Primăria Capitalei face primul pas pentru salvarea Palatului Voievodal - Curtea Veche

Primarul General al Capitalei, Ciprian Ciucu, a semnat autorizația de construire pentru punerea în siguranță Palatului Voievodal - Curtea Veche, monument aflat într-o stare avansată de degradare.

„Palatului Voievodal - Curtea Veche are 570 de ani și datează din secolul XV. Cel mai vechi monument medieval din București este într-o stare avansată de degradare, are infiltrații, plouă în interior, este plin de buruieni și are nevoie urgent de protecție. Primarul Ciprian Ciucu a semnat autorizația de construire pentru punerea în siguranță”, scrie Primăria Municipiului București, pe pagina de Facebook a instituției.

Conform sursei citate, lucrările ar putea începe în 3-4 săptămâni și ar dura 4-6 luni.

„Vestigiile se află fix în inima orașului, pe str. Franceză nr. 19-23. Ocupă o suprafață de 3.380 mp și conțin nouă corpuri de clădire. S-a mai încercat o punere în siguranță, în 2018, însă lucrările au fost oprite doi ani mai târziu și abandonate. Nu au fost luate atunci nici cele mai mici măsuri de conservare a monumentului istoric. Până în 2015, aici a funcționat un muzeu. După punerea în siguranță, Curtea Veche va fi restaurată”, precizează Primăria Municipiului București.

Despre Curtea Veche, ale cărei ruine se mai păstrează în Centrul Istoric al Capitalei, istoria amintește că a fost prima dintre cele patru reședințe domnești din București. O etapă importantă de construire îi este atribuită domnitorului Mircea Ciobanul în secolul al XVI-lea, cel care a ridicat palatul voievodal și biserica domnească cu hramul „Buna Vestire”. Curtea a fost refăcută și mărită succesiv de către domnitorii Țării Românești, o altă etapă semnificativă fiind cea a epocii de mari înfăptuiri edilitare din timpul domniei lui Matei Basarab, la jumătatea secolului al XVII-lea.

Declinul Curții Domnești a fost cauzat de incendiile anilor 1712 și 1718, de cutremurul din 31 mai 1738, dar și de războiul austro-ruso-turc dintre anii 1768-1774. După anul 1775, Alexandru Ispilanti construiește „Curtea Nouă”, moment din care vechea reședință a primit denumirea de „Curtea Veche”, pentru a se face distincția între cele două.

De la sfârșitul secolului al XVIII și până în prima jumătate a secolului al XIX-lea, degradarea Curții Domnești a fost un proces continuu, culminând cu distrugerile din timpul marelui incendiu din 23 martie 1847, care a afectat inclusiv Biserica „Buna Vestire”. Aceasta din urmă a fost refăcută ulterior și în ea se slujește și astăzi, fiind cea mai veche biserică din București.

În perioada anilor 1969-1974, pe ruinele Curții Domnești a fost amenajat „Muzeul Curtea Veche”, care păstrează o parte semnificativă a istoriei bucureștene a secolului al XVIII-lea, precum și fragmente de ziduri din timpul domnitorului Vlad Țepeș, alături de fundațiile primei reședințe din secolul al XIV-lea.