Scandal rom├óno sovietic la Morm├óntul Mare┼čalului jpeg

Scandal rom├óno-sovietic la Morm├óntul Mare┼čalului

Erou na┼úional ├«n Finlanda, Mare┼čalul Mannerheim a fost v─âzut ├«n URSS ┼či, prin asta, ├«n lag─ârul socialist, ca un du┼čman de moarte al ru┼čilor. Situarea morm├óntului s─âu l├óng─â Morm├óntulEroului necunoscuta dat na┼čtere, p├ón─â ├«n 1989, la scandaluri interne ┼či externe prilejuite de vizitele unor ├«nal┼úi oficiali de peste hotare. Unul dintre aceste scandaluri a avut loc la finele lui martie-├«nceputul lui aprilie 1968, cu prilejul vizitei ├«n Finlanda a premierului rom├ón Ion Gheorghe Maurer.

Vizita premierului rom├ón s-a petrecut ├«ntre 31 martie-5 aprilie 1968. Ac┼úiune cu ┼čtaif. ├Äl acompania ministrul de externe, Corneliu M─ânescu. Delega┼úia st─â la Hotel Marski, uzual─â adres─â de protocol. Ministrul de externe se vede din nou cu omologul, Ahti Karjalainen. Premierul poart─â convorbiri cu ┼čeful guvernului de la aceea or─â, Mauno Koivisto, viitorul ┼čef de stat. A doua zi ├«l prime┼čte, la palatul preziden┼úial, Urho Kekkonen, care ├«l va re┼úine ┼či la dejun. Este vizitat campusul politehnicii din Otaniemi, premierul Koivisto ofer─â o mas─â la Smolna. Nici ai no┼čtri nu se las─â mai prejos. Dineuri girate de premier ┼či de ambasadorul rom├ón la restaurantul Kalastajatorppa. Se g─âse┼čte timp pentru ÔÇ×Don QuijoteÔÇť la Teatrul Municipal ┼či pentru supeul organizat de prim─ârie. Puncte de sta┼úie industriale:Nokia la Salmisaari ┼či Butvik;dar ┼či combinatul de celuloz─â ┼či h├órtie de la Valkeakoski. Un program zeiss, put├ónd constitui pretext de apreciere:c├ót de ├«n serios au fost luate lucrurile. Ei bine, nu ┼čtiu c├ót ├«n┼úeleg c─â au de spus ziari┼čtii despre toate acestea. ┼×tiu ├«ns─â c├ót tapaj s-a f─âcut pe episodul care a deschis programul oficial al vizitei. ┼×i anume, a┼ča cum scrie ├«n caietul ├«ntocmit de organizatori, pe care ├«l am ├«n m├ón─â:ÔÇ×9 h 15. Ceremonie la Morm├óntul Soldatului NecunoscutÔÇť. Aflat ├«n necropola na┼úional─â Hietaniemi, cimitirul cuprinde mai multe sec┼úiuni atr─âg├ónd aten┼úia felul ├«n care s-a dorit eternizarea la Helsinki a memoriei soldatului finlandez c─âzut pe front. Eroul necunoscut este ├«ncredin┼úat memoriei printr-o imens─â cruce, precurs de o mic─â teras─â rezervat─â ceremoniilor oficiale. ├Än st├ónga, ceva mai ├«n fa┼ú─â, o amenajare aparte. Aici se afl─â ├«nmorm├óntat mare┼čalul. Monumentul lui Mannenheim a fost modelat de Wamo Aaltonen. Paralelipiped ambi┼úios, marcat de ├«nsemne militare. Premierul rom├ón a depus o coroan─â de flori ├«n memoria soldatului necunoscut, dar a repetat gestul ┼či la locul de veci al celui ce va fi mai t├órziu personalitatea Number Onea istoriei na┼úionale.

Conotaţiile logicii trunchiate

Bine, ┼či ce-i cu asta? ve┼úi zice. La fel m-a┼č ├«ntreba ┼či eu. M-am ┼či ├«ntrebat. Din ├«nt├ómplare, un coleg al meu, ziarist, s-a g─âsit ├«n grupul de pres─â de pe l├óng─â primul-ministru rom├ón. De la el am aflat la ├«ntoarcerea delega┼úiei cele ├«nt├ómplate. Ce? ├Än continuarea momentului de reculegere ├«n fa┼úa eroului necunoscut, ┼čeful guvernului de la Bucure┼čti a g─âsit cu cale s─â depun─â o jerb─â de flori ┼či la locul de veci al mare┼čalului. ┼×i ce e r─âu ├«n asta? Nimic, fire┼čte. Asta ├«ntr-o logic─â normal─â. ├Äntr-una trunchiat─â, orice am─ânunt cap─ât─â conota┼úii. Presa de (foarte) st├ónga a reac┼úionat. Fiind furtun─â la Moscova s-au aprins l─âmpile avertizoare la Helsinki.

S─â urm─ârim evenimentele ├«n desf─â┼čurarea lor. Ambasada rom├ón─â transmite Centralei, la 8 aprilie ÔÇô vizita se ├«ncheiase vineri 5 aprilie, diminea┼úa ÔÇô un raport asupra ac┼úiunii. Ce rezult─â? P├ón─â ├«n prezent ÔÇô cred c─â redactarea este anterioar─â, dar a┼čteptase aprobarea de rigoare ÔÇô vizita delega┼úiei rom├óne se desf─â┼čoar─â conform programului. Gazdele, la toate nivelurile, acord─â o aten┼úie deosebit─â, str─âduindu-se s─â-i asigure un cadru c├ót mai favorabil. Partea finlandez─â a manifestat interes ┼či dorin┼úa ca negocierile pentru definitivarea textului acordului cu privire la desfiin┼úarea vizelor ┼či a protocolului de schimburi culturale s─â fie ├«ncheiate c├ót mai repede, pentru ca acestea s─â poat─â fi semnate la data stabilit─â ├«n program. Oficialit─â┼úile finlandeze, ├«ncep├ónd cu primul-ministru, M. Koivisto, ministrul de externe, A. Kmjalainen, precum ┼či func┼úionarii superiori din MAE finlandez apreciaz─â pozitiv convorbirile oficiale, subliniind ├«ndeosebi modul deschis ┼či foarte clar ├«n care premierul rom├ón abordeaz─â problemele ├«n discu┼úie. Majoritatea personalit─â┼úilor ┼či func┼úionarilor superiori din cadrul MAE ┼či din alte cercuri cu care s-a discutat ÔÇ×┼či-au exprimat acordul ┼či simpatia fa┼ú─â de politica de independen┼ú─â, ferm─â ┼či consecvent─â promovat─â de Rom├ónia, precum ┼či fa┼ú─â de modul ├«n care ┼úara noastr─â aplic─â principiile de baz─â ale rela┼úiilor dintre state cu or├ónduiri sociale diferiteÔÇť.

Pr├ónzul oferit de pre┼čedintele Finlandei, Urho Kekkonen, s-a desf─â┼čurat ├«ntr-o atmosfer─â foarte amical─â. Pre┼čedintele Kekkonen a acceptat cu mult─â pl─âcere invita┼úia de a vizita Rom├ónia (o va face anul urm─âtor). La recep┼úia dat─â de ambasador, au participat aproape to┼úi membrii guvernului, ├«n frunte cu primul-ministru finlandez, precum ┼či pre┼čedintele parlamentului ┼či cei doi vicepre┼čedin┼úi. Unii reprezentan┼úi ai ┼ú─ârilor socialiste la Helsinki, printre care cei ai RD Germane, Iugoslaviei ┼či Cehoslovaciei, ┼či-au manifestat surprinderea pentru faptul c─â s-a reu┼čit, ├«ntr-un timp foarte scurt, s─â se semneze trei acorduri (rutier, desfiin┼úarea vizelor ┼či protocolul cultural), ├«n timp ce ei se str─âduiesc, de ani de zile, s─â ├«ncheie un document cultural, f─âr─â ├«ns─â s─â reu┼čeasc─â. Reprezentantul RD Germane a rugat chiar s─â i se dea o copie a celor trei documente semnate, ├«ntruc├ót inten┼úioneaz─â s─â propun─â p─âr┼úii olandeze negocieri privind acelea┼či domenii.

Mann jpg jpeg

Morm├ómtul mare┼čalului Mannerheim, din Helsinki

┼×i acum, re┼úinem:ÔÇ×De o deosebit─â apreciere s-a bucurat gestul delega┼úiei rom├óne, de a depune o coroan─â de flori la monumentul lui Mannerheim. O serie de personalit─â┼úi ca:Vanamo, secretar de stat ├«n MAE, Pekka Silvola, secretar general al partidului de centru, R. Hyv├Ąrinen, directorul Direc┼úiei politice din MAE, cei doi aghiotan┼úi ai pre┼čedintelui Kekkonen, Santa Vori, scriitor, fost pre┼čedinte al Uniunii scriitorilor finlandezi, Erkki Hatakka, ┼čeful sec┼úiei de ┼čtiri externe a radioteleviziunii finlandeze, mul┼úi al┼úii ┼či-au exprimat admira┼úia ┼či recuno┼čtin┼úa pentru gestul delega┼úiei rom├ónede a depune aceast─â coroan─â, pe care l-au apreciat astfel:a) Conduc─âtorii rom├óni s-au dovedit ┼či de aceast─â dat─â buni cunosc─âtori ai sentimentelor poporului finlandez, sentimente pe care ┼čtiu s─â le respecte (aprecierea apar┼úine lui Vanamo ┼či Pekka Sivola);b) Un act politic, prin care Rom├ónia confirm─â ├«nc─â o dat─â pozi┼úia sa independent─â (Hanikainen, directorul Direc┼úiei protocol din MAE). Prin acest gest, Rom├ónia ┼či-a c├ó┼čtigat noi simpatizan┼úi ├«n Finlanda. (Pekka Sivola ┼či Erkka Hatakka).ÔÇť

Comuni┼čtii finlandezi s-au sup─ârat

Aprecieri explicabile, ca ┼či ce urmeaz─â:ÔÇ×Unii membri din conducerea Partidului Comunist Finlandez ┼či-au exprimat ├«ns─â nemul┼úumirea pentru faptul c─â delega┼úia rom├ón─â a depus o coroan─â de flori la monumentul lui MannerheimÔÇť.Avem detalii:ÔÇ×cu ocazia recep┼úiei din 2 aprilie, Anna Liisa Hyvonen, membr─â ├«n Biroul Politic al CC al PCF, ├«n discu┼úia avut─â cu primul-ministru rom├ón ┼či-a ar─âtat surprinderea:nemul┼úumirea personal─â fa┼ú─â de acest gest. Olavi Poikolainen, secretar cu problemele interna┼úionale, ┼či-a exprimat, fa┼ú─â de ambasador, protestul personal, iar Erki Salomah vicepre┼čedinte al PCF, ┼či-a exprimat indignarea pentru acela┼či lucru fa┼ú─â de un alt diplomat rom├ón. Din unele informa┼úii existente rezult─â c─â ├«n cadrul CC al PCF ar fi existat p─âreri pentru a se comunica ├«n mod public dezacordul fa┼ú─â de gestul delega┼úiei rom├óneÔÇť.

P├ón─âla urm─â nu s-a ├«ntreprins nimic pe linie de partid ├«n acest sens. Numai Uniunea studen┼úilor sociali┼čti (de sub influen┼úa P.C.F.) a publicat ├«n presa din 3 aprilie o declara┼úie prin care dezaprob─â depunerea coroanei de flori la monumentul Mannerheim de c─âtre delega┼úia rom├ón─â. C├óteva persoane au dat telefon la ambasad─â, exprim├óndu-┼či dezacordul ├«n aceea┼či problem─â. Intervine ├«n relatare elementul mai greu de catalogat, dup─â opinia mea:ÔÇ×├Än ziua de 3 aprilie, primul-ministru rom├ón, ├«n calitatea sa de membru al Comitetului Executiv ┼či al Prezidiului Permanent al CC al PCR, a depus ÔÇô ├«n afara programului oficial ÔÇô o coroan─â de flori la monumentul lupt─âtorilor comuni┼čti finlandeziÔÇť.

Aici este cazul pentru reflec┼úii. ┼×eful guvernului de la Bucure┼čti, cu bun─â ┼čtiin┼ú─â ┼či bun─â credin┼ú─â, executase un moment protocolar uzual la acest nivel. Ipoteze:a) cunosc├ónd subiectul ├«n toat─â sensibilitatea sa ÔÇô Moscova ┼či aripa politic─â de st├ónga finlandez─â ├«l priveau pe Mannerheim drept lupt─âtor antisovietic (pe principiul prietenul du┼čmanului meu ├«mi devine du┼čman) ÔÇô ┼či-a asumat cu demnitate gestul;b) oaspetele n-a fost informat cu rigurozitate asupra st─ârii de spirit ├«nc─â fracturat─â ├«n jurul mare┼čalului ┼či s-a v─âzut ├«ntr-o situa┼úie delicat─â. Decizia de a depune flori ┼či la monumentul lupt─âtorilor comuni┼čti sus┼úine varianta din urm─â. Pentru c─â dac─â f─âc├ónd pe plac autorit─â┼úilor ÔÇô protocolul este oficial, nu? ÔÇô ┼čeful delega┼úiei a respectat ├«ntru totul ceremonialul ini┼úial, cu luarea ├«n considera┼úie a consecin┼úelor (frustr─âri ale unui segment politic), este una. F─âc├ónd-o, f─âr─â a lua ├«n seam─â con┼čtient eventuale reac┼úii, poate fi interpretat ca o prob─â de conduit─â vertical─â, cu con┼čtiin┼úa efectu─ârii unei opera┼úii ce nu trebuie s─â ┼úin─â cont de intemperii de sezon.

Dar dac─â s-a ├«nt├ómplat ce ┼čtim numai pentru c─â protocolul a uitat s─â ├«l previn─â pe ┼čeful delega┼úiei asupra consecin┼úelor probabile, ne afl─âm ├«ntr-o alt─â situa┼úie. Faptul c─â s-a dus ÔÇô for┼úat de ├«mprejur─âri ÔÇô ┼či la monumentul eroilor comuni┼čti (provoc├ónd, sigur, grimase oficialit─â┼úilor) asta seam─ân─â a dregere de busuioc ┼či nimic altceva. Monumentul acela, situat ├«n apropiere de stadionul olimpic din c├óte ┼čtiu eu, consacr─â omagiul la adresa g─ârzilor ro┼čii combatante ├«n r─âzboiul civil din 1918 contra alb-gardi┼čtilor condu┼či de Mannerheim ┼či fug─âri┼úi de acesta pre┼ú de c├óteva luni (nu f─âr─â a provoca pierderi serioase ├«n r├óndul trupelor). De-ar fi fost ambele momente protocolare prinse ├«n program, jos p─âl─âria! Dar a┼ča? Nu po┼úi s─â nu te ├«ntrebi:a meritat tevatura? Ca opera┼úie de imagine interna┼úional─â am avut pe moment de c├ó┼čtigat. Dar nu orice partid─â de c─âr┼úi c├ó┼čtigat─â face din tine un campion. Mai intervin ┼či alte evolu┼úii. ├Äntr-o convorbire avut─â ├«n ziua de 16 aprilie de doi diploma┼úi rom├óni cu Jukka Rusi, secretar cu informa┼úiile al guvernului finlandez, acesta, referindu-se la depunerea coroanei de c─âtre delega┼úia guvernamental─â rom├ón─â la morm├óntul lui Mannerheim, a ar─âtat c─â s-a discutat foarte viu ├«n r├óndurile deputa┼úilor din parlament. Marea majoritate a deputa┼úilor au aprobat gestul delega┼úiei rom├óne, apreciindu-l ca o confirmare a politicii de independen┼ú─â a Rom├óniei. Guvernul, a continuat Rusi, a apreciat acest gest ca un act politic favorabil rela┼úiilor dintre cele dou─â ┼ú─âri, act la care, la drept vorbind, partea finlandez─â nu se a┼čtepta. ├Äntr-o alt─â convorbire cu Armas Alhava, ┼čeful securit─â┼úii finlandeze, acesta a relatat c─â din datele pe care ei le de┼úin, peste 80% din popula┼úia finlandez─â aprob─â ┼či se bucur─â de gestul f─âcut de delega┼úia rom├ón─â prin depunerea unei coroane la morm├óntul lui Mannerheim. La nivel oficial ÔÇô reac┼úie normal─â, a┼čteptat─â.

Atac comunist sub pseudonim

Dar acela┼či Alhava a relatat ├«n continuare c─â, cu ocazia unui cocteil la ambasada sovietic─â, ambasadorul URSS, Kovaliov, ┼či-a exprimat nedumerirea ┼či protestul pentru gestul delega┼úiei rom├óne de a depune o coroan─â pe morm├óntul lui Mannerheim, gest ÔÇ×patronatÔÇť de securitatea finlandez─â. Din cele afirmate de Alhava, ambasadorul sovietic era foarte enervat ┼či, pe un ton ridicat, a spus c─â ├«mpotriva acestui gest el a protestat la pre┼čedintele Kekkonen, primul-ministru Koivisto ┼či la ┼čefii partidelor politice, precum ┼či fa┼ú─â de partea rom├ón─â. Kovaliov ar fi afirmat c─â depunerea coroanei pe morm├óntul lui Mannerheim reprezint─â un afront adus URSS, mai ales c─â este f─âcut cu c├óteva zile ├«nainte de sosirea delega┼úiei guvernamentale sovietice ├«n Finlanda. Dac─â pe sovietici doream s─â-i irit─âm, e clar c─â am reu┼čit-o cu v├órf ┼či ├«ndesat. Dovad─â ├«n plus? ├Än ziarul ÔÇ×Paivan SanomatÔÇť din ziua de 25 aprilie a ap─ârut un articol cu titlul ÔÇ×Florile Rom├ónieiÔÇťsemnat cu pseudonimul, , AjansaltoÔÇť (valurile timpului). ├Än leg─âtur─â cu con┼úinutul articolului, care se refer─â la depunerea acelei coroane de flori pe morm├óntul lui Mannerheim de c─âtre delega┼úia guvernamental─â rom├ón─â, ambasada precizeaz─â ├«ntr-o telegram─â:

1. Ziarul ÔÇ×Paivan SanomatÔÇť este organul oficial al frac┼úiunii social-democrate fiind cunoscut ca un organ sub influen┼ú─â direct─â sovietic─â.

2. Articolul a ap─ârut la nou─â zile dup─â un discurs rostit ├«n cadrul Asocia┼úiei Paasikivi de c─âtre ambasadorul sovietic, Kovaliov, ├«n care acesta ┼či-a exprimat dezaprobarea fa┼ú─â de preg─âtirile care se fac ├«n vederea s─ârb─âtoririi, ├«n luna mai, ├«n ora┼čul Tampere, a 50 de ani de la r─âzboiul civil din 1918, c├ónd Mannerheim a condus luptele ├«mpotriva g─ârzilor ro┼čii.

3. P─ârerea ambasadei este c─â acest articol ar fi de inspira┼úie sovietic─â. Vine la un interval de peste trei s─âpt─âm├óni de la depunerea coroanei, iar ├«n textul s─âu sunt folosite acelea┼či elemente care s-au utilizat ├«n declara┼úia de protest a Organiza┼úiei Studen┼úilor Sociali┼čti (de sub influen┼úa P.C. Finlandez), de c─âtre unii membri ai conducerii ┼či activi┼čti ai P.C. Finlandez ├«n convorbirile care au avut loc cu membrii delega┼úiei ┼či cu lucr─âtori ai ambasadei. Rezult─â c─â acest articol face parte dintr-o activitate mai larg─â care vizeaz─â ┼úara noastr─â. Avem ├«n vedere articolul lui Ville Pessi, ap─ârut ├«n ziarul ÔÇ×Kansan UutisetÔÇť din 24 aprilie un alt articol ap─ârut recent, semnat de Szirmai etc. Acest aspect iese cu at├ót mai mult ├«n eviden┼ú─â cu c├ót atunci c├ónd mare┼čalul Tito (1965) a depus flori la morm├óntul lui Mannerheim sau c├ónd pre┼čedintele Poloniei Ochab (1965) ┼či mare┼čalul Spichalsky (1967) au onorat morm├óntul lui Mannerheim, oprindu-se ├«n fa┼úa acestuia ┼či salut├óndu-l, nu s-a f─âcut at├óta tapaj.

Ambasadorul rom├ón la Moscova ia cuno┼čtin┼ú─â de sup─ârarea ru┼čilor

S─â mai ├«nt├órziem ┼či asupra acestei telegrame trimise de ambasadorul nostru la Moscova, Teodor Marinescu:ÔÇ×La 6 aprilie 1968, orele 20.00(!) am fost convocat la MAE al URSS de c─âtre V.V. Kuzne┼úov, prim-adjunct al ministrului afacerilor externe. Kuzne┼úov a spus c─â este ├«ns─ârcinat s─â-mi fac─â o declara┼úie al c─ârei text este urm─âtorul:┬źDup─â comunic─ârile pe care le avem din Helsinki, delega┼úia guvernamental─â rom├ón─â, condus─â de pre┼čedintele Consiliului de Mini┼čtri al Republicii Socialiste Rom├ónia, tovar─â┼čul Maurer, a depus, la ini┼úiativ─â proprie ┼či ├«n afara programului oficial, o coroan─â de flori la monumentul lui Mannerheim ÔÇô un du┼čman al Uniunii Sovietice, aliat al lui Hitler, care a ini┼úiat atacul contra URSS. Depunerea coroanei la monumentul lui Mannerheim a creat nedumerire ├«n Uniunea Sovietic─â. Este o ac┼úiune neprieteneasc─â, ├«n contradic┼úie cu principiile rela┼úiilor fr─â┼úe┼čti. Noi o condamn─âm. Faptul depunerii coroanei la monumentul lui Mannerheim st├órne┼čte condamnare ┼či ├«n Finlanda, ale c─ârei cercuri progresiste consider─â acest act ca nelalocul lui, venind din partea premierului unei ┼ú─âri socialiste┬╗. Kuzne┼úov nu a ad─âugat nimic la cele citite, repet├ónd c─â aceasta este declara┼úia pe care a fost ├«ns─ârcinat s-o fac─â. Am r─âspuns c─â resping ├«n mod hot─âr├ót aprecierea dat─â acestui act protocolar. Am subliniat c─â, f─âr─â a face alte comentarii ├«n leg─âtur─â cu aceast─â ac┼úiune protocolar─â, resping semnifica┼úia ce se ├«ncearc─â a i se da ┼či aprecierea con┼úinut─â ├«n declara┼úia ce mi-a fost f─âcut─â. Kuzne┼úov a spus c─â Mannerheim este o figur─â foarte cunoscut─â prin aceea c─â a fost organizatorul tuturor campaniilor antisovietice, a condus toate ac┼úiunile contrarevolu┼úionare, de ├«n─âbu┼čire a mi┼čc─ârii revolu┼úionare, a ├«mpu┼čcat muncitori, a fost aliatul lui Hitler. ├Än mod obiectiv, a cinsti un reac┼úionar nu poate fi privit dec├ót ca un act neprietenesc, a spus Kuzne┼úov, ad─âug├ónd c─â nu vrea s─â fac─â alte comentarii. Kuzne┼úov a spus c─â el crede c─â voi raporta guvernului ┼či a ad─âugat c─â, ┬źdac─â doresc┬╗ ├«mi poate da textul declara┼úiei pe care mi-a citit-oÔÇť.Ambasadorul a refuzat s─â primeasc─â textul declara┼úiei.

Mann1 jpg jpeg

Statuia ecvestr─â a lui Carl Gustav Emil Mannerheim, Helsinki

Nu vreau s─â fiu r─âu ├«n┼úeles. Nu sunt ├«ntre cei care regret─â gestul primului-ministru. R─âm├ón la p─ârerea mea. Ne aflam pe un moment al axei timpului ├«n care argumentele noastre de independen┼ú─â se puteau u┼čor cuantifica ┼či demonstra. Eram dup─â Declara┼úia din aprilie, dup─â lansarea rela┼úiilor diplomati ce cu RF Germania, dup─â r─âzboiul de ┼čase zile din Orientul Mijlociu. ┼×i aveau s─â mai vin─â ÔÇô invazia de la Praga, vizita lui Nixon la Bucure┼čti, clauza, CSCE-ul cu tot cortegiul de momente coregrafice de mare efect ale diploma┼úiei rom├óne. ├Äntrebare:era nevoie de acel tsunami ├«ntr-un pahar cu ap─â? Era totu┼či a┼ča de simplu s─â-l prevenim. Cu o condi┼úie:s─â nu ni-l fi dorit neap─ârat ├«ntr-un exerci┼úiu euforic care ne c├ó┼čtigase.

Discut cu Seppo Siren despre ÔÇ×episodul florilorÔÇť. A fost implicat ├«n preg─âtirea ┼či desf─â┼čurarea programului din partea finlandez─â ca translator de limba rom├ón─â. A studiat ├«n Rom├ónia ┼či s-a deplasat la Bucure┼čti de zeci de ori dup─â aceea. Ce rezult─â din spusele lui? a) Ambasada a fost chestionat─â de Bucure┼čti:unde se depun, prin protocol, flori de c─âtre ┼čefi de guvern ├«n vizit─â oficial─â? b) R─âspunsul ambasadorului Vancea:la Morm├óntul eroului necunoscut ┼či la morm├óntul mare┼čalului Mannerheim;c) Bucure┼čtiul accept─â, ├«n lipsa altor preciz─âri, regula casei, cum ar fi detaliul c─â nici alte delega┼úii nu au urmat-o, prefer├ónd variante de traseu. (Eu unul sunt informat c─â decisiv─â s-a dovedit recomandarea ┼čefului de protocol finlandez);d) Urmeaz─â scandalul intern cunoscut, prefa┼ú─â la sc├óncelile de mai t├órziu ale Kremlinului;e) Delega┼úia rom├ón─â se vede ├«n dificultate. Primul-ministru decide compensatoriu s─â fac─â loc ├«n program ┼či unui drum la monumentul g─ârzilor ro┼čii unde s─â depun─â flori, din proprie ini┼úiativ─â (┼čtim noi din spusele ambasadei), la sugestia conducerii partidului comunist finlandez, interesat s─â mul┼úumeasc─â vecinii din est, dar s─â ┼či salveze propriile bune rela┼úii ÔÇô politice ÔÇô cu Bucure┼čtiul (ne spune, ┼či ├«l credem, Seppo).

A┼čadar, o gaf─â (mic─â, de protocol) prezentat─â ├«n staniolul convenabil al gestului deliberat, ├«ncadrat ├«n caroiajul principiilor de altitudine. C├ót ├«l prive┼čte pe ambasador, el avea s─â fie rechemat la scurt timp ┼či se va vedea trimis demonstrativ (spune Seppo) ├«ntr-o ┼úar─â african─â (unde ├«l prinde, ├«n post, sf├ór┼čitul).

Note

* Primul-ministru rom├ón Ion Gheorghe Maurer, conduc─âtorul delega┼úiei rom├óne ├«n Finlanda