Tudor Vladimirescu, tr─âdat de propriii oameni jpeg

Tudor Vladimirescu, tr─âdat de propriii oameni

La 23 februarie 1821 cade ca un tr─âsnet vestea dezavu─ârii de c─âtre ╚Ťar a ac╚Ťiunilor ├«ntreprinse de Ipsilanti ╚Öi de Vladimirescu. Cinci zile mai t├órziu, Tudor ├«ncepe mar╚Öul spre un Bucure┼čti p─âr─âsit de marii boieri, ├«n frunte cu triumviratul Br├óncoveanu-Ghica-V─âc─ârescu, care afl├ónd de dezavuarea ╚Ťarului, fug din Bucure╚Öti, ad─âpostindu-se la Bra╚Öov.

ÔÇ×Era ora adev─ârului: f─âr─â asisten╚Ťa Rusiei, totul era pierdut. Cei care ├«ndrumaser─â pe Tudor s─â ridice poporul la arme au fugit la Bra╚Öov, l─âs├óndu-l pe conduc─âtorul ┬źAdun─ârii norodului┬╗ f─âr─â ghidajul politic pe care ╚Öi-l asumaser─âÔÇŁ. (Fl. Constantiniu)

Ipsilanti ajunge ╚Öi el la Bucure┼čti pe 25 martie 1821. ╚śeful Eteriei ├«╚Öi stabile╚Öte tab─âra la Colentina, ├«n timp ce principala tab─âr─â a lui Tudor se afla la Cotroceni. ├Änt├ólnirea dintre cei doi are loc pe 30 martie, ├«n casele de la ci╚Ömeaua Mavrogheni (cam pe unde se afl─â ast─âzi Muzeul ╚Ü─âranului Rom├ón), dincolo de capul Podului Mogo╚Öoaiei (actuala Calea Victoriei). Ambii conduc─âtori se aflau ├«ntr-o situa╚Ťie dificil─â, mai cu seam─â din cauza atitudinii ╚Ťarului. Dar, ├«n timp ce Ipsilanti se vedea confruntat ╚Öi cu o foarte probabil─â reac╚Ťie dur─â a Por╚Ťii, Tudor avusese grij─â s─â men╚Ťin─â rela╚Ťiile cu Poarta, prin intermediul pa╚Öalelor de la Dun─âre (Silistra, Br─âila, Giurgiu) ╚Öi s─â-╚Öi reglementeze raporturile cu ÔÇ×╚Ťara legal─âÔÇŁ, adic─â cu boierii ├«nc─â r─âma╚Öi ├«n Bucure╚Öti.

├Än acest sens, Tudor d─â un ÔÇ×jur─âm├óntÔÇŁ scris prin care se angajeaz─â s─â recunoasc─â ca reprezentant legal al ╚Ť─ârii ÔÇ×vremelnica oc├órmuireÔÇŁ (practic, boierii r─âma╚Öi ├«n Bucure╚Öti), ├«n care figura central─â era marele vistier Alexandru Filipescu-Vulpe. ├Än realitate, ÔÇ×vremelnica oc├órmuireÔÇŁ reprezenta aparen╚Ťa puterii, iar Tudor ÔÇô realitatea ei. Sau, cum sugestiv nota cronicarul Dobrescu: ÔÇ×Tudor era poruncitor ╚Ť─âriiÔÇŁ. Oricum, ├«n cadrul ├«nt├ólnirii Tudor - Ipsilanti, cei doi reu╚Öesc s─â se pun─â de acord asupra unui singur lucru precis: delimitarea teritorial─â a autorit─â╚Ťii lor. ├Än fapt, fiecare p─âstra ceea ce deja avea: Tudor ÔÇô Oltenia ╚Öi jude╚Ťele din sudul Munteniei; Ipsilanti ÔÇô jude╚Ťele de sub munte din Muntenia.

La╚Öul Ipsilanti ├«╚Öi va petrece ultimii ╚Öapte ani de via╚Ť─â ├«n ├«nchisoare

Rela┼úiile dintre cei doi lideri revolu╚Ťionari se deterioreaz─â v─âz├ónd cu ochii, Ipsilanti g├óndindu-se cum s─â-╚Öi adauge pandurii lui Tudor propriilor s─âi oameni ╚Öi s─â ├«ncerce s─â ajung─â ├«n Grecia, unde de asemenea izbucnise revolta ├«mpotriva Por╚Ťii. Tudor preconiza o retragere a oastei sale ├«n Oltenia, unde s─â reziste p├ón─â c├ónd Poarta din proprie ini╚Ťiativ─â sau Poarta presat─â de Rusia ├«i va satisface dolean╚Ťele.

├Än conflictul dintre grec ╚Öi rom├ón ÔÇ×Ipsilanti a fost ajutat de faptul c─â liderul rom├ón ├«i ├«nstr─âinase pe unii dintre comandan╚Ťii s─âi atunci c├ónd executase c├ó╚Ťiva ofi╚Ťeri panduri pentru jafÔÇŁ. (Barbara Jelavich) 

├Äntr-adev─âr, cu ajutorul acestor ÔÇ×disiden╚ŤiÔÇŁ ╚Öi ├«n atmosfera ciudat de pasiv─â a pandurilor s─âi, Tudor Vladimirescu este r─âpit de c─âtre oamenii lui Ipsilanti, dus la T├órgovi╚Öte, unde este torturat, judecat ╚Öi executat ├«n noaptea de 27 spre 28 mai 1821 (8 spre 9 iunie - stil nou). Zece zile mai t├órziu, eteri╚Ötii aveau s─â sufere o ├«nfr├óngere zdrobitoare la Dr─âg─â╚Öani, ├«n lupta cu turcii. 


Alexandru Ipsilanti jpg jpeg

La╚Öul Ipsilanti (foto sus) ├«╚Öi p─âr─âse╚Öte armata ├«nainte de sf├ór╚Öitul b─ât─âliei, refugiindu-se ├«n Transilvania. Arestat de c─âtre autorit─â╚Ťile austriece, ├«╚Öi va petrece ultimii ╚Öapte ani de via╚Ť─â ├«n ├«nchisoare. Revolta izbucnit─â ├«n Pelopones la 2 aprilie 1821 va duce dup─â multe avataruri ╚Öi la implicarea puterilor europene (Anglia, Fran╚Ťa ╚Öi Rusia) la independen╚Ťa Greciei, recunoscut─â interna╚Ťional ├«n februarie 1830. Primul pre╚Öedinte al noii republici elene va fi Ioan Capodistrias, nimeni altul dec├ót fostul ministru de Externe rus. A fost ╚Öi el asasinat, pe 9 octombrie 1831, pe treptele bisericii Sf├óntul Spiridon din Nafplio, de c─âtre rivalii s─âi politici greci.

Revolu╚Ťia lui Tudor Vladimirescu, dependent─â total de factorii externi

Nicio ridicare ├«n mas─â a rom├ónilor (r─âscoal─â, mi╚Öcare revolu╚Ťionar─â sau revolu╚Ťie), poate cu excep╚Ťia Revolu╚Ťiei din decembrie 1989, n-a fost at├ót de dependent─â de factorii externi, la care am f─âcut referire mai sus, precum ac┼úiunea ini╚Ťiat─â de Tudor Vladimirescu ├«n 1821. De┼či revolu╚Ťia a fost ├«nfr├ónt─â, iar liderul ei ucis, meritul c─âpitanului de panduri r─âm├óne ├«ntreg. Domniile p─âm├óntene au fost restabilite ├«n 1822, iar drumul spre modernizarea ╚Ü─ârilor Rom├óne ╚Öi spre independen╚Ť─â era larg deschis. F─âr─â Tudor ╚Öi f─âr─â jertfa lui n-ar fi fost posibil─â nici Unirea Principatelor de la 1859, nici ob╚Ťinerea neat├órn─ârii ei la 1877. Iar asta la scara istoriei nu e pu╚Ťin lucru.

Acest text este un fragment din articolul ÔÇ×Tudor Vladimirescu, Sf├ónta Alian┼ú─â ╚Öi EteriaÔÇŁ, publicat ├«n nr. 231 al revistei Historia, disponibil la toate punctele de distribu╚Ťie a presei, ├«n perioada 15 aprilie - 14 mai 2021, ╚Öi ├«n format digital pe paydemic.com.

Cump─âr─â Acum


H 231 jpeg jpeg