Despre jurnalul inedit al doctorului Raul Dona, 1917-1918

Editura Humanitas vă invită joi, 28 iunie, ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu, la lansarea jurnalului, absolut inedit, al doctorului Raul Dona scris între ianuarie 1917 şi noiembrie 1918 și publicat acum, la aproape 100 de ani de la primele însemnări, cu titlul Jurnalul unui medic militar, 1917-1918. Cu acuarele și desene de Niculina Delavrancea-Dona, în îngrijirea Iuliei Vladimirov și a Vioricăi Milicescu. La eveniment vor vorbi Viorica Milicescu, Iulia Vladimirov, istoricii Daniel Cain și Radu Tudorancea și publicistul Cristian Pătrășconiu.

Jurnalul doctorului Raul Dona, care începe la 29 ianuarie 1917, cu prilejul aniversării fiicei sale în vârstă de trei luni, și se încheie la 12 noiembrie 1918, într-un București devastat de război, dar totodată martor al retragerii grăbite și violente a germanilor, ne poartă, alături de autor, în vremea pribegiei din Moldova. Graţie acestor pagini, ajungem să-i cunoaștem pe membrii familiei sale, pe prieteni și apropiaţi sau pe cei care-i erau potrivnici, zugrăviţi în luminile și umbrele inerente unui demers atât de personal, pe fondul desfășurării celor mai dramatice momente pe care le-a traversat România în timpul Marelui Război. Însemnările lui Raul Dona sunt un veritabil tablou de epocă, în care viaţa personală absoarbe ecourile conflagraţiei ce cuprinsese lumea. 

RAUL DONA (1873–1924) s-a născut în familia generalului Nicolae Dona și a Emiliei, fiica lui Cristian Virt Pester, antreprenor al Școlii de Arte. După obţinerea titlului de doctor în medicină și a dreptului de liberă practică, Raul Dona și-a început cariera în 1898, la Roșiorii de Vede, încheindu-și stagiul de medic secundar la București, în 1903. În februarie 1916, s-a căsătorit cu Niculina Delavrancea, cea de-a treia fiică a scriitorului Barbu Delavrancea, absolventă a Școlii de Belle Arte din București. Înfrângerile suferite de armata română la scurt timp după intrarea în Marele Război și apropierea trupelor germane de capitală l-au determinat pe doctorul Dona să se retragă în Moldova, alături de familie. Jurnalul lui Dona, absolut inedit, a fost scris între ianuarie 1917 şi noiembrie 1918 şi reprezintă o tulburătoare mărturie a lunilor petrecute în pribegie, consemnând evenimentele vieţii de familie pe fundalul unui episod istoric decisiv pentru România în timpul Primului Război Mondial.