Inscripțiile descoperite la Acmonia dezvăluie secretele uitate ale anticului oraș frigian

Descoperirile arheologice recente din orașul antic Acmonia, situat în vestul Anatoliei, au adus la lumină nouă inscripții care oferă o perspectivă detaliată asupra vieții religioase, sociale, militare și funerare din această așezare în perioada Imperiului Roman.

Cercetătorii au identificat nouă inscripții descoperite în cadrul unor campanii de teren desfășurate între 2014 și 2017, publicate ulterior în revista științifică Gephyra. Acmonia, localizată în apropierea satului modern Ahatköy, în provincia Uşak din Turcia, este cunoscută încă din secolul al XIX-lea și a furnizat peste 300 de inscripții, noile descoperiri completând semnificativ imaginea organizării sale sociale și religioase, relatează La Brujula Verde.

Inscripțiile analizate de cercetătorii Hüseyin Uzunoğlu și Münteha Dinç includ epigrame funerare și documente privind ridicarea de statui sau organizarea de festivaluri religioase. Un caz important îl reprezintă inscripția referitoare la Demades, fiul lui Dionysogenes, preot pe viață al Atenei Sebaste și al Pantheonului. Acesta este menționat ca binefăcător al orașului, la inițiativa căruia a fost ridicată o statuie purtătoare de torță (lampadephoros), probabil amplasată pe strada principală și utilizată atât decorativ, cât și funcțional pentru iluminarea spațiilor publice.

Un alt text evidențiază activitatea unei familii de notabili, Hierocles și fiul său Hermogenes, care au finanțat ridicarea mai multor statui, inclusiv a zeiței Demeter Karpophoros, asociată fertilității. Inscripția arată că aceștia au contribuit repetat la înfrumusețarea străzii principale și au deținut funcții religioase și organizatorice importante, precum cea de agonothet al marilor jocuri Asclepieia. Totodată, textul oferă prima atestare a cultului Demetrei Karpophoros în regiunea Frigiei.

Printre descoperiri se numără și două epigrame funerare dedicate unor soldați originari din Synnada, probabil camarazi de arme, morți în condiții violente. Aceste texte poetice evidențiază legăturile de camaraderie din armata romană.

O altă inscripție importantă o comemorează pe Mandana, o femeie cu titlul de mare preoteasă a orașului. Monumentul a fost ridicat de soțul său, Priscus, și arată că femeile puteau deține independent funcții religioase importante. Numele Mandanei, de origine iraniană, indică influențe culturale diverse în regiune, fără a implica neapărat o origine etnică persană directă.

În ansamblu, inscripțiile indică existența unui program coerent de înfrumusețare urbană, în special pe strada principală a orașului, unde erau amplasate statui ale zeilor și ale instituțiilor civice. Aceste spații publice reflectau prosperitatea orașului în secolele II–III d.Hr., în special în perioadele Antoninilor și Severilor.

Cele nouă inscripții oferă informații esențiale despre viața din Acmonia romană: structura religioasă complexă, implicarea elitelor locale în finanțarea spațiului public, prezența militarilor în regiune, rolul femeilor în viața religioasă și practicile funerare, contribuind astfel la o înțelegere mai profundă a societății urbane din Anatolia antică.

_{Foto sus: Ruinele orașului antic Acmonia (© Uşak İl Kültür ve Turizm Müdürlüğü)}