70 de ani de la moartea savantului Gheorghe I. Brătianu

Statul Major al Apărării a marcat 70 de ani de la moartea savantului Gheorghe I. Brătianu prin organizarea unei conferințe internaționale la Iași, cu tema „Gheorghe I. Brătianu și chestiunea Mării Negre. Actualitatea unei viziuni strategice privind spațiul de securitate din bazinul pontic”.

Desfășurată în zilele de 29-30 iunie 2023, conferința internațională a fost organizată prin intermediul Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I”, Filiala Iași.

Comemorarea a 70 de ani de la moartea savantului, în închisoarea de la Sighet, a avut loc joi, 29 iunie. Pe esplanada Casei Pogor, fosta casă a lui Gheorghe I. Brătianu din Iași, unde în prezent funcționează Muzeul Național al Literaturii Române Iași, a avut loc o slujbă religioasă și o ceremonie de depunere de coroane de flori la statuia savantului martir Gheorghe I. Brătianu.

Născut la Ruginoasa, în județul Iași, Gheorghe I. Brătianu a fost fiul lui Ion I.C. Brătianu și al prințesei Maria Moruzi-Cuza, văduva lui Alexandru Cuza, fiul cel mare al domnitorului Alexandru Ioan Cuza. Părinții săi s-au despărțit după o scurtă căsătorie de conveniență, Gheorghe fiind recunoscut ca fiul legitim de Ion I.C. Brătianu.

Gheorghe I. Brătianu a crescut alături de mama sa, la Ruginoasa, în palatul lui Alexandru Ioan Cuza, și la Iași, în Casa Pogor, având contacte sporadice cu tatăl său. După intrarea României în Primul Război Mondial, Gheorghe I. Brătianu, în vârstă de 18 ani, s-a înrolat voluntar în armată. Fiul premierul în exercițiu al României a fost rănit în vara anului 1917, în lupta de la Cireșoaia.

Gheorghe Brătianu a obținut titlul de doctor în filosofie la Universitatea de la Cernăuți (1923) și titlul de doctor în litere la Paris (1929). A fost profesor la Facultatea de Litere a Universității din Iași (1924-1940), apoi la Catedra de Istorie universală a Facultății de Filosofie și Litere a Universității din București (1940-1947). A fost decan al Facultății de Filosofie și Litere a Universității din București (1941-1943), de asemenea, profesor la Școala Superioară de Război din București (1942-1943), precum și director al Institutului de Istorie Universală „Nicolae Iorga” din București (1941-1947).

După instaurarea regimului comunist, a fost arestat și întemnițat în 1950, fără a fi judecat, în închisoarea politică de la Sighet, unde avea să moară, în aprilie 1953.

Inaugurarea Ansamblului Monumental Statuar ,,Armata Română și Marea Unire”

Cu ocazia conferinței internaționale dedicate memoriei și operei lui Gheorghe I. Brătianu, pe esplanada fostei Școli a Fiilor de Militari Iași (în prezent Spitalul Militar Clinic de Urgență „Dr. Iacob Chizac” Iași) a fost inaugurat Ansamblul Monumental Statuar ,,Armata Română și Marea Unire”.

Format din patru busturi, care îi reprezintă pe generalii Generalul Prezan (1861-1943), Iacob Zadik (1867-1970), Gheorghe Mărdărescu (1866-1938) și Ernest Broșteanu (1869-1932), acest Ansamblu Monumental Statuar a fost realizat de artiștii plastici Gabriela, Paul și Liviu Muscalu din cadrul Studioului de Arte Plastice al Armatei.

Sursa de inspirație pentru cele patru busturi, care alcătuiesc Ansamblul Monumental, a fost reprezentată de bustul generalului medic Carol Davila, realizat de Constantin Brâncuși din 1903, sculptură expusă, din 1912, în curtea Spitalului Militar Central din București.

„Cei patru generali sunt legați nemijlocit de Iași. Generalul Prezan a fost comandantul Corpului 4 Armată în 1914. După un an și-a mutat comandamentul la Bacău, din rațiuni de importanță militară. A revenit la Iași, în această clădire (fosta Școală a Fiilor de Militari Iași, în prezent Spitalul Militar Clinic de Urgență „Dr. Iacob Chizac” Iași – n.r.), în martie 1917, de unde a condus întregul proces de reorganizare a Armatei, de planificare a operațiilor militare pentru anul 1917, de unde a condus operațiile și a desfășurat întreaga activitate până în primăvara anului 1918, când într-un anumit context politic, a fost înlocuit de la comanda Armatei, unde a revenit la finalul anului 1918 și a continuat să conducă, de data aceasta de al București, operațiile militare până în primăvara anului 1920”, a spus prof. univ. dr. Ion Giurcă, la inaugurarea Ansamblului Monumental Statuar ,,Armata Română și Marea Unire”.

„Generalul Iacob Zadik, născut la Brătulești, aproape de Târgul Frumos, și-a legat activitatea de acest spațiu, colaborând direct cu generalul Constantin Prezan, în anul 1914, ca Șef de Stat Major al Corpului 4 Armată. A revenit la Iași, în anul 1920, în calitate de comandant al Corpului 4 Armată, pe care l-a condus până în anul 1929, când s-a pensionat... Generalul Zadik a fost într-o permanentă relație foarte bună cu Gheorghe Brătianu, inclusiv în anul 1950, cu câteva zile înainte de a fi arestat Gheorghe Brătianu, documentele consemnează o discuție telefonică între casa Zadik, de pe aleea Alexandru, numărul 8, la data respectivă, și Gheorghe Brătianu”, a precizat prof. univ. dr. Ion Giurcă.

„Generalul Mărdărescu, ieșean, a fost un strălucit comandant și ofițer de Stat Major. Dar cea mai importantă misiune a fost cea de comandant al Comandamentului trupelor din Transilvania. A condus operațiile militare în Transilvania și Ungaria, până în martie 1920, când Armata Română a terminat evacuarea Ungariei și Marele Cartier General a fost demobilizat”, a spus prof. univ. dr. Ion Giurcă.

„Nu în ultimul rând, generalul Broșteanu, născut la Roman, comandant al Liceului Militar, până la intrarea țării în război, comandant al Regimentului 53 Infanterie, rănit grav în Dobrogea, a revenit la Iași, a fost tratat la Spitalul Sfântul Spiridon, a devenit eroul orașului Iași, în toamna anului 1917. La comanda Diviziei 11 Infanterie, a participat la operațiile militare din zona Mărășești, iar cea mai importantă misiune a sa a fost acțiunea Diviziei 11 Infanterie în zona Chișinău-Tighina, pentru restabilirea și menținere ordinii. A fost cel care, până în martie 1918 a menținut ordinea în zona Chișinău-Tighina. A fost cel care a organizat pentru prima dată, în spațiul dintre Prut și Nistru, sărbătoarea zilei de 24 ianuarie, la Chișinău”, a adăugat prof. univ. dr. Ion Giurcă.