Serviciile de informa╚Ťii rom├óne╚Öti ├«n timpul Primului R─âzboi Mondial jpeg

Serviciile de informa╚Ťii rom├óne╚Öti ├«n timpul Primului R─âzboi Mondial

­čôü Primul R─âzboi Mondial
Autor: Tiberiu T─ânase

Prima mare conflagra╚Ťie mondial─â a fost, ├«n faza sa ini╚Ťial─â, un r─âzboi caracterizat de cinci conflicte geopolitice: ├«ntre Anglia ╚Öi Germania pentru suprema╚Ťia maritim─â, ├«ntre Fran╚Ťa ╚Öi Germania pentru hegemonie ├«n Europa Central─â-Occidental─â, ├«ntre Italia ╚Öi Austria pentru Adriatica ╚Öi Balcanii de Nord, ├«ntre Austria ╚Öi Rusia pentru Peninsula Balcanic─â, ├«ntre Rusia ╚Öi Turcia pentru str├ómtorile de acces ├«n Marea Mediteran─â.

Se deschidea astfel ├«n istoria contemporan─â nu numai un ╚Öir de r─âzboaie ÔÇô ceea ce i-a f─âcut pe unii istorici s─â denumeasc─â secolul XX nu ca un secol al violen╚Ťelor, al r─âzboaielor ╚Öi al masacrelor ÔÇô, ci ╚Öi o adev─ârat─â ÔÇ×epoc─â de aurÔÇŁ a spionajului ╚Öi contraspionajului ce avea s─â demonstreze c─â superioritatea militar─â pe c├ómpul de lupt─â nu era suficient─â pentru ob╚Ťinerea deciziei finale. Mai era nevoie ╚Öi de o superioritate pe frontul secret, ├«n ac╚Ťiunile de spionaj, contraspionaj, diversiune, influen╚Ť─â, propagand─â, contrapropagand─â etc., adic─â ├«n acele domenii ├«n care sunt angrenate de regul─â serviciile ╚Öi organiza╚Ťiile secrete de informa╚Ťii1.

Tratate care se anulau reciproc 

La 14 august 1916 s-a ├«ncheiat tratatul secret2 de alian╚Ť─â (sub forma unei conven╚Ťii politice ╚Öi militare) ├«ntre Rom├ónia, Rusia, Fran╚Ťa, Anglia ╚Öi Italia, prin care Antanta garanta integritatea Rom├óniei pe toat─â ├«ntinderea teritoriilor sale de atunci. Rom├ónia se obliga, ├«n schimb, s─â declare r─âzboi Austro-Ungariei ╚Öi s─â ├«nceteze orice leg─âturi cu du╚Ömanii Antantei. Aceast─â coali╚Ťie politico-militar─â recuno╚Ötea Rom├óniei dreptul de unire a teritoriilor locuite de rom├ónii din Austro-Ungaria. Alia╚Ťii se obligau s─â nu ├«ncheie pace dec├ót ├«n unire ╚Öi ├«n acela╚Öi timp, iar prin tratatul de pace teritoriile respective s─â fie recunoscute Rom├óniei. De asemenea, Rom├óniei i se garantau acelea╚Öi drepturi ca ╚Öi Puterilor Antantei la preliminariile ╚Öi tratativele de pace. Antanta se obliga s─â p─âstreze secretul Tratatului p├ón─â la ├«nchiderea p─âcii generale3.

Dar, la 11 august 1916, deci cu trei zile ├«nainte de semnarea Tratatului cu Antanta, se ├«ncheiase un acord ruso-francez, prin care Fran╚Ťa ╚Öi Rusia se angajau ├«n secret ca, ├«n spatele Rom├óniei, s─â se ├«n╚Ťeleag─â asupra deciziilor pe care le vor lua la conferin╚Ťa p─âcii (neadmiterea statului rom├ón la viitoarele negocieri de pace cu titlu egal al principalelor puteri ale Antantei, ├«ntinderea teritorial─â ce va fi atribuit─â Rom├óniei ╚Öi alte m─âsuri) care de fapt anulau esen╚Ťa angajamentelor ╚Öi a spiritului tratatului ce s-a semnat la 14 august 19164.

Diploma╚Ťia secret─â a f─âcut ca Rom├ónia s─â ├«ncheie tratate care ├«n esen╚Ť─â se anulau reciproc, iar condi╚Ťiile angaj─ârii ├«n opera╚Ťiunile militare, suveranitatea ╚Öi integritatea na╚Ťional-statal─â s─â fie puse ├«ntr-un grav pericol, deoarece a lipsit acea institu╚Ťie cu rol de prevenire, adic─â serviciul secret, care s─â fie cu un pas ├«naintea diploma╚Ťiei.

Acest lucru a reprezentat un mare pericol, pentru integritatea ╚Öi suveranitatea Rom├óniei, datorat lipsei unor informa╚Ťii cu valoare strategic─â pentru factorii de decizie politic─â ╚Öi militar─â. ├Än esen╚Ť─â, a fost marea deficien╚Ť─â cu care s-au confruntat, ├«ntr-un fel sau altul, mai toate serviciile de informa╚Ťii militare ├«nainte de ├«nceperea Primului R─âzboi Mondial5.

├Än timpul primei conflagra╚Ťii a secolului XX din structurile informative ale statului rom├ón f─âceau parte structurile informative din Ministerul de Interne - Siguran╚Ťa General─â a Statului, Serviciul de Informa╚Ťii ╚Öi Siguran╚Ť─â al Deltei, Structura Informativ─â a Ministerului Ap─âr─ârii Na╚Ťionale - Serviciul de Informa╚Ťii al Armatei, dar ╚Öi alte structuri informative: Sec╚Ťia Militar─â Secret─â din Transilvania, Serviciul Supravegherii ╚śtirilor6 ╚Öi Biroul de cercet─âri informative de pe l├óng─â Ministerul Justi╚Ťiei7. De asemenea, au existat structuri de cooperare ap─ârute din necesit─â╚Ťile desf─â╚Öur─ârii r─âzboiului, cum au fost Serviciul de Informa╚Ťii ╚Öi Contrainforma╚Ťii rom├óno-rus ╚Öi o structur─â care colabora cu exper╚Ťii francezi din cadrul Misiunii speciale condus de Henri Berthelot (foto sus).

Structuri informative ale Ministerului de Interne

Primele structuri cu atribu╚Ťii informative ╚Öi contrainformative ci vile din ╚Ťara noastr─â au fost create ├«n structura Ministerului de Interne, astfel: prin Legea pentru organizarea Serviciului Administra╚Ťiei Centrale a Ministerului de Interne, la 19 aprilie 1892 s-a ├«nfiin╚Ťat Biroul Siguran╚Ťei Generale8, care avea atribu╚Ťii ├«n domeniul culegerii de informa╚Ťii, iar din 1907 a fost creat─â Direc╚Ťia Administra╚Ťiei Generale a Personalului, Poli╚Ťiei ╚Öi Statisticii9, o structur─â de informa╚Ťii cu ramifica╚Ťii ├«n ╚Ťar─â ├«n centrele mai importante, condus─â de Iancu Panaitescu ÔÇô director ├«n Direc╚Ťia General─â a Poli╚Ťiei ╚Öi Siguran╚Ťei, ulterior desfiin╚Ťat─â ╚Öi asimilat─â de Siguran╚Ťa General─â a Statului.

O nou─â reorganizare a structurilor informative de siguran╚Ť─â s-a produs ├«n baza Legii pentru organizarea Ministerului de Interne din 20 iunie 191310, conform c─âreia ├«n cadrul Serviciilor Centrale func╚Ťiona Direc╚Ťia Poli╚Ťiei ╚Öi Siguran╚Ťei Generale. ├Än timpul primei conflagra╚Ťii mondiale (1914-1919), ├«n urma acestor reorganiz─âri ├«n Ministerul de Interne, s-au constituit ca structuri informative Poli╚Ťia ╚Öi Siguran╚Ťa General─â (director Ion Panaitescu - foto), Siguran╚Ťa General─â a Statului (primul director Romulus P. Voinescu), Serviciul de Informa╚Ťii ╚Öi Siguran╚Ť─â al Deltei / Serviciul de Siguran╚Ť─â al Dobrogei (Mihail Moruzov). 

Ion Panaitescu jpg jpeg

Siguran╚Ťa General─â a Statului

Siguran╚Ťa General─â a Statului era condus─â de comisarul Iancu Panaitescu ╚Öi integrat─â Direc╚Ťiunii Poli╚Ťiei ╚Öi Siguran╚Ťei Generale11. Aceast─â structur─â informativ─â a fost principala structur─â secret─â pentru culegerea ╚Öi valorificarea informa╚Ťiilor cu relevan╚Ť─â pentru asigurarea siguran╚Ťei statului ╚Öi a avut ├«n compunere dou─â compartimente: Serviciul Secretariatului (organ central care aduna ╚Öi sintetiza fluxul informa╚Ťional) ╚Öi Brig─âzile speciale de siguran╚Ť─â (numite ╚Öi Servicii speciale de siguran╚Ť─â), ca organisme teritoriale cu atribu╚Ťii informative ╚Öi de contraspionaj12.

Pentru ├«ndeplinirea misiunilor ├«ncredin╚Ťate, structurile informative din siguran╚Ť─â cooperau cu forma╚Ťiunile de poli╚Ťie din ora╚Öe, g─âri, porturi ╚Öi punctele de frontier─â, precum ╚Öi cu cele ale Jandarmeriei13. Serviciile de siguran╚Ť─â au ini╚Ťiat ac╚Ťiuni ofensive care au vizat interceptarea documentelor secrete ale serviciilor de spionaj str─âine.

Eugen Cristescu ÔÇô director al Serviciului Special de Siguran╚Ť─â (p├ón─â ├«n 1929)14 ╚Öi apoi Director General al Serviciului Special de Informa╚Ťii15 - men╚Ťiona ├«n lucrarea sa memorialistic─â faptul c─â ÔÇ×Siguran╚Ťa General─â a devalizat o serie de curieri diplomatici ai statelor din Europa Central─â, ceea ce a adus un important material informativ, politic ╚Öi militarÔÇŁ ╚Öi s-a reu╚Öit astfel dejucarea unor ac╚Ťiuni politico-diplomatice ale Austro-Ungariei ├«mpotriva Rom├óniei16.

Trebuie men╚Ťionat c─â dup─â retragerea ├«n Moldova, Direc╚Ťia Poli╚Ťiei ╚Öi Siguran╚Ťei Generale a trecut la ├«nfiin╚Ťarea unor brig─âzi speciale ├«n ora╚Öele Roman, B├órlad, Tecuci, Piatra-Neam╚Ť, Vaslui, iar ├«n birourile de siguran╚Ť─â centrale din Ia╚Öi lucrau 73 de agen╚Ťi care se ocupau cu munca informativ─â. Aceast─â activitate era dificil─â ├«ntruc├ót se b─ânuia, ulterior s-a confirmat, c─â num─ârul suspec╚Ťilor ajunsese deja foarte mare.

Serviciul de Informa╚Ťii ╚Öi Siguran╚Ť─â al Deltei / Serviciul de Siguran╚Ť─â al Dobrogei

O alt─â structur─â informativ─â ╚Öi contrainformativ─â creat─â ├«n 1917 ╚Öi de care se leag─â str├óns activitatea lui Mihail Moruzov a fost Serviciul de Siguran╚Ť─â al Deltei17. Informa╚Ťiile privind modul ├«n care a fost ├«nfiin╚Ťat─â respectiva structur─â le afl─âm dintr-un raport ├«naintat de Moruzov la 18 iunie 1917 directorului Siguran╚Ťei - I . Panaitescu. ├Än respectivul raport Moruzov scria: ÔÇ×Ca rezultat al delega╚Ťiunei ce mi-a╚Ťi dat pentru organizarea ╚Öi conducerea Serviciului [ de] contraspionaj din Delta Dun─ârii am onoarea a v─â raporta urm─âtoarele: ├«n ziua de 14 martie a.c., ├«mpreun─â cu personalul ce mi s-a ├«ncredin╚Ťat, am plecat spre Delt─âÔÇŁ18.

Denumirea serviciului apare ├«ntr-un document din 25 septembrie 1917 drept ÔÇ×Echipa de Siguran╚Ť─â din Delta Dun─âriiÔÇŁ19, iar la 31 ianuarie 1918, apare ├«n documente sub denumirea ÔÇ×Brigada de Siguran╚Ť─â din Delta Dun─âriiÔÇŁ. Dup─â armisti╚Ťiul cu Puterile Centrale se pare c─â s-a transformat ├«n Serviciul de Siguran╚Ť─â al Dobrogei, fiind singura autoritate rom├óneasc─â de acest gen autorizat─â s─â func╚Ťioneze ├«n zon─â20.

├Än realitate, Serviciul de Informa╚Ťii ╚Öi Siguran╚Ť─â al Deltei era o ÔÇ×structur─â informativ─â secret─âÔÇŁ care lucra tot sub ordinele Marelui Cartier General al Armatei rom├óne, dar deosebirea consta ├«n faptul c─â era mai bine acoperit─â, deci cu posibilit─â╚Ťi de risc mai mici, comparativ cu re╚Ťelele de rezisten╚Ť─â care ├«n marea lor majoritate se organizau spontan, din dorin╚Ťa sincer─â de a contribui la sprijinirea cauzei na╚Ťionale.

De altfel Mihail Moruzov refuzase practic s─â-╚Öi asume r─âspunderea reorganiz─ârii ╚Öi conducerii Serviciului de informa╚Ťii al armatei pe motiv c─â ÔÇ×un asemenea aparat nu se poate improvizaÔÇť, dar ├«n schimb a acceptat ÔÇ×s─â ├«njghebezeÔÇŁ un aparat tehnic pe frontul dobrogean ╚Öi ╚Ť─ârmul M─ârii Negre, cu sediul la Ismail-Sulina. Din punctul de vedere al efectivului acesta era pu╚Ťin numeros, c├ó╚Ťiva agen╚Ťi experimenta╚Ťi - pe care Moruzov nu ia dest─âinuit niciodat─â -, dar care aveau de partea lor pescari lipoveni din Delt─â ╚Öi al╚Ťi locuitori ce cuno╚Öteau re╚Ťelele de trafican╚Ťi sau aveau posibilit─â╚Ťi mai simple de infiltrare.

Principala misiune a acestei structuri informative secrete era de a penetra ├«n re╚Ťelele inamicilor ├«n scop de contracarare a ac╚Ťiunilor de spionaj desf─â╚Öurate ├«mpotriva armatei rom├óne. A ac╚Ťionat ├«n zona Deltei Dun─ârii ├«ntruc├ót aceasta constituia un punct strategic important folosit pentru traficul de informa╚Ťii ╚Öi trecerea clandestin─â a agen╚Ťilor secre╚Ťi dintr-o parte ├«n alta a frontului.

Dintr-un raport ├«ntocmit ├«n 1934 de Moruzov, intitulat Expunere asupra serviciilor de informa╚Ťii ale Armatei21, afl─âm ╚Öi cifre de bilan╚Ť al activit─â╚Ťii contra-informative a Serviciului de informa╚Ťii, care ,,a reu╚Öit capturarea a 156 de spioni dintr-un total de 178 c├ó╚Ťi fuseser─â trimi╚Öi ├«n liniile de ap─ârare ale armatei rom├óne de Serviciul de informa╚Ťii al armatei germaneÔÇŁ.

Acela╚Öi document mai men╚Ťioneaz─â c─â ÔÇ×inamiculÔÇŁ n-a reu╚Öit s─â distrug─â niciun depozit de muni╚Ťii, de aprovizionare, nici case, cum s-au petrecut lucrurile ├«n zona celorlalte fronturi, toc mai datorit─â vigilen╚Ťei agen╚Ťilor lui Moruzov. Despre modalit─â╚Ťile concrete ├«n care s-au petrecut faptele, raportul ├«ntocmit de Mihail Moruzov aduce am─ânunte interesante, ├«mpreun─â cu c├ó╚Ťiva agen╚Ťi experimenta╚Ťi, profit├ónd ╚Öi de ├«mprejur─ârile confuze din r├óndurile armatei ruse, s-a reu╚Öit infiltrarea ├«n compunerea delega╚Ťiei Armatei Ro╚Öii.

Dup─â cum atest─â documentul din 1934, ÔÇ×acest Serviciu a adus un aport ├«nsemnat ac╚Ťiunii armatei noastre prin aceea c─â s-au putut salva ofi╚Ťeri, trupe ╚Öi/demnitari, c─âzu╚Ťi ├«n m├óinile bol╚ÖevicilorÔÇŁ, ╚Öi c─â ÔÇ×s-au putut dejuca toate ac╚Ťiunile armatei bol╚Öevice ╚Öi acapara toate depozitele ruse╚ÖtiÔÇŁ.

Romulus P  Voinescu jpg jpeg

Serviciul Special de Siguran╚Ť─â va fi desfiin╚Ťat ├«n urma ÔÇ×afacerii rublelor falseÔÇŁ22, din cauza ne├«n╚Ťelegerilor personale cu ╚Öeful Siguran╚Ťei, Romulus Voinescu (foto), Moruzov fiind acuzat de ÔÇ×pactizare cu inamicul, favorizarea contrabandei, sustragerea de documenteÔÇŽÔÇŁ de╚Öi instan╚Ťa de judecat─â ├«l va declara nevinovat23.

Dovad─â c─â dup─â ├«nfiin╚Ťarea Serviciului Secret de Informa╚Ťii24 ÔÇô dup─â terminarea r─âzboiului ÔÇô Moruzov va deveni directorul acestui serviciu timp de dou─âzeci de ani.

Serviciile de informa╚Ťii ale armatei

Organizarea unui serviciu secret de informa╚Ťii militar ├«n Rom├ónia, ├«nainte de Primul R─âzboi Mondial a ├«nt├ómpinat nume roase obstacole. Dup─â cum atest─â studiile ╚Öi rapoartele ├«ntocmite ├«nc─â din anul 1911 de c─âtre ofi╚Ťeri de la Marele Stat Major al armatei rom├óne, cauzele principale care ├«mpiedicau organizarea serviciului de informa╚Ťii erau ÔÇ×lipsa fondurilor b─âne╚ÖtiÔÇť ╚Öi ÔÇ×inexisten╚Ťa unei legi a contraspionajului ├«n timp de paceÔÇŁ. ├Än intervalul 1911-1913 s-au depus eforturi pentru a remedia aceste neajunsuri.

├Äncep├ónd cu 31 ianuarie 1913, a intrat ├«n vigoare Legea contraspionajului ├«n timp de pace25 ╚Öi au fost ├«ntocmite proiecte de organizare a unui nou serviciu de informa╚Ťii, dar f─âr─â un rezultat practic, a╚Öa cum atest─â documentele de arhiv─â, fondurile alocate fiind destinate altor ├«ntrebuin╚Ť─âri. Structura informativ─â a Ministerului Ap─âr─ârii Na╚Ťionale este atestat─â at├ót ├«n lucr─ârile memorialistice c├ót ╚Öi ├«n documentele de arhiv─â.

Astfel, Mihail Moruzov, directorul Serviciului Secret de Informa╚Ťii26, men╚Ťiona c─â ÔÇ×p├ón─â la R─âzboiul Balcanic din 1913, armata noastr─â n-a dispus de un serviciu de informa╚Ťii propriu- zisÔÇŁ. Abia ├«n acel an, c├ónd armata rom├ón─â a intrat ├«n Bulgaria, s-a izbit de lipsa unui asemenea serviciu ÔÇ×╚Öi atunci s-au luat primele m─âsuri pentru organizarea acestuiaÔÇŁ27

Serviciul de informa╚Ťii al armatei rom├óne la ├«nceputul Primului R─âzboi Mondial

La r├óndul lui, Eugen Cristescu28 ÔÇô director al Siguran╚Ťei ╚Öi ulterior al Serviciului Special de Informa╚Ťii - ne ofer─â urm─âtoarele detalii ├«n leg─âtur─â cu serviciul de informa╚Ťii al armatei rom├óne la ├«nceputul Primului R─âzboi Mondial: ÔÇ×Marele Stat Major, prin Sec╚Ťia a II-a, activa ╚Öi el un domeniu informativ. Pe l├óng─â statele majore ale marilor unit─â╚Ťi militare func╚Ťiona c├óte un birou II, care f─âcea contrainforma╚Ťii ├«n armat─â ╚Öi contraspionaj pe teritoriu. Prin ofi╚Ťeri special preg─âti╚Ťi ╚Öi agen╚Ťi de frontier─â se infiltrau ├«n ╚Ť─ârile vecine elemente informative pentru adunarea materialului ce-i era necesar, ├«n special ├«n Ardeal, unde ace╚Ötia aveau leg─âtur─â cu patrio╚Ťii rom├óni din acea provincieÔÇŁ29.

Pentru serviciile de informa╚Ťii rom├óne╚Öti, mai ales pentru cele cu caracter militar, s-au ├«nregistrat ├«n perioada 1914-1916 mari caren╚Ťe ╚Öi ├«n ceea ce prive╚Öte m─âsurile de protec╚Ťie contrainformativ─â. Bogata literatur─â istoriografic─â dedicat─â particip─ârii armatei rom├óne la Primul R─âzboi Mondial a acordat spa╚Ťii largi eviden╚Ťierii st─ârii de spirit profund patriotice a majorit─â╚Ťii rom├ónilor. Numai c─â, dup─â cum au evoluat evenimentele, istoria a demonstrat c─â patriotismul nu a fost suficient pentru a ne asigura decizia ├«ntr-o campanie ce-╚Öi propunea ca obiectiv strategic realizarea unit─â╚Ťii na╚Ťional-statale.

Dimpotriv─â, ├«ndr─âznim s─â afirm─âm c─â, ├«n momentul acela, av├óntul patriotic a fost anulat, ├«n cea mai mare parte, de vulnerabilit─â╚Ťile ├«n plan contrainformativ, at├ót al armatei, c├ót ╚Öi, ├«n general ale societ─â╚Ťii rom├óne╚Öti. Afirma╚Ťia face referire la scurgerea se cretelor de stat ╚Öi militare sau de a c─âror divulgare s-au f─âcut vinova╚Ťi chiar unii dintre cei care, prin ├«ns─â╚Öi natura profesiei, erau obliga╚Ťi s─â vegheze cu sfin╚Ťenie la ap─ârarea ╚Öi protejarea lor.

Structurile informative implicate ├«n culegerea de date ╚Öi informa╚Ťii subordonate Ministerului Ap─âr─ârii Na╚Ťionale au fost organizate dup─â modelul francez al Sec╚Ťiei Statistice, astfel este creat─â ├«n cadrul Marelui Stat Major Sec╚Ťiunea II, ├«n preajma Primului R─âzboi Mondial fiind organizat─â ├«n dou─â diviziuni:

Divizia I ÔÇô studierea, analizarea ╚Öi sintetizarea datelor referitoare la armatele puterilor europene ╚Öi statelor balcanice;

Divizia a II-a - cu sarcini specifice contraspionajului militar ╚Öi coordon├ónd Serviciul interior ÔÇô contraspionaj, Serviciul exterior - cu reziden╚Ťi interni ╚Öi externi; Serviciul mobil ÔÇô cu agen╚Ťi de control ╚Öi de leg─âtur─â.

├Än timpul Primului R─âzboi Mondial structurile informative se diversific─â ╚Öi func╚Ťioneaz─â ├«n subordinea Marelui Stat Major - Sec╚Ťia a II-a cu Biroul 5 Informa╚Ťii ╚Öi a Marelui Cartier General ÔÇô Biroul 2 Informa╚Ťii.

Eforturile ofi╚Ťerilor rom├óni din cadrul M.St.M. de a reorganiza Serviciul de Informa╚Ťii al Armatei, sub forma unui Birou 5 din Sec╚Ťia a II-a M.St.M. au fost pe deplin justificate ├«n condi╚Ťiile ├«n care corup╚Ťia, neglijen╚Ťele stupide, traficul de influen╚Ť─â din ÔÇ×├«nalta societateÔÇŁ, u╚Öurin╚Ťa condamnabil─â cu care au fost tratate problemele importante pentru interesul na╚Ťional ╚Öi, nu ├«n ultimul r├ónd, ÔÇ×p─âl─âvr─âgealaÔÇŁ au produs adev─ârate ravagii ├«n societatea rom├óneasc─â30.

Documentele de arhiv─â confirm─â afirma╚Ťiile lui Eugen Cristescu (foto) despre Biroul 5 din Sec╚Ťia a II-a a Marelui Stat Major, care este atestat documentar prin ÔÇ×Proiectul de OrganizareÔÇŁ31. Documentul intitulat ÔÇ×Proiectul de organizareÔÇŁ a fost ├«ntocmit probabil ├«n prim─âvara anului 1916, dar a fost pus ├«n aplicare abia dup─â intrarea Rom├óniei ├«n r─âzboi. Numai c─â, a╚Öa cum avea s─â spun─â Mihai Moruzov mai t├órziu, ÔÇ×un astfel de serviciu nu se poate improvizaÔÇŁ32. Acest lucru explic─â ╚Öi faptului c─â Biroul 5 n-a putut avea eficien╚Ť─â ├«n campania din toamna anului 1916.

Eugen Cristescu jpg jpeg

├Än conformitate cu ÔÇ×Proiectul...ÔÇŁ, Biroul 5 trebuia condus de c─âtre un ofi╚Ťer superior, cu grad de locotenent-colonel, ╚Öi de un ajutor, cu grad de maior, fiind format din dou─â diviziuni:

Diviziunea I (Studiul armatelor str─âine) era compus─â din 4 subdiviziuni: A (Austro-Ungaria), R (Rusia), G.F. (Germania, Fran╚Ťa, Italia ╚Öi Elve╚Ťia), B (Peninsula Balcanic─â, Bulgaria, Serbia, Grecia, Turcia ╚Öi Albania).

Diviziunea a II-a (Serviciul Informa╚Ťiilor) era condus─â de sub╚Öeful Biroului 5 ╚Öi se compunea din trei subdiviziuni:

- Subdiviziunea I (Serviciul interior sau contra-spionajul), condus─â de c─âtre un civil, av├ónd principala misiune de ÔÇ×a ├«mpiedica organiza╚Ťiile de spionaj str─âine s─â ac╚Ťioneze pe teritoriul rom├ónescÔÇť, ÔÇ× la nevoie s─â le intoxice cu ╚Ötiri falseÔÇť;

- Subdiviziunea a II-a (Serviciul exterior), format─â din agen╚Ťi permanen╚Ťi ╚Öi fic╚Öi, cu re╚Öedin╚Ťa ├«n ora╚Öele Odessa, Chi╚Öin─âu, Ungheni-Ru╚Öi, Sofia, ╚śumla, Timi╚Öoara, Sibiu, Cern─âu╚Ťi, Belgrad, Bra╚Öov ╚Öi Rusciuk (Agen╚Ťii erau recruta╚Ťi dintre rom├óni pe baza sentimentelor de na╚Ťionalitate ╚Öi puteau s─â-╚Öi creeze la r├óndul lor, agen╚Ťi, ceea ce ├«nsemn─â c─â jucau rolul de reziden╚Ťi, iar informa╚Ťiile trebuiau comunicate direct la centru);

- Subdiviziunea a III-a (Serviciul mobil), care avea ├«n componen╚Ť─â agen╚Ťi mobili sau de leg─âtur─â ╚Öi curieri de control. Agen╚Ťii mobili f─âceau leg─âtura cu cei fic╚Öi, aduc├ónd informa╚Ťii sau transmi╚Ť├ónd ordine. Ace╚Ötia trebuiau s─â cunoasc─â foarte bine limba ╚Öi obiceiurile locuitorilor din ╚Ťara ├«n care erau trimi╚Öi ├«n misiune. Curierii de control erau ofi╚Ťeri din statul major, care se deplasau pentru a lua coresponden╚Ťa de la ata╚Öa╚Ťii militari ╚Öi pentru a le transmite instruc╚Ťiuni. ├Än timpul misiunii era necesar s─â culeag─â informa╚Ťii prin observarea direct─â, ├«n urma c─ârora ├«ntocmeau un raport (memoriu). Astfel de misiuni erau ├«ncredin╚Ťate o dat─â pe lun─â.

├Äncerc─âri de adaptare a structurilor informative la situa╚Ťii de r─âzboi

Intrarea Rom├óniei ├«n r─âzboi al─âturi de puterile Antantei, ├«ncep├ónd cu data de 14/27 august 1916, marcheaz─â ├«n acela╚Öi timp ├«nceputul unei noi etape ├«n activitatea structurilor informative rom├óne╚Öti cu caracter militar. Trecerea ╚Ť─ârii de la starea de pace la starea de r─âzboi implica ╚Öi adaptarea structural- organizatoric─â a serviciilor de informa╚Ťii militare la noua situa╚Ťie.

├Än conformitate cu ├«naltul Decret cu nr. 2784 din 27 august 1916, privind reorganizarea Marelui Stat Major (├«n partea operativ─â - Marele Cartier General - ╚Öi partea sedentar─â - Marele Stat Major), s-a produs ╚Öi o reorganizare a Ser viciului de informa╚Ťii militare.

La Marele Cartier General a func╚Ťionat Biroul 2 Informa╚Ťii, ca structur─â specializat─â ├«n culegerea de informa╚Ťii pentru Sec╚Ťia opera╚Ťii, iar la Marele Stat Major (partea sedentar─â) a fost organizat Biroul 5 Informa╚Ťii, ├«ns─ârcinat cu supravegherea ╚Ötirilor, adic─â cu m─âsuri contrainformative.

Eugen Cristescu men╚Ťiona ├«n Memoriile sale c─â dup─â ├«nceperea r─âzboiului, ├«n constituirea Marelui Cartier General a intrat o puternic─â Brigad─â Special─â de Siguran╚Ť─â pentru ac╚Ťiune informativ─â ╚Öi ap─ârarea spatelui comandamentelor militare33.

Dup─â retragerea ├«n Moldova a armatei rom├óne, a unei p─âr╚Ťi din popula╚Ťie, a Parlamentului ╚Öi a majorit─â╚Ťii clasei politice, inclusiv a Casei Regale, ├«n paralel cu m─âsurile de reorganizare a armatei, s-au ├«ntreprins ╚Öi ac╚Ťiuni de consolidare ├«n scopul eficientiz─ârii randamentului ├«n domeniul informa╚Ťiilor ╚Öi contrainforma╚Ťiilor.

Documentul prin care s-a purces la o astfel de ac╚Ťiune purta titlul de Instruc╚Ťiuni asupra organiz─ârii ╚Öi schi╚Ťau ÔÇ×doctrina activit─â╚Ťii de informa╚Ťii militare, precizau rolul ╚Öi locul misiunilor informative, stabileau organizarea Biroului de informa╚Ťii de la Marele Cartier General. Alte preciz─âri ale instruc╚Ťiunilor se refereau la: modul de desf─â╚Öurare a activit─â╚Ťii informative ╚Öi a manipul─ârii informa╚Ťii lor; atribu╚Ťiile personalului ├«ndrituit cu misiuni informative; stabilirea cu mai mult─â exactitate a misiunilor avia╚Ťiei de recunoa╚Ötere ╚Öi a modului de executare a cercet─ârii aeriene; coordonarea activit─â╚Ťii agen╚Ťilor secre╚ŤiÔÇŁ.

Astfel, la 12 iunie 1918, prin Ordinul de zi nr. 191, semnat de generalul Constantin Cristescu - ╚Öeful Marelui Stat Major -, se reorganiza Sec╚Ťia a IV-a informa╚Ťii, care adapta activitatea ├«n domeniu pentru situa╚Ťia de pace, iar la 18 aprilie 1918 prin ├«naltul Decret regal cu nr. 1979, prin modific─ârile ╚Öi complet─ârile Legii de organizare a Ministerului de R─âzboi, s-a procedat la o nou─â reorganizare a Serviciilor de informa╚Ťii, cu o structur─â mai complet─â prin crearea Sec╚Ťiei a V-a informa╚Ťii ╚Öi contrainforma╚Ťii34, pus─â sub comanda colonelului Constantin B─âlcescu, inclus─â ├«n Diviziunea a II-a a Marelui Stat Major ╚Öi organizat─â pe dou─â birouri:

- Biroul l informa╚Ťii care dispunea de 4 sub-birouri: Studiul armatelor din Balcani; Studiul armatelor din Vest; Studiul armatelor din Est plus Germania ╚Öi Austria; Redactarea ╚Öi tip─ârirea buletinelor de informa╚Ťii periodice, bro╚Öuri cu studii f─â cute asupra armatelor str─âine ╚Öi preg─âtire lunar─â privind cursurile de informa╚Ťii;

- Biroul 2 contrainforma╚Ťii era structurat doar pe dou─â sub-birouri: Culegerea ╚Öi adunarea prin agen╚Ťi a informa╚Ťiilor secrete din ╚Ť─ârile str─âine ╚Öi Serviciul columbofil; Serviciul de contrainforma╚Ťii, contraspionaj, propagand─â ╚Öi cenzur─â.

Ulterior la 28 octombrie/10 noiembrie 1918, intervenind a doua mobilizare a armatei române s-a trecut la organizarea pentru campanie, ocazie cu care s-a creat:

Sec╚Ťia a II-a (cu un birou de informa╚Ťii ╚Öi altul de contrainforma╚Ťii) pentru ÔÇ×Armata de opera╚ŤiuniÔÇŁ - subordonat Marelui Cartier General,

Sec╚Ťia a IV-a informa╚Ťii ÔÇô ( ÔÇ×Partea sedentar─âÔÇŁ), subordonat─â Marelui Stat Major35.

Alte structuri informative

O alt─â structur─â informativ─â care a activat ├«n perioada neutralit─â╚Ťii, atestat documentar doar de un raport ├«ntocmit de Mihail Moruzov, era format─â din ofi╚Ťeri ai Marelui Stat Major al armatei rom├óne ╚Öi agen╚Ťi ai Siguran╚Ťei Generale, redus ca num─âr, mijloace logistice ╚Öi sus╚Ťinere material─â.

O astfel de structur─â poate fi interpretat─â ╚Öi ca o form─â de cooperare ├«ntre Ministerul Ap─âr─ârii Na╚Ťionale ╚Öi Ministerul de Interne, ├«n materie de informa╚Ťii ce priveau strict domeniul sistemului ap─âr─ârii ╚Öi siguran╚Ťei na╚Ťionale. F─âc├ónd referire ├«ntr-un raport la aceast─â structur─â36, Mihail Moruzov afirma c─â rezultatul colabor─ârii ├«n cadrul Biroului Mixt ÔÇ×a fost nulÔÇŁ37.

Sec╚Ťia militar─â secret─â din Transilvania

Alte atest─âri documentare eviden╚Ťiaz─â c─â ├«n primele zile ale izbucnirii r─âzboiului, ac╚Ťiunile cu caracter informativ, organizate ├«n Transilvania de structurile specializate rom├óne╚Öti, au folosit agentura secret─â. Agen╚Ťii fuseser─â recruta╚Ťi din r├óndul numero╚Öilor rom├óni transilv─âneni care ├«╚Öi manifestaser─â sentimentele na╚Ťionale. Ei au pus la dispozi╚Ťia structurilor informative rom├óne╚Öti, ├«nfrunt├ónd mari riscuri, toat─â priceperea pentru culegerea de date ╚Öi informa╚Ťii necesare planului de campanie ├«n ipoteza intr─ârii Rom├óniei ├«n r─âzboi contra Austro-Ungariei.

Cu ajutorul unor astfel de colaboratori patrio╚Ťi38 s-au creat c├óteva centre informative ├«n Transilvania, Banat ╚Öi Buco vina. Misiunea acestora era de a supraveghea preg─âtirile militare ale Puterilor Centrale ├«n cele mai mici detalii ╚Öi a teatrului de opera╚Ťiuni ├«n care urmau s─â ac╚Ťioneze unit─â╚Ťile militare rom├óne╚Öti. Astfel de centre informative au func╚Ťionat la Bra╚Öov, Sibiu, Cluj, Timi╚Öoara, Suceava ╚Öi ├«n alte ora╚Öe din Transilvania ╚Öi Bucovina39.

├Än luna noiembrie 1918 a ├«nceput constituirea G─ârzilor Na╚Ťionale - organe de ordine ╚Öi informa╚Ťii ale mi╚Öc─ârii na╚Ťionale a rom├ónilor, care au avut atribu╚Ťii ├«n ce prive╚Öte realizarea unit─â╚Ťii na╚Ťionale ╚Öi atribu╚Ťii informative ╚Öi contrainformative40.

Al─âturi de G─ârzile Na╚Ťionale, documentele atest─â existen╚Ťa unei structuri informative, numit─â Sec╚Ťia Militar─â Secret─â (SMS) care ╚Öi-a desf─â╚Öurat activitatea ├«n Transilvania ├«n perioada noiembrie 1918 ÔÇô noiembrie 1919, ├«nfiin╚Ťat de Comitetul Rom├ón Central din Transilvania pentru a contracara activitatea du╚Öm─ânoas─â a elementelor diversionist-teroriste ungare41.

Acest serviciu de informa╚Ťii unic ├«n felul lui ╚Öi foarte apropiat de cerin╚Ťele moderne ale timpului, avea 31 de membri interni ╚Öi 46 externi, fiind organizat pe patru sec╚Ťii: o sec╚Ťie de spionaj ╚Öi informa╚Ťii politice (condus─â de medicul Carol I. Sotel), o sec╚Ťie militar─â (condus─â de Emilian Savu), o sec╚Ťie de propagand─â (al c─ârei ╚Öef era inginerul Gheorghe Chelemen) ╚Öi o sec╚Ťie muncitoreasc─â (condus─â de preotul militar dr. Iuliu Florian).

Realiz─âri concrete ale Serviciului Militar Secret au fost descrise de Aurel Gociman, ├«ntr-o lucrare intitulat─â Rom├ónia ╚Öi revizionismul maghiar, ap─ârut─â ├«n 1934, ├«n care a publicat ╚Öi 13 documente (rapoarte)42. Prin con╚Ťinutul lor, rapoartele atestau c─â ÔÇ×membrii acestei organiza╚Ťii (SMS - n.n.) au dat dovad─â de un curaj ╚Öi o disciplin─â extraordinar─â, ╚Öi de numele lor sunt legate multe acte de eroism rom├ónesc, ├«nainte ╚Öi dup─â intrarea armatei rom├óne (├«n Ardeal ÔÇô n.n.) dintre care men╚Ťion─âm faptul c─â au:

- demontat 16 tunuri ungure╚Öti din Cet─â╚Ťuia Clujului cu care secuii vroiau s─â ias─â ├«n ├«nt├ómpinarea armatelor rom├óne;
- demontat 6 tunuri la Dej;
- cutreierat tranșeele secuiești făcând rapoarte și spionaj;
- adus documente secrete din Budapesta;
- reușit să pună mâna pe arhivele profesorului Apathi;
- sc─âpat pe mul╚Ťi rom├óni condamna╚Ťi la moarte ├«n Ungaria;
- furnizat acte de mare pre╚Ť pentru interesele rom├óne╚Öti pentru Conferin╚Ťa de pace;
- prins spioni ungari;
- confiscat multe milioane de coroane transmise din Budapesta ungurilor din Ardeal;
- ├«nfiin╚Ťat g─ârzi na╚Ťionale la sare ╚Öi consilii;
- constituit linii telegrafice secrete, prinzând ordinele ce s-au dat din Ungaria sfaturilor și gărzilor ungurești din Ardeal etc.

La rug─âmintea Comandamentului trupelor rom├óne din Transilvania, aceast─â organiza╚Ťie (S.M.S. - n.n.) a func╚Ťionat p├ón─â la data de 1 noiembrie 1919, servind cu acela╚Öi eroism cauza rom├óneasc─â. ├Än paralel cu structurile men╚Ťionate, ├«n timpul Primului R─âzboi Mondial au mai avut atribu╚Ťii informative sau de protec╚Ťie contrainformativ─â43 Serviciul Supravegherii ╚śtirilor, ├«nfiin╚Ťat la Palatul Po╚Ötei centrale la 5 ianuarie 191544 ╚Öi Biroul de cercet─âri informative de pe l├óng─â Ministerul Justi╚Ťiei45 ├«ns─ârcinat cu instrumentarea cazurilor de spionaj/tr─âdare, iar ca structuri de cooperare au func╚Ťionat:

- o structur─â care colabora cu exper╚Ťii francezi din cadrul Misiunii speciale condus de Henri Berthelot46.

- Serviciul de informa╚Ťii rom├ónoÔÇôrus constituit pentru prevenirea p─âtrunderii serviciilor secrete ale inamicului ├«n jurul unit─â╚Ťilor militare rom├óne╚Öti ╚Öi ruse╚Öti care, pe l├óng─â realizarea cooper─ârii pe linie informativ─â cu trupele ruse, a desf─â╚Öurat o vast─â activitate contrainformativ─â ╚Öi de poli╚Ťie militar─â ├«n zona frontului din Moldova. Serviciul de informa╚Ťii ╚Öi contrainforma╚Ťii rom├óno-rus a avut la ├«nceput sediul ├«n ora╚Öul Roman, iar ╚Öeful s─âu, a fost Romulus Voinescu.


harta Piscul Mandrului jpg jpeg

O hart─â cu tran╚Öeele de pe Piscul M├óndrului realizat─â de Serviciul de Informa╚Ťii (Primul R─âzboi Mondial)

Regulamentul Serviciului de Contrainforma╚Ťiuni Rom├ón, ├«n colaborare cu Serviciul de Contrainforma╚Ťiuni Rus, emis de Marele Cartier General al armatei rom├óne, a stat la baza activit─â╚Ťii Serviciului de informa╚Ťii ╚Öi contrainforma╚Ťii rom├óno-rus47.

Concluzii

├Än Rom├ónia, g├óndirea militar─â a con╚Ötientizat rolul important al Serviciului de Informa╚Ťii ├«n cunoa╚Öterea inamicului ╚Öi ├«n buna desf─â╚Öurare a activit─â╚Ťilor militare. Dar lipsa fondurilor b─âne╚Öti sau de turnarea lor spre alte ├«ntrebuin╚Ť─âri au f─âcut imposibil─â organizarea unui serviciu eficient de informa╚Ťii al armatei, astfel c─â declan╚Öarea r─âzboiului ├«n luna august 1914 ╚Öi, ulterior, intrarea armatei rom├óne ├«n campanie au g─âsit organismul militar ╚Öi societatea civil─â nepreg─âtite ├«n acest domeniu.

Totu╚Öi, gra╚Ťie unei g├óndiri flexibile, total ancorat─â la cerin╚Ťele frontului ╚Öi la interesele na╚Ťionale, ofi╚Ťerii rom├óni stat-majori╚Öti au f─âcut eforturi pentru crearea unor structuri informative adecvate ╚Öi au apelat la mijloace ╚Öi metode adecvate pentru culegerea informa╚Ťiilor necesare comandamentelor. Oricum, se poate constata c─â Serviciile de informa╚Ťii rom├óne╚Öti, dar mai ales structurile informative ale armatei rom├óne, ├«n ansamblul lor, au urmat o evolu╚Ťie determinat─â de mersul evenimentelor politico-militare interne ╚Öi interna╚Ťionale ╚Öi, implicit de situa╚Ťia armatei rom├óne, ├«n func╚Ťie de necesit─â╚Ťile planurilor de campanie sau ordinelor operative.

Structuri informative rom├óne╚Öti au ├«ncercat de multe ori s─â se completeze reciproc ╚Öi c├ónd au reu╚Öit acest lucru s-au ob╚Ťinut rezultate importante prin structurile de informa╚Ťii militare ╚Öi civile secrete, at├ót ├«n timpul armisti╚Ťiului ╚Öi p─âcii, c├ót ╚Öi ├«n campania contra Ungariei comuniste, ├«ntr-o perioad─â c├ónd serviciul de informa╚Ťii, oficial, suferea modific─âri ╚Öi reorganiz─âri la intervale scurte ├«nc├ót este greu s─â credem c─â-╚Öi putea intra rapid ├«n atribu╚Ťii cu maxim─â eficien╚Ť─â.


fotografii Pasul Ghimes jpg jpeg

Fotografii ce ofereau detalii privind fortifica╚Ťiile din zona Pasului Ghime╚Ö

Mai trebuie remarcat ╚Öi faptul c─â ├«n acel timp, Rom├ónia nu dispunea ├«n cadrul guvernului sau la nivelul ansamblului structurilor de informa╚Ťii de un serviciu de centralizare, analiz─â, evaluare, ╚Öi valorificare a informa╚Ťiilor de interes pentru ap─ârarea ╚Öi promovarea intereselor na╚Ťional-statale.

Aceste activit─â╚Ťi, at├ót de specializate ╚Öi tehniciste dar de mare importan╚Ť─â, care intrau de regul─â ├«n atribu╚Ťiile serviciilor sau comunit─â╚Ťii lor erau l─âsate ├«n responsabilitatea membrilor guvernului, care la r├óndul lor se consultau cu primul ministru ╚Öi cu regele, sau difuzau informa╚Ťiile ├«n stare brut─â, ├«n cel mai bun caz, ├«nso╚Ťite uneori de opinii personale48.

Deci, lipsa de m─âsuri eficiente ├«n materie de contracarare a surselor de insecuritate ╚Öi multe din vulnerabilit─â╚Ťile societ─â╚Ťii rom├óne╚Öti din acea perioad─â explic─â ├«n mare m─âsur─â reac╚Ťiile factorilor de decizie ai statului rom├ón, sub imperiul st─ârilor emo╚Ťionale, pentru c─â Primul R─âzboi Mondial a g─âsit Rom├ónia nepreg─âtit─â la unul din cele mai importante capitole ale suprastructurii statale: serviciile de informa╚Ťii. De unde, ╚Öi concluzia valabil─â ╚Öi ast─âzi c─â un serviciu de informa╚Ťii, bine organizat ╚Öi specializat, ca s─â poat─â furniza informa╚Ťii ce se pot valorifica se preg─âte╚Öte din timp ╚Öi nu se improvizeaz─â sub presiunea factorilor politici conjuncturali.

NOTE

1. Cristian Troncot─â, Momente din Istoria serviciilor de informa╚Ťii militare din Rom├ónia la ├«nceputul secolului al XX-lea, ├«n G├óndirea militar─â rom├óneasc─â nr. 3/1998, p. 152.
2. Dar Comandamentul Austro-Ungar de╚Ťinea o copie a Conven╚Ťiei Militare ├«ncheiate de Rom├ónia cu Antanta, ├«n august 1916, privitoare la condi╚Ťiile intr─ârii ╚Ť─ârii ╚Öi a armatei rom├óne ├«n campanie al─âturi de acestea ╚Öi ├«mpotriva Puterilor Centrale. Rezult─â de aici, f─âr─â sarcasm, c─â afirma╚Ťiile lui Eugen Cristescu ╚Öi Constantin Argetoianu privind buna p─âstrare a secretului intr─ârii armatei rom├óne ├«n r─âzboi, ├«n august 1916, sunt veridice doar ├«n ceea ce-i prive╚Öte pe oamenii bine informa╚Ťi din Rom├ónia, nu ╚Öi pe austro-ungari, cf. Cristian Troncot─â, art. cit., p 155.
3. România în Primul Război Mondial, vol. I, București, Editura Militară, 1987, p. 125.
4. Politica extern─â a Rom├óniei, Dic╚Ťionar cronologic, Bucure╚Öti, Editura ╚śtiin╚Ťific─â ╚Öi Enciclopedic─â, 1986, p. 162.
5. Cristian Troncot─â, art. cit., p. 159.
6. ├Änfiin╚Ťat la Palatul Po╚Ötei Centrale la 5 ianuarie 1915, cf. Cristian Troncot─â, ├«n Studii ╚Öi Cercet─âri Socio-umane nr. 3/1998, p. 97.
7. Ibidem, p. 98.
8. Constantin Gheorghe, Miniștri de interne în Parlamentul României, Editura MAI, București 2004, p. 521.
9. Structura a func╚Ťionat foarte pu╚Ťin p├ón─â ├«n 17 martie 1908, cf. Constantin Gheorghe, op. cit. 527.
10. Cf. M.O. din 21 iunie 1913.
11. Laz─âr C├órjan, Istoria Poli╚Ťiei rom├óne de la origini p├ón─â ├«n 1949, Editura Vestala, Bucure╚Öti, 2000, p. 192.
12. Horia Brestoiu, Vasile Bobocesu, Aspecte privind rolul informa╚Ťiilor ├«n victoria armatei rom├óne ├«n vara anului 1917, ├«n Revista Arhivelor nr. 171978, p. 175.
13. La Inspectoratul General al Jandarmeriei func╚Ťiona un birou de analiz─â ╚Öi sintez─â a informa╚Ťiilor ob╚Ťinute din teritoriu, cf. Cristian Troncot─â, Serviciile secrete de informa╚Ťii rom├óne╚Öti la ├«nceputul Primului R─âzboi Mondial (1914-1916), ├«n Studii ╚Öi cercet─âri socio-umane nr. 3/1998., p. 96.
14. cf. Lionede Ochea, Serviciul Special de Informa╚Ťii al Rom├óniei pe frontul de vest 1940- 1944, p. 118.
15. Vezi pe larg Cristian Troncot─â,, pp. 389- 393.
16. ├Äntr-adev─âr, ├«n aprilie 1916, Mihail Moruzov, agent al Siguran╚Ťei, a reu╚Öit s─â sustrag─â valiza diplomatic─â a contelui Czernin, ambasadorul Austro-Ungariei la Bucure╚Öti, care pleca la Viena spre a duce guvernului s─âu ultimele informa╚Ťii asupra atitudinilor ╚Öi inten╚Ťiilor Rom├óniei. El poseda o valiz─â cu acte diplomatice ╚Öi bagajele personale. Printre documentele secrete mai importante, fotocopiate cu aceast─â ocazie, se afl─â ╚Öi cifrul diplomatic al Ministerului Afacerilor Externe al Austro-Ungariei, fapt ce a dat posibilitatea structurilor contrainformative rom├óne╚Öti s─â descifreze ├«ntreaga coresponden╚Ť─â a lui Czernin cu Viena, cf. Cristian Troncot─â, Rom.....,, Editura Elion, Bucure╚Öti, 2008, p. 63.
17. Vezi pe larg capitolul Serviciul Special de Siguran╚Ť─â din Delta Dun─ârii ├«n lucrarea colectiv─â, Florin Pintilie, Nevian Tun─âreanu, ╚śtefan Mari╚Ťiu, Corneliu Beldiman, Istoria Serviciului Secret de Informa╚Ťii ÔÇô Rom├ónia, 1917-1940, pp. 16-65.
18. Raport prezentat de Mihail Moruzov lui Iancu Panaitescu, vezi ├«n Florin Pintilie, Nevian Tun─âreanu, ╚śtefan Mari╚Ťiu, Corneliu Beldiman, op.cit., p.133-140.
19. ├Än cadrul opera╚Ťiunilor de dezinformare a Comandamentului Puterilor Centrale se va remarca Echipa Special─â de Siguran╚Ť─â a Deltei Dun─ârii, condus─â de Mihail Moruzov, care va colabora cu agen╚Ťi ce cuno╚Öteau limba lipovenilor, unii vorbind ╚Öi bulgara ╚Öi germana. Zona a fost ├«mp─âr╚Ťit─â ├«n 3 sectoare ÔÇô Sulina, V├ólcov, Ismail ÔÇô ├«n ultimul ora╚Ö av├ónd centrul ╚Öi Serviciul de Informa╚Ťii al Armatei Ruse prin Alexandru Escholtz, fost agent corup─âtor, av├ónd sarcina de a provoca dezertarea cadrelor rom├óne╚Öti la ru╚Öi. Ulterior, obiectivul activit─â╚Ťilor informative ale Echipei Speciale a fost concentrat asupra depist─ârii elementelor revolu╚Ťionare, a dezertorilor, a situa╚Ťiei agrare ╚Öi asupra extinderii ac╚Ťiunilor spionajului bulgar ╚Öi german la nordul Dun─ârii. Se va implica ╚Öi ├«n Comisia bulgar─â pentru cump─ârarea de cereale din sudul Basarabiei (1918), Cf. Colonel dr. Lionede Ochea, Serviciul special de informa╚Ťii al Rom├óniei pe frontul de vest 1940- 1944, p. 80-81.
20. Cristian Troncotă, Mihail Moruzov și frontul secret, Editura Elion, București, 2004, p. 39.
21. cf. Cristian Troncotă, Mihail Moruzov și frontul secret, p. 215-223.
22. Prin care s-a ├«mpiedicat introducerea ├«n Rom├ónia de c─âtre serviciile sovietice a unei mari cantit─â╚Ťi de ruble false, cf. Cristian Troncot─â, op. cit., p. 40-41.
23. Colonel dr. Lionede Ochea, Serviciul special de informa╚Ťii al Rom├óniei pe frontul de vest 1940-1944, p. 113.
24. Cristian Troncot─â, op. cit., p. 48-54.
25. Legea stabilea ca infrac╚Ťiune transmiterea sub orice form─â a informa╚Ťiilor despre ap─ârarea ╚Ť─ârii ╚Öi prevedea ca sanc╚Ťiuni ├«nchisoarea corec╚Ťional─â de la 1 la 5 ani sau o amend─â de la 500 la 5 000 de lei. Cf. Monitorul oficial nr. 242, joi , 31 ianuarie /13 februarie 1913, pp. 11225- 11227.
26. Personalitatea lui Moruzov este deosebit de bine conturar─â ├«n cartea lui Cristian Troncot─â, Mihail Moruzov ╚Öi Serviciul Secret de Informa╚Ťii al Armatei Rom├óne., vezi ╚Öi Cristian Troncot─â, Romania si Frontul Secret pp. 229-233 precum si Lionede Ochea Serviciul Special de Informa╚Ťii al Rom├óniei pe frontul de vest 1940- 1944, pp. 111-118.
27. Apud, Cristian Troncot─â, art. cit. p. 155.
28. Numit de Cristian Troncot─â, Omul de tain─â al mare╚ÖaluluiÔÇŽ.. (Antonescu), cf. Cristian Troncot─â Eugen CristescuÔÇŽ., p. 39-58.
29. Eugen Cristescu, Organizarea ╚Öi activitatea Serviciului Special de Informa╚Ťii ÔÇô ├«n Cristian Troncot─â, Eugen Cristescu, Asul serviciilor secrete rom├óne╚Öti ÔÇô Studiu, memorii, documente, Bucure╚Öti, Editura Roza V├ónturilor, 1995, p. 95.
30. Cristian Troncot─â art. cit., p. 159.
31. Apud, Cristian Troncot─â, Istoria Serviciilor de Informa╚Ťii, fascicola I (1850- 1918), Editura ANI, Bucure╚Öti, 2002, p.43.
32. Cristian Troncotă, Mihail Moruzov și frontul secret, Editura Elion, București, 2004, p. 36.
33. Apud, Cristian Troncot─â, Istoria Serviciilor de Informa╚Ťii, fascicola I (1850- 1918), Editura ANI, Bucure╚Öti, 2002, p. 47.
34. Cristian Troncotă, România și Frontul Secret,, Editura Elion , București, 2008,, p. 91.
35. Cristian Troncot─â, Istoria Serviciilor de Informa╚Ťii, fascicola I (1850-1918), pp. 58- 59.
36. Apud, Cristian Troncot─â, Istoria Serviciilor de Informa╚Ťii, fascicola I (1850- 1918), Editura ANI, Bucure╚Öti, 2002, p. 45.
37. Cristian Troncot─â, art. cit. p. . 97.
38. Semnificativ─â ├«n aceast─â privin╚Ť─â este scrisoarea adresat─â la 7 iulie 1915 de Matei C. Cosma ministrului de R─âzboi rom├ón, prin care ├«i cerea s─â fie repartizat la Comandamentul trupelor rom├óne c├ónd acestea vor p─âtrunde ├«n Transilvania ÔÇ×prin locurile cunoscuteÔÇŁ ╚Öi pe care ÔÇ×le indicaseÔÇŁ cf Apud, Cristian Troncot─â, Istoria Serviciilor de Informa╚Ťii, fascicola I (1850- 1918),, Editura ANI, Bucure╚Öti, 2002, p. 44.
39. Valoroase informa╚Ťii, cu caracter militar despre preg─âtirile de lupt─â ale Puterilor Centrale, au cules ╚Öi comandamentelor armatei rom├óne prin colaboratorii Centrului Bra╚Öov, condus de Spiridon Boite. Activitatea acestui centru a fost sprijinit─â de 200 de colaboratori, cf. . Cristian Troncot─â, oc. cit . p. 45.
40. Gheorghe Constantin, op. cit., 534.
41. Cf . Gheorghe Costantin op. cit., p. 534
42. Apud, Cristian Trocot─â, op.cit., 59-60.
43. cf. Lionede Ochea Comunitatea de Informa╚Ťii a Rom├óniei Tradi╚Ťie ╚Öi Modernitate, Editura Paco, 2005, p. 14 .
44. Cristian Troncotă în Studii și Cercetări Sociumane nr. 3/1998, p. 97.
45. Ibidem, p. 98.
46. Misiunea militar─â francez─â condus─â de generalul Berthelot avea ├«n componen╚Ťa acestei misiuni: un stat-major, dou─â birouri de informa╚Ťii, un serviciu telegrafic, un serviciu radiotelegrafic ╚Öi un num─âr de avioane ╚Öi aerosta╚Ťii de cercetare, care-╚Öi puteau aduce o contribu╚Ťie important─â ├«n domeniul informa╚Ťiilor. Numit consilier militar al regelui Ferdinand, comandantul nominal al armatei rom├óne, Berthelot, instalat la Peri╚Ö, avea s─â participe ├«n fiecare diminea╚Ť─â la prezentarea rapoartelor informative asupra opera╚Ťiilor, lu├ónd cuv├óntul ╚Öi expun├óndu-╚Öi cu claritate ideile. Documentele sale ├«naintate Marelui Cartier General eviden╚Ťiaz─â ideea ap─âr─ârii cu orice mijloace a integrit─â╚Ťii teritoriului, a independen╚Ťei rom├óne╚Öti. De asemenea pe l├óng─â ╚Öeful Biroului 2 informa╚Ťii din Marele Cartier General a fost numit un consilier francez ├«n persoana locotenent-colonelului Odone. cf. Cristian Troncot─â, Istoria Serviciilor de Informa╚Ťii, fascicola I (1850-1918),, Editura ANI, Bucure╚Öti, 2002, p. 51. 47. ÔÇ×├Än articolul 1, acest regulament prevedea necesitatea colabor─ârii dintre organele de contrainforma╚Ťii rom├óne ╚Öi cele ruse, at├ót ├«n vederea contracar─ârii ac╚Ťiunilor de spionaj ale inamicului, c├ót ╚Öi pentru descoperirea oric─âror infrac╚Ťiuni s─âv├ór╚Öite ├«mpotriva celor doua armate. Vezi pe larg Cristian Troncot─â, Istoria Serviciilor de Informa╚Ťii, fascicola I (1850-1918),, Editura ANI, Bucure╚Öti, 2002, p. 51-53. 48. Cristian Troncot─â art. cit. p. 98.