Ziua Muncii. Cum sărbătoreau românii 1 Mai Muncitoresc în perioada comunistă
Ziua Muncii. Ziua Muncii se sărbătorea intens în anii comunismului românesc, deși originea acestei zile internaționale se afla în SUA. Comuniștii nu au admis că americanii se aflau la originea zilei muncii, ci au inventat o teorie fantezistă cu privire la originea Zilei de 1 Mai.
După revoluţia din decembrie 1989, timp de mai mulţi ani, ziua de 1 mai nu a mai fost sărbătorită prin festivităţi propagandistice, dar a fost marcată prin evenimente sociale, în aer liber. Oamenii erau mai relaxați și nu erau obligați să mai participle la parade sau serbări.
Cum sărbătoreau românii 1 Mai Muncitoresc în perioada comunistă
Românii se pregăteau cu săptămâni înainte pentru parade de 1 Mai, iar muncitorii sau elevii nu aveau voie să lipsească.
Mii de muncitori exersau mișcări și ritmuri pentru parada de 1 Mai. Erau obligați să învețe toți pașii și toate mișcările, pentru ca parada de 1 Mai să fie una impecabilă.
Se făceau repetiții cu mult timp înainte, se scriau mii de pancarte cu lozinci, iar străzile erau pline de parade de muncitori îmbrăcaţi de sărbătoare, pionieri şi şoimi ai patriei care scandau lozinci de preamărire şi înălţau pancarte uriaşe, mobilizaţi de activiștii PCR.
Evenimentul era marcat cu defilări impozante la care participau mii de oameni. 1 Mai era momentul în care se prezentau realizările măreţe ale Partidului Comunist Român. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu împreună cu ceilalţi tovarăşi din conducerea de partid şi de stat erau întâmpinaţi cu sentimente de înaltă preţuire, adâncă recunoştinţă şi dragoste fierbinte ale întregului popor.
Ziua liberă se încheia la iarbă verde cu mici şi bere. Această ultimă parte este singura care a supravieţuit şi după 1990.
Ce semnificație avea Ziua Muncii pentru comuniști
În țara noastră, 1 Mai, Ziua Muncii, a fost sărbătorită prima dată în 1890, în timpul domniei lui Carol I. Ziua a devenit sărbătoare națională în perioada comunismului când erau organizate manifestații propagandistice de amploare pe marile bulevarde și pe stadioanele din toată țara.
După căderea comunismului, românii au renunțat la festivitățile propagandistice de 1 Mai. Ziua a fost, însă, marcată prin organizarea de evenimente sociale, în aer liber. Astfel, în această perioadă a anului oamenii își organizează mini-vacanțe la mare sau la munte, sau merg la picnic pentru a face grătare în aer liber, alături de prieteni și familie.
Ziua Muncii, după Revoluție
Ziua Muncii a devenit după 1989 prilej pentru partidele politice să organizeze tot felul de sărbători câmpenești cu muzică, mici și bere.
Acțiuni de acest fel aveau o intensitate mai mare în anii electorali, atunci când împărțitul de grătare venea la pachet cu spectacole folclorice, muzică lăutărească și vorbitori dintre politicienii de frunte ai partidelor.
Pentru cei mai mulți români, 1 Mai a devenit sinonim cu deschiderea sezonului estival. Este ziua în care se deschid majoritatea ștrandurilor, iar rutele spre principalele stațiuni turistice de la mare sau de la munte devin infernal de aglomerate.
