Conac ridicat de Constantin Brâncoveanu, ajuns o ruină. „Nu prea știm să le valorificăm”
Domnitor al Ţării Româneşti între 1688 şi 1714, Constantin Brâncoveanu a deţinut zeci de hectare de viţă-de-vie la Ştefăneşti, în județul Argeş, construind acolo şi un conac. Brâncoveanu petrecea săptămâni întregi la conacul de la Ștefănești la culesul viilor.
Naționalizat în 1947, conacul a ajuns, în prezent, o ruină, în condițiile în care, în ultimele decenii, nicio autoritate, nici de la Ministerul Culturii, nici din județul Argeș, nu și-a dat interesul să facă vreun proiect de reabilitare a acestui monument istoric.
Conacul se află la doar trei kilometri de Pitești, într-o zonă idilică, cu sute de case și pădure în spate.
Ansamblul Conacului de vie brâncovenesc din satul Valea Mare - Ștefănești este alcătuit din ruinele conacului, poartă şi zid de incintă. Inițial, a fost inclus în lista monumentelor istorice din 1992 drept Pivnițe brâncovenești de la Valea Mare, apoi a fost declarat Casă brâncovenească cu curte și poartă. Începând din 2004, a fost declarat Ansamblu, fiind considerat de valoare națională, ceea ce face ca eventualele intervenții asupra monumentului să fie avizate direct doar de către Ministerul Culturii. Din clădirea principală s-au mai păstrat doar pivniţele şi zidurile parterului. Practic, din vechea clădire au mai rămas doar pereții din cărămidă.
„Adevărul” l-a întrebat pe Cristian Cocea, directorul Direcției pentru Cultură Argeș, de ce nu a fost realizat până acum vreun proiect de restaurare al conacului.
”În primul rând, nu există suficiente informații pentru o restaurare. Apoi, este vorba despre insuficienta fondurilor. În astfel de cazuri, când avem de-a face cu ruine, nu prea știm să le valorificăm. Ar trebui integrate intr-un obiectiv mai amplu, precum un parc. Aceeași problemă e la Sân Nicoară, la Curtea de Argeș. Nu se pune problema unei restaurări, ci a integrării ruinelor în ansamblul urban”, spune Cristian Cocea.
Potrivit Institutului Național al Patrimoniului, în perioada 1695-1698, condicile de venituri şi cheltuieli ale visteriei consemnează cheltuieli pentru casele domneşti de la viile de la Piteşti, care aveau pivniţe şi foişor. Conacul a rămas o vreme în proprietatea familiei Brâncoveanu, fiind administrat începând cu secolul al XIX-lea, de Aşezămintele Brâncoveneşti. „La începutul secolului al XX-lea, în conac locuiau călugări. A fost apoi deţinut de proprietari privaţi până în anul 1947, când a fost naţionalizat”, mai precizează reprezentanții Institutului Național al Patrimoniului.
Citește mai multe amănunte pe adevarul.ro