
Institutul „Bucovina”: O piatră de temelie în cercetarea științifică, conservarea și promovarea patrimoniului Bucovinei
Centrul de Orientare, Asociere și Consiliere în Cariera de Cercetător (COACH-USV) este o inițiativă a Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava, creată în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), având ca scop susținerea și dezvoltarea carierei de cercetător în Regiunea de dezvoltare Nord-Est a României. În cadrul acestui proiect, Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava a semnat, în mai 2023, un contract de finanțare cu Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, având ca obiectiv înființarea și susținerea financiară a Centrului COACH-USV, care acoperă Regiunea de Nord-Est a României, ca parte a ERA TALENT PLATFORM. În România mai sunt pilotate încă opt astfel de centre de orientare în cariera de cercetător, în fiecare din cele opt regiuni de dezvoltare.
Centrul COACH-USV al Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava are ca obiective principale promovarea științei în rândul tinerilor din Regiunea Nord-Est a României, atragerea acestora în cercetare și popularizarea rezultatelor științifice în comunitățile locale. De asemenea, centrul sprijină dezvoltarea carierei cercetătorilor din regiune, oferindu-le noi oportunități în mediul academic, industrial și de afaceri. Un alt obiectiv este integrarea tinerilor cercetători în organizații de cercetare-dezvoltare-inovare (CDI), prin stagii de scurtă și lungă durată. În plus, centrul oferă cursuri gratuite de limba română pentru cercetători străini aflați în regiune, contribuind astfel la dezvoltarea carierei acestora. Un alt obiectiv al Centrului COACH-USV este acela de a disemina și promova rezultatele cercetărilor științifice realizate în organizații CDI, de a promova institutele de cercetare, pentru a oferi viitorilor cercetători informații privind posibile traiectorii de carieră.

Un astfel de institut de cercetare este Institutul „Bucovina” al Academiei Române. Acesta a fost înființat în 6 septembrie 1992, în adunarea solemnă a Societății pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina, cu scopul de a promova „valorile culturii și civilizației de aici, respectând adevărul prin cercetări fundamentale, concepute într-o viziune nouă, modernă” (acad. Cristofor Simionescu). Prin Hotărârile de Guvern nr. 702/14 decembrie 1993 și nr. 743/24 decembrie 1993 s-a oficializat înființarea Centrului sub denumirea de Centrul pentru Studierea Problemelor Bucovinei (Centrul de Studii „Bucovina”), cu sediul în Rădăuți și s-a stabilit organizarea instituției pe posturi finanțate și compartimente. Instituția a funcționat în subordinea Filialei Iași a Academiei Române, fiind condusă de cercet. șt. dr. Dimitrie Vatamaniuc, cunoscut eminescolog. Înființarea acestei instituții academice a fost o replică românească la preocupările privitoare la Bucovina ale altor două institute, care funcționau la Augsburg (Bukowina-Institut, înființat în 1988) și Cernăuți (Centrul Bucovinean de pe lângă Universitatea Națională „Yurii Fedkovici” din Cernăuți, înființat în 1992), cu care Centrul a stabilit relații de colaborare.
După mai multe încercări de reorganizare a Centrului de Studii „Bucovina” și mutarea acestuia la Suceava, în 2007, prin Hotărârea de Guvern nr. 102/31 ianuarie 2007, instituția obține personalitate juridică și funcționează la Rădăuți (într-un imobil administrat de Colegiul Național „Eudoxiu Hurmuzachi”), sub denumirea de Institutul „Bucovina”, „unitate de cercetare fundamentală și cercetări avansate”, având ca obiect de activitate „elaborarea de studii şi cercetări asupra istoriei şi culturii Bucovinei, prin secţiile proprii de istorie, literatură, folclor şi ştiinţele naturii, precum şi prin dezvoltarea parteneriatului şi colaborării interne şi internaţionale”.
Compartimentul de cercetare științifică este structurat în opt norme, incluzând domeniile: istorie; istorie literară, etnografie, folclor; științele naturii. Compartimentul administrativ cuprinde două norme: contabil-șef și bibliotecar. Directorul instituției este dr. Marian Olaru. În cadrul Institutului există un colectiv activ, cu cercetători și personal administrativ, dar și colaboratori asociați, care au contribuit, de-a lungul timpului, la activitățile instituției.
Activitate științifică
Având ca obiect de activitate aprofundarea cercetărilor științifice privind Bucovina, instituția derulează proiecte multianuale de cercetare în cadrul a două mari programe: Documenta Bucovinae Historica și Bucovina şi bucovinenii în istorie. Rezultatele cercetărilor sunt diseminate prin participarea la evenimente științifice interne și internaționale, publicarea de studii, articole (în periodicele „Analele Bucovinei”, „Codrul Cosminului”, „Glasul Bucovinei”, „Septentrion” ș. a.) și lucrări de istoria Bucovinei.

Institutul „Bucovina” organizează anual conferințe internaționale, sesiuni proprii de referate și comunicări științifice, cu o tematica legată de temele de cercetare ale institutului și de evenimentele culturale importante din anul respectiv, precum și colocvii și expoziții de carte și documente. La aceste sesiuni naționale și internaționale, desfășurate la început în cadrul manifestărilor „Zilele academice ieșene”, au participat cercetătorii rădăuțeni și oamenii de cultură din țară și străinătate, alături de cei care au fost mentorii institutului și colaboratori: Dimitrie Vatamaniuc, m.o. al Academiei Române, acad. Radu Grigorovici, acad. Vladimir Trebici, acad. Gheorghe Platon, acad. Liviu Ionesi, acad. Cornelia Bodea, acad. Constantin Toma, Grigore C. Bostan, Alexandrina Cernov – membrii de onoare al Academiei Române, profesorii universitari Mihai Iacobescu, Nicolae Pomohaci, Pavel Țugui, Maria Platon, Ion Popescu-Sireteanu, Mircea A. Diaconu, cercetătorii Vasile Ghețău, Radu Economu, Mircea Pahomi, Mihai-Ștefan Ceaușu, Liviu Papuc, Emil Satco, profesorii Vasile Precop, Petru Bejinariu ș.a. Institutul „Bucovina” a organizat și trei mari conferințe științifice internaționale, importante din punctul de vedere al stabilirii unui parteneriat științific cu institutele similare de la Augsburg și Cernăuți, „în vederea apropierii punctelor de vedere şi realizarea unor publicaţii comune” (Marian Olaru). Majoritatea comunicărilor prezentate la reuniunile științifice interne și internaționale au fost publicate în periodicul „Analele Bucovinei”.
Institutul „Bucovina” a fost preocupat, încă de la înființare, de stabilirea unor legături de cooperare științifică cu personalități ale vieții științifice sau instituții din țară și străinătate. Importante au fost colaborările cu Horst Fassel (Institutul de Geografie pentru Estul Europei, Tübingen), Rudolf Wagner, autor al unei istorii a Bucovinei, Erich Beck, autorul Bibliografiei Bucovinei, apărută în mai multe volume, Kazimerz Feleszko (Institutul de Filologie al Universității din Varșovia), Helmuth Frisch (Universitatea din Bochum) ș.a. Institutul a avut colaborări cu: Institutul de Geografie pentru Estul Europei de la Tübingen, Biblioteca Națională din Viena (cercetători de la Rădăuți au participat la cursuri de informare și documentare în biblioteconomie), Bukowina-Institut din Augsburg, Centrul Bucovinean de pe lângă Universitatea Națională „Yurii Fedkovici” din Cernăuți, Institutul de Istorie, Stat și Drept al Academiei de Științe a Republicii Moldova, Universitățile din Cernăuți, Suceava și Chișinău, Direcţia Judeţeană Suceava a Arhivelor Naţionale, Arhivele Statului din Regiunea Cernăuţi (Ucraina), Arhivele Statului din Viena (Austria), Institutul de Istorie „A. D. Xenopol” din Iaşi, Muzeul de Istorie şi Cultură a Evreilor Bucovinei din Cernăuţi ș.a.
Institutul „Bucovina” a participat la realizarea unor proiecte interne și internaționale, iar cercetători din instituție au făcut parte din câteva proiecte colective de cercetare, cum ar fi: Grantul Academiei Române nr. 6/1999, Dicţionarul literaturii române din Bucovina (responsabil dr. Dimitrie Vatamaniuc, cercet. șt. dr. Vasile I. Schipor); Grantul CNCSIS nr. 1290/2005, Românii din afara graniţelor ţării în contextul integrării euro-atlantice şi europene a României. Cazul comunităţilor româneşti din Ucraina (1945–2007) (responsabil conf. univ. dr. Ştefan Purici, cercet. șt. dr. Vasile I. Schipor). Institutul ,,Bucovina” a fost membru al consorţiului de proiect: PORT Cultural: PORTofoliu de instrumente inovative pentru dezvoltarea durabilă a comunităților rurale cu potențial turistic, prin valorificarea elementelor de patrimoniu și identitate culturală (PORT Cultural), PCCDI 1 / PNCDI III, număr proiect: 56PCCDI din 03/04/2018. Proiectul este finanţat de UEFISCDI; perioadă de derulare: 2018–2021 (acest proiect s-a finalizat cu publicarea albumului Case tradiționale din Bucovina, Suceava, Editura Universității „Ștefan cel Mare”, 2020).
Activitate editorială
„Analele Bucovinei”
Din anul înființării sale, Centrul de Studii „Bucovina” și-a asumat, alături de un colectiv de profesori universitari, cercetători, membri ai Academiei Române, elaborarea Enciclopediei Bucovinei (zece volume), proiect inițiat în anul 1990 de Societatea pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina. Din motive obiective (dimensiunea colectivului care urma să fie implicat în proiect, constrângeri economice), acest proiect nu a fost dus la bun sfârșit, astfel că s-a luat hotărârea editării unei publicații semestriale, „Analele Bucovinei”, care, prin structură, să abordeze domeniile de cercetare propuse în proiectul Enciclopediei.Revista, cu apariție neîntreruptă din anul 1994, se tipărește la Editura Academiei Române, are un număr variabil de pagini, iar din 2009 acesta este de 350 de pagini pentru fiecare tom. Din colegiul de redacție al primului număr fac parte academicienii: Radu Grigorovici, Ştefan Ştefănescu, Vladimir Trebici, Gheorghe Platon, Liviu Ionesi, alături de Radu Economu şi Marian Olaru. Redactor-şef: Dimitrie Vatamaniuc, secretar de redacţie: Vasile I. Schipor. Astăzi redactor-șef este Ștefan Purici (care l-a înlocuit pe Marian Olaru), iar secretar de redacție, Ștefănița-Mihaela Ungureanu. Până în 2017 revista are următoarea structură: Editorial; Evocări; Viaţa politică, culturală, literară şi artistică; Istorie, demografie, toponimie, onomastică, statistică; Folclor. Etnografie. Arhitectură; Ştiinţele naturii; Opinii; Documentar; Cărţi. Reviste; Cronică; Aniversări; In memoriam; Note despre autori. Din anul 2018 materialele sunt publicate în cadrul următoarelor secțiuni: Editorial; Evocări; Aniversări; In memoriam; Bucovina – cultură și civilizație; Opinii; Documentar; Cărți. Reviste; Cronică; Note despre autori. Începând cu nr. 1/2022 este introdusă secțiunea Cultură și civilizație europeană, redenumită Interferențe europene și universale (nr. 2/2022). Pe prima copertă a fiecărui număr sunt reproduceri după monumentele istorice din Bucovina. Periodicul publică studii, articole, documentare, cronici, recenzii, cu o tematică diversă privitoare la istoria Bucovinei, semnate de academicieni, profesori universitari, cercetători, profesori, învățători, muzeografi, arhiviști, preoți din Bucovina și din țară, din Ucraina, Republica Moldova, Polonia, Occident. Periodicul „Analele Bucovinei” s-a impus în viața științifică națională și internațională, punând în circulație subiecte mai puțin cunoscute sau controversate privitoare la istoria provinciei și propunând noi direcții de cercetare a acesteia. Revista este indexată CEEOL (din 2018) și BDD (din anul 2022) și a primit, de-a lungul timpului, premii și diplome pentru contribuția „la răspândirea culturii naționale, propunând o alternativă românească autorizată în dialogul referitor la istoria și cultura Bucovinei”. Periodicul ,,Analele Bucovinei” poate fi consultat la sediul Institutului ,,Bucovina” şi poate fi accesat online pe site-ul https://analelebucovinei.ro/

Colecția „Enciclopedia Bucovinei în studii și monografii”
Aceasta a fost fondată în 1996 cu scopul publicării unor lucrări de referinţă din domeniul istoriei şi culturii Bucovinei, având în vedere prevederile din capitolele IX și X ale proiectului Enciclopediei Bucovinei, întocmit în 1990 la inițiativa Societății pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina. Seria lucrărilor a fost deschisă cu o lucrare de toponimie minoră privind localităţile din Bucovina, după care au fost editate primele recensăminte privind Bucovina, într-o ediţie bilingvă, germano-română. Începând cu anul 2015 s-au deschis seriile Documente, Studii monografice şi Instrumente de lucru. Până acum au apărut în această colecție 54 de lucrări (sinteze, monografii, colecţii de documente, ediţii noi ale unor contribuţii valoroase privind Bucovina istorică).
Biblioteca Institutului „Bucovina”
Biblioteca proprie de cercetare științifică a fost înființată în 25 octombrie 1996, prin transferarea Fondului documentar german al Liceului Teoretic „Eudoxiu Hurmuzachi” (8 146 de unităţi de bibliotecă: cărți de interes științific, cărți vechi și rare, cărți cu dedicație, enciclopedii, dicționare, periodice românești și germane), care a fost completat ulterior prin transferuri, schimb interbibliotecar, donaţii şi achiziţii. De-a lungul anilor s-au constituit mai multe fonduri documentare („Eudoxiu Hurmuzachi”, „Societatea pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina”, „Doctor Claudius von Teutul”, „Dragoş Luchian”, „Dr. Valerian Găină”, „Prof. Eugen Pohonţu – Dr. Radu Gheorghe”, „Johann Reinhold Irimi”, „Dr. Epifanie E. Cozărescu”, „Voitec-Dordea”, „Dr. Ortfried Kotzian”, ,,Prof. Elisabeta Bejenaru”, ,,Prof. Brânduşa Paulencu-Cepuc”, „Academician Radu Grigorovici” ş.a), precum și un Fond de manuscrise. Un fond aparte în cadrul acestei biblioteci de cercetare s-a constituit în anul 2003, prin transferul, din depozitul de la Ateneul „Mihai Eminescu” din Gălăneşti al Bibliotecii Filialei Iaşi a Academiei a 15 colecţii de periodice şi 682 de cărţi, toate referitoare la perioada comunistă. În cadrul bibliotecii Institutului ,,Bucovina” a fost alcătuit şi un fond documentar cuprinzând copii digitalizate după lucrări fundamentale: colecţii de documente, dicţionare şi periodice de interes pentru cercetarea ştiinţifică, instrumente de lucru în cercetarea curentă – toate acestea constituie biblioteca virtuală a Institutului „Bucovina”. În anul 2024, în urma colaborării cu Institutul Național al Patrimoniului, au fost digitalizate cele 54 de lucrări apărute în colecția „Enciclopedia Bucovinei în studii și monografii”. Fondul de carte al bibliotecii Institutului „Bucovina” cuprinde peste 15 900 de unităţi (cărți și periodice). Lista titlurilor fondului de carte al bibliotecii poate fi accesată online pe site-ul institutului, https://institutulbucovina.ro/web/, la secțiunea Biblioteca.

***
Evoluția Centrului de Studii „Bucovina” și transformarea acestuia într-o instituție prestigioasă în cadrul Academiei Române au fost posibile datorită sprijinului mentorilor și implicării colectivului. Contribuțiile academicienilor Radu Grigorovici, Vladimir Trebici, Dimitrie Vatamaniuc au fost esențiale în dezvoltarea cercetării științifice. Vasile I. Schipor, prin activitatea sa ca secretar științific și redactor-șef al publicației „Analele Bucovinei”, a contribuit la procesul de modernizare instituțională a Institutului și a stimulat cercetarea competitivă. Marian Olaru, actualul director, continuă politica de cercetare bazată pe rigoare științifică și respectul pentru adevărul istoric. Institutul „Bucovina” s-a impus, de-a lungul celor peste 30 de ani de activitate, în viața științifică academică prin cercetarea sistematică a problematicii Bucovinei istorice, ale cărei rezultate sunt valorificate în publicația „Analele Bucovinei”, în lucrările apărute în colecția „Enciclopedia Bucovinei în studii și monografii” sau la reuniunile științifice interne și internaționale. Dezvoltarea unor noi direcții de cercetare a istoriei Bucovinei, prin valorificarea documentelor de arhivă și implicarea în proiecte de cercetare naționale și internaționale sunt obiectivele de viitor ale instituției academice de la Rădăuți.
Sursa: informații preluate, sintetizate și prelucrate din Rodica Jugrin, Institutul „Bucovina” – aspirații, realizări, perspective, în „Analele Bucovinei”, anul XXX, nr. 1 (60), 2023, pp. 5–30 (disponibil la adresa https://analelebucovinei.ro/01_2023/1_editorial.pdf, accesată la 26.01.2025). Mulțumim pe această cale doamnei secretar științific Rodica Jugrin, Institutul Național „Bucovina”, Rădăuți.
Autori:
Lector dr. Sergiu Raiu, consilier sociolog, COACH-USV
Drd. Oana Grosu, consilier psiholog, COACH-USV
* Acest material a fost publicat cu sprijinul Proiectului cu codul 9/31.01.2023 „Crearea și dezvoltarea Centrului de orientare, asociere și consiliere în cariera de cercetător pentru Regiunea de dezvoltare Nord-Est a României în cadrul Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava (COACH USV), proiect câștigat în cadrul apelului de proiecte cu titlul Înființarea și susținerea financiară a unei rețele naționale de opt centre regionale de orientare în carieră ca parte a ERA TALENT PLATFORM și va fi derulat până cel târziu la 30.06.2026. Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziția oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României.