daneză în anii 1930. În anul 720 î.Hr., orașul a fost distrus și jefuit de războinici asirieni, care au dus prada înapoi în capitala lor, Assur, aflată în ceea ce este astăzi Irak. În graba lor, însă, au lăsat în urmă câteva tăblițe de lut, care se află acum la Muzeul Național al Danemarcei.

„Textele din colecție care provin din Hama au aproape 3.000 de ani și tratează tratamente medicale și incantații magice. Ele fuseseră lăsate în ruinele a ceea ce credem că a fost o mare bibliotecă de templu. Toate celelalte texte dispăruseră”, explică asiriologul Troels Pank Arbøll, care a făcut parte din proiectul „Comori Ascunse”.

Potrivit acestuia, textele din Hama sunt complet unice, deoarece aproape niciun alt text cuneiform pe aceste teme nu a fost găsit în aceeași regiune din aceeași perioadă. Iar un text în special i-a atras atenția

„Una dintre tăblițele de lut s-a dovedit a conține un așa-numit ritual împotriva vrăjitoriei, care avea o importanță enormă pentru autoritatea regală din Asiria, deoarece se credea că avea capacitatea remarcabilă de a îndepărta nenorociri – precum instabilitatea politică – care ar fi putut afecta un rege”, spune Troels Pank Arbøll.

Ritualul, care dura o noapte întreagă, implica arderea unor mici figurine din ceară și lut, în timp ce un exorcist recita o serie de incantații fixe. Având în vedere rolul central al ritualului în Asiria, cercetătorii au fost surprinși să găsească acest text atât de departe de capitala Imperiului Asirian și de bogatele culturi literare ale Babiloniei. Hama se afla, totuși, la periferia acestor regiuni.

Liste regale, scrisori și birocrație

În cadrul colecției, cercetătorii au descoperit o copie a unei foarte faimoase liste regale, care descrie atât regi mitici, cât și istorici.

Este un document politic important care enumeră regi din perioada de dinaintea lui Noe și a Potopului. Tăblița specifică găsită la Muzeul Național al Danemarcei este un text școlar și menționează regi care au domnit la sfârșitul mileniului al III-lea î.Hr. Alte copii îl menționează și pe legendarul rege Ghilgameș, cunoscut unora din celebra „Epopee a lui Ghilgameș”.

„Acest lucru face ca lista regală să fie una dintre puținele relicve pe care le avem și care sugerează că Ghilgameș ar fi putut exista cu adevărat. Nu aveam nici cea mai mică idee că avem o copie a acestei liste aici, în Danemarca. Este ceva cu adevărat spectaculos”, spune Troels Pank Arbøll.

Un alt grup de texte din colecție provine din săpăturile daneze de la Tell Shemshara din 1957, în ceea ce este astăzi nordul Irakului. Textele de la Tell Shemshara constau într-o corespondență între un conducător local și un rege asirian din jurul anului 1800 î.Hr., precum și într-o serie de documente administrative care, alături de multe altele similare din alte perioade, au reprezentat unul dintre principalele motive pentru care scrierea cuneiformă a fost inventată inițial.

„Foarte multe dintre tăblițele cuneiforme pe care le avem astăzi sunt dovezi ale unei birocrații extrem de dezvoltate. Exista nevoia de a ține evidența societăților complexe care se construiau, iar noi am găsit un număr mare de tăblițe care conțin informații practice, precum registre contabile și liste de bunuri și personal. Nu este, așadar, surprinzător că una dintre tăblițele din colecția Muzeului Național conține ceva atât de banal precum o chitanță foarte veche pentru bere”, concluzionează Troels Pank Arbøll.

_{Foto sus: Așa arată întâlnirea dintre o tehnologie veche de 5.000 de ani și era digitală. Cercetători de la Muzeul Național al Danemarcei și Universitatea din Copenhaga au analizat, identificat și digitizat o mare colecție de tăblițe cuneiforme (© Troels Pank Arbøll)}