Cultura săsească, celebrată într-o serie de evenimente organizate de Asociația Renascendis
Asociaţia Renascendis organizează în decembrie o serie de evenimente dedicate patrimoniului, istoriei și culturii săsești, cu scopul de a marca trecerea a 95 de ani de la Adunarea Naţională a Germanilor din Transilvania şi Banat de la Mediaş din 15 decembrie 1918, eveniment prin care etnicii germani au aprobat decizia românilor transilvăneni de a se uni cu Regatul României, devenind astfel participanţi direcţi la construcţia statului român modern.
Manifestările includ:
-Dezbaterea Soluții sustenabile pentru patrimoniul construit săsesc aflat în pericol: miercuri, 11 decembrie 2013, ora 17.00, Casa Mincu (str. Pictor Arthur Verona nr. 19). Participă:prof. dr. Corina Popa, Aurelian Stroe-istoric, Adriana Stroe-istoric de artă, prof. dr. Antal Lukács, prof. dr. arh. Hanna Derer.
Prezentări:
Corina Popa-“Arhitectura așezărilor săsești-componentă a peisajului cultural al Transilvaniei. De la bisericile fortificate la așezările secolelor XVIII – XIX”.
Adriana și Aurelian Stroe-"Satele de colonizare săsească din Transilvania – localități multietnice". Prezentarea oferă o vedere de ansamblu asupra formării şi structurii aşezărilor săseşti ca localităţi multietnice, subliniind caracterul specific al valorilor de patrimoniu săsesc, care în prezent necesită protecţie.
În încheiere, Radu Bârlă, președintele Asociației Renascendis, va contura o imagine generală a stării patrimoniului construit săsesc, cu un accent pus pe cel monumental. Vor fi prezentate cazurile cele mai grave (Jelna, Vermeş, Viile Tecii-jud. Bistriţa-Năsăud, Felmer-jud. Braşov, Filitelnic-jud. Mureş, Velţ-jud. Sibiu) şi proiectele în desfăşurare care abordează soluţii sustenabile (proiectele M.E.T., cazurile Filitelnic şi Stăjerişu etc.), precum si proiectul „Felmer – iniţiativă urbană pentru dezvoltare rurală” al Asociaţiei Renascendis.
-Vernisajul expoziţieiResturi şi rosturi. Saşii în Transilvania:o istorie comună:joi, 12 decembrie, orele 17.00, Muzeul Naţional al Ţăranului Român, sala Laolaltă (expunerea permanentă, etajul I, intrarea principală din Șoseaua Kiseleff nr. 3).
Expoziţia îşi propune să aducă publicul bucureştean în contact cu mărturii şi fragmente de memorie materiale şi imateriale ale civilizatiei saşilor din România, atrăgând în acelaşi timp atenţia asupra pericolului în care se află patrimoniul cultural săsesc – mobil şi construit.
Prin intermediul aaproximativ 200 de obiecte selectate din colecţiile Asociaţiei Renascendis, datând din secolele XVI-XX (ceramică, sticlărie, textile, obiecte din cupru şi cositor, carte veche şi publicaţii, documente, scrisori, fotografii şi cărţi poştale), expoziţia reconstituie imagini şi rosturi ale unei culturi de importanţă naţională, a cărei continuitate este astăzi ameninţată.
Expoziţia rămâne deschisă la Muzeul Naţional al Ţăranului Român până pe 2 februarie 2014.
-Proiecţia filmului Cocoşul decapitat(de Radu Gabrea, Marijan David Vajda, 2008, 97 min.), 14 decembrie 2013, ora 21.00, Noul Cinematograf al Regizorului Român-Studioul Horia Bernea. Filmul este ecranizarea romanului în limba germană al scriitorului sas Eginald Schlattner, a cărui acțiune se petrece în ziua de 23 august 1944 în orașul Făgăraș și surprinde disoluția comunităților multietnice din Transilvania în anii celui de-al Doilea Război Mondial.
-Conferința Deportările etnicilor germani din Transilvania și Banat în URSS:luni, 16 decembrie 2013, ora 16.00, Casa de Cultură „Friedrich Schiller” (str. Batiștei nr. 15). Participă:lector univ. dr. Ilarion Țiu, dr. Cristina Diac.
Ilarion Țiu și Cristina Diac sunt doi dintre autorii volumului Lungul drum spre nicăieri. Germanii din România deportați în URSS(Târgoviște, Editura Cetatea de Scaun, 2012) și vor împărtăși publicului câteva din poveștile personale descoperite pe parcursul muncii de documentare pentru această lucrare.
Cristina Diac este cercetător la Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului al Academiei Române și cadru didactic asociat la Facultatea de Istorie a Universității din București.
Ilarion Țiu este doctor în istorie, specializarea istorie contemporană românească, și lector universitar la Facultatea de Științe Politice a Universității Creştine „Dimitrie Cantemir“ din Bucureşti, Secția Comunicare și Relații Publice.
Ilarion Țiu și Cristina Diac au mai colaborat, alături de alți autori, și la volumele:Viața lui Ceaușescu. vol.I, Ucenicul partidului(București, Editura Adevărul Holding, 2012), I se spunea Machiavelli – Ștefan Andrei în dialog cu Lavinia Betea(București, Editura Adevărul Holding, 2011), 21 august 1968. Apoteoza lui Ceauşescu(Iaşi, Editura Polirom, 2009).
Parteneri:
Muzeul Naţional al Ţăranului Român, Biserica Evanghelică C.A. Făgăraş, Universitatea Bucureşti/ Facultatea de Istorie, Biblioteca Centrală Universitară Carol I, Ordinul Arhitecţilor din România, Casa de Cultură „Friedrich Schiller”, Carol 53
Parteneri media:
Poveşti Săseşti, Allgemeine Deutsche Zeitung, Arhimania, Zeppelin
Cu sprijinul:
Ambasada Republicii Federale Germania la Bucureşti, HeimatOrtsGemeinschaft Felmern, Departamentul pentru Relaţii Interetnice, InterVitt-Cramele Voievodului
