Revenirea Familiei Regale române în București, la 1 Decembrie 1918
În urma ofensivei trupelor Antantei, soldate cu înfrângerea Puterilor Centrale, armata română a fost din nou mobilizată iar relațiile cu Aliații au fost reluate. Concomitent, unitățile armatei române au pătruns în Transilvania și au înaintat în Muntenia, în teritoriul ocupat anterior de trupele de Puterilor Centrale.
După doi ani de război, suferințe și grele încercări pentru poporul român, perioadă în care armata și conducerea țării au fost nevoite să se retragă în Moldova, la 18 Noiembrie/1 Decembrie 1918 regele Ferdinand și regina Maria au revenit în București, scrie Muzeul Militar Național „Regele Ferdinand I”, pe pagina de Facebook a instituției.
Suveranii au călătorit de la Iași cu trenul regal și au fost întâmpinați în gara Mogoșoaia de înalți ofițeri români și aliați, în frunte cu generalul Constantin Prezan, șeful Marelui Cartier General al armatei române și generalul Henri Berthelot, fost șef al Misiunii Militare Franceze din România în vremea Marelui Război, la data respectivă comandant al Armatei de Dunăre.
În sunetele a 101 salve de tun, înaltele personalități au fost salutate de generalul de brigadă Alexandru Mărgineanu, comandantul Diviziei 3 infanterie, prima mare unitate a armatei române care întrase în Capitală după retragerea trupelor germane.
De la gară, suveranii au încălecat și, alături de generalul Henri Berthelot, au pornit pe șoseaua Kiseleff spre centrul Capitalei. În drum au trecut în revistă trupele române și aliate (franceze și britanice), înșiruite în lungul bulevardului.
La „Rondul I” de la Șosea, în dreptul bisericii Mavrogheni, suveranii au fost întâmpinați de mitropolitul primat, Conon Arămescu-Donici, care a binecuvântat cuplul regal și de primarul Capitalei, Constantin Bălăceanu, care le-a oferit pâine și sare și a rostit un discurs de bun venit.
Pe traseul deplasării suveranilor în fruntea coloanei trupelor române și aliate, desfășurată pe șoseaua Kiseleff și Calea Victoriei, au fost ridicate 4 arcuri de triumf, amplasate la „Rondul II” de la Șosea, la intrarea căii Victoria în piața Palatului Regal, la ieșirea din piața Palatului Regal, în dreptul bisericii Kretzulescu și la intrarea în scuarul Cercului Militar, în dreptul restaurantului Capșa. Traseul paradei militare se încheia la Piața Universității, în fața statuii lui Mihai Viteazul, unde erau ridicate tribune pentru oficialități, iar regele și regina urmau a primi defilarea trupelor.
La defilare au participat Regimentul de vânători de munte, comandat de principele moștenitor Carol, drapelele unităților din cele 5 corpuri de armată ale armatei române și ale unităților neîndevizionate, detașamentele de voluntari basarabeni, transilvăneni și bucovineni și în încheiere, unități ale armatelor aliate, franceză și britanică.
După încheierea ceremoniei militare, suveranii s-au deplasat la Mitropolie unde a avut loc un Te Deum iar, la finalul slujbei, generalul Eremia Grigorescu, ministrul de război, a înmânat regelui Ferdinand însemnele rangului de mareșal al României.
Altorelieful din colecția Muzeului Militar Național
Muzeul Militar Național posedă în colecțiile sale un altorelief realizat de sculptorul Spiridon Georgescu (1887-1974), intitulat, în mod neinspirat, „Întoarcerea de pe front, 1919” care, în realitate, surprinde tocmai evenimentul prezentat anterior.
Spiridon Georgescu, el însuși mobilizat în timpul Marelui Război, a realizat în perioada interbelică un mare număr de sculpturi dedicate cinstirii memoriei eroilor care au luptat în prima conflagrație mondială. Cele mai cunoscute lucrări ale sale sunt monumentul armei Geniului și monumentul ostașilor din Regimentul 9 vânători, ambele amplasate în zona Palatului Cotroceni, precum și monumentul eroilor din Regimentul 21 infanterie IV de Ilfov, care a fost amplasat în fața actualei clădiri a Muzeului Militar Național, de pe strada Mircea Vulcănescu.
Altorelieful, de formă neregulată, terminat în partea superioară cu un unghi obtuz, reprezintă un cortegiu care trece pe sub un arc de triumf, avându-i în frunte pe cei doi suverani, călări, urmați de alți înalți ofițeri și trupe. Ei sunt salutați cu entuziasm de cetățeni, aflați de o parte și de alta a străzii, care prin mâinile ridicate închid compoziția și dirijează privirea spre centrul lucrării.
Regele Ferdinand este în uniformă, cu manta având reverele rabătute, așa cum purtau doar generalii și cască. Este reprezentat cu privirea spre dreapta, salutând publicul. În stânga lui se află regina Maria, purtând un mantou cu guler din blană, peste o rochie cu decolteu larg, fapt puțin probabil pentru anotimpul în care a avut loc evenimentul. Pe cap poartă o căciulă care pare a fi de model civil. În amintirile sale referitoare la această importantă zi, regina Maria consemna: „pe cap purtam o căciulă de astrahan cenușie. Acest costum era completat de o lungă manta militărească cenușie, cu guler de blană.
În fotografiile realizate cu ocazia evenimentului, se observă că regina Maria era îmbrăcată în uniforma Regimentului 4 roșiori, al cărui comandant onorific era. În acea zi regina a purtat căciula mică a roșiorilor, confecționată din blană de oaie, manta militară cu guler de blană, îmbrăcată peste vestonul de ofițer, având un croi neobișnuit, cu revere, de influență britanică. Maria călărea „à l’amazone”, pe șaua specială pentru echitație feminină. În stânga suveranilor este reprezentat principele Nicolae, călare, în uniformă, cu manta și cască pe cap.
În planul secund se văd alți ofițeri călări. În zare se profilează unul din arcurile de triumf ridicate pentru acest eveniment, iar în lateral, clădirile care mărginesc strada. Lucrarea este semnată și datată, în dreapta, jos, „Sp. Georgescu. 1938”. Altorelieful este confecționat din bronz și are dimensiunile 76 x 121 cm. Pe spate este prevăzut cu dispozitive de prindere ceea ce sugerează că a fost realizat în ideea de a fi încastrat în firida vreunei construcții militare. Lucrarea a fost donată Muzeului Militar Național de Regimentul 11 infanterie, în 1941.
În mod evident, Spiridon Georgescu s-a inspirat pentru lucrarea sa din fotografiile făcute cu prilejul evenimentului din 18 Noiembrie/1 Decembrie 1918, mai precis din fotografia realizată la cel de-al doilea arc de triumf, situat la intrarea în Piața Palatului Regal, având înscrise denumirile provinciilor locuite de români, aflate până de curând sub ocupația imperiilor vecine: CRIȘANA, MARAMUREȘ, TEMIȘANA și BASARABIA.
Din varianta finală a altoreliefului lipsește însă generalul Berthelot, care s-a aflat alături de suveranii români pe toată durata defilării. Este posibil că acesta să fi fost eliminat din compoziția finală a altoreliefului pentru a nu se abate atenția de la personajele centrale, ale Familiei regale, singurele îndreptățite să culeagă laurii marii realizări a Neamului Românesc, crearea României Mari. Există, desigur, și alte modificări: compoziționale, de atitudine și detalii ale costumelor, mai ales în cazul reginei Maria, determinate de concepția artistică a autorului și, posibil, de viziunea și intențiile comanditarului lucrării.
Revenirea Familiei Regale la București, a fost un act solemn care a coincis, în mod fericit, cu împlinirea dezideratului României întregite, căci în aceeași zi, la Alba Iulia era organizată Marea Adunare Națională care a hotărât unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului, cu Patria Mamă.
Altorelieful realizat de sculptorul Spiridon Georgescu poate fi admirat în expoziția „Drumul spre Încoronarea din anul 1922”, deschisă recent la Muzeul Militar Național „Regele Ferdinand I”, pe care vă invităm să o vizitați.
Foto sus: Trecerea familiei regale și a generalului Berthelot pe sub Arcul de Triumf ridicat pe Calea Victoriei, la intrarea în Piața Palatului Regal, la 18 Noiembrie/1 Decembrie 1918 (© Colecția Muzeului Militar Naţional „Regele Ferdinand I”)
