MUZEUL ȚĂRANULUI ROMÂN – 28 DE ANI

Pe 5 februarie 1990 se re-fonda Muzeul de la Șosea având o nouă titulatură – Muzeul Țăranului Român. Recunoașterea pe care a câștigat-o se datorează viziunii fondatorului său, Horia Bernea, fiind singurul muzeu de autor din România și un loc favorabil individualităților. De asemenea, este unul din puținele muzee din țară al cărui patrimoniu imaterial este re-vizitat și re-interpretat în proiectele artistice ale unora dintre specialiștii săi. 

Luni, 5 februarie 2018, la împlinirea a 28 de ani de la re-fondare, invităm prietenii Muzeului să sărbătorim cu povești, cărți și multă muzică bună. Intrarea este liberă.

De la ora 17, începem prin a le descoperi celor mici lumea expoziției Cu Tenda, iar apoi ne strângem în cort pentru a-l asculta pe papu Yioryi.  

Vini paplu di la puț,/ Ncâlar pi yumâruț,/ Yumâruțlu ni-anvițat, / Deadi paplu pisti cap!

Călare pe-un măgăruș (imaginar, dar tot năstrușnic, ca cel din poezie), paplu Yioryi/ bunicul Gheorghe le va spune povești copiilor aromâni, în cortul din expoziția Cu Tenda din Sala Foaier care se va umple cu lamni, bușurăț miri, arapi, furi, dafni, amirăruși – personaje înfricoșătoare, dar și încântătoare, care populau pe vremuri, se spune, munții în care aromânii își aveau cuiburile.

Cu Tenda este un proiect european care explorează culturile din sud-estul european, cu un accent pe cultura comunităților aromâne, continuând demersurile inițiate de Irina Nicolau la începutul anilor 2000.

De la ora 19, la Clubul Țăranului, aflăm de la Călin Torsan (Secția Educație muzeală) cum se scrie o carte despre fluiere și ascultăm cum se cântă o carte despre OM – altfel spus, lansăm cartea Omul cu fluier. 

Nașterea Muzeului Țăranului mă găsea pe străzi, cu pălăria în față, ca muzicant stradal. Un om cu fluier... La 28 de ani distanță se va-ntâmpla așa: voi fi pe scena Clubului Țăranului, iar pălăria îmi va sta pe creștet. Omul cu fluier (editura Martor). O carte ciripită de Călin Torsan.

De la ora 20, la Clubul Țăranului, avem Trei parale în concert 

Trei parale este un grup bucureștean de muzică tradițională cunoscut datorită proiectelor sale revivaliste dedicate muzicilor urbane de secol XIX sau repertoriului pastoral românesc.

Formația lucrează în paralel la câteva proiecte diferite de reconstituiri muzicale, în parte publicate pe compact-discuri: Bazar (muzici urbane de sec. XIX din Moldova și Valahia), Ciobanul care și-a pierdut oile (cântări de origine pastorală), Balade vitejești. Coordonator este Florin Iordan, etnomuzicolog la Muzeul Țăranului Român și poliinstrumentist în cadrul formației.

Concertul pe care grupul îl va susține de Ziua Muzeului va dezvălui publicului legătura dintre experiența în munca de cercetare etnologică și activitatea concertistică.

Bonus: 

Vrei să afli cum trăiește un muzeu? Ca orice alt muzeu, și Muzeul Țăranului Român trăiește asemenea unui personaj viu. Muzeul este curios - căutăm răspunsuri prin cercetări de antropologie rurală și urbană; Muzeul păstrează zestrea comună - conservăm, restaurăm și documentăm obiecte vechi și noi de patrimoniu; Muzeul construiește amintiri - explorăm istorii vizuale prin sertarele Arhivei de Imagine; Muzeul se joacă - de-a pictorii, de-a povestitorii, de-a cusătorii, de-a visătorii la Atelierul de Creativitate. Muzeul adună oameni, lucruri, întâmplări. 

Tot pe 5 februarie lansăm Muzeul [in]vizibil. Șantier de explorări #3 [video], ce prezintă scurte exerciții de memorie, imaginație și creativitate, materiale video prin care putem să fim alături și de vizitatorii noștri virtuali. De altfel, te invităm să ne vizitezi, dar și să ne urmărești online anul acesta: în fiecare zi de 5 a fiecărei luni, vom lansa un nou episod din seria Muzeul [in]vizibil #3 [video].

Muzeul [in]vizibil #3 continuă seria explorărilor muzeale inițiate cu ocazia celebrării întemeierii MNȚR prin seria de evenimente Muzeul [in]vizibil. 

*** 

În 1990, Ministrul Culturii, Andrei Pleșu îl numește la conducerea Muzeului de la Șosea, pe pictorul Horia Bernea, cel care timp de 10 ani, împreună cu echipa sa, va reașeza colecția înstrăinată în anii comunismului și va face „să renască un muzeu centenar” (Irina Nicolau).  

În anul 1996, a venit și marea recunoaştere internaţională: premiul EMYA pentru muzeul european al anului. Până în prezent, Muzeul Țăranului Român este singurul din România care deține această distincție în patrimoniul său.

Prin expozițiile temporare și colecțiile sale vechi, dar și recente, prin târgurile sale deja tradiționale și promovarea „produselor țăranului român”, prin activitățile sale cu copiii, prin diversitatea acțiunilor sale culturale (lansări de carte și dezbateri, concerte și filme, colocvii și seri culturale etc.), Muzeul Național al Țăranului Român încearcă să se păstreze permanent în actualitate.