R─âzboiul din Vietnam ╚Öi rela╚Ťiile rom├óno americane jpeg

R─âzboiul din Vietnam ╚Öi rela╚Ťiile rom├óno-americane

La sf├ór╚Öitul perioadei lui Dej se produsese o oarecare apropiere ├«ntre Statele Unite ╚Öi Rom├ónia, mai ales prin prisma politicii de independen╚Ť─â promovate de la Bucure╚Öti, fa╚Ť─â de influen╚Ťa U.R.S.S-ului. R─âzboiul din Vietnam avea s─â fie un punct principal al rela╚Ťiilor rom├óno-americane, el influen╚Ť├ónd decisiv schimb─ârile ce aveau s─â se produc─â la nivelul contactelor dintre cele dou─â state.

România se implică

├Änceputul a fost ├«ns─â destul de greoi. La Congresul al IX-lea al P.C.R. este atacat─â politica dus─â de americani ├«n Vietnam, iar acest lucru avea s─â duc─â la e╚Öuarea ├«ncerc─ârilor de colaborare economic─â din anul 1965. Congresmenii americani (Everett, Dirkson, Gerald Ford) au cerut ca niciun fel de ajutor s─â nu fie acordat Rom├óniei (sau altor ╚Ť─âri) pentru c─â sprijin─â guvernul Vietnamului de Nord1. ├Än 1966 escaladarea r─âzboiului din Vietnam l-a determinat pe Ceau╚Öescu s─â se apropie mai mult de U.R.S.S. pentru a simboliza unitatea comuni╚Ötilor ╚Öi suportul pentru nord ÔÇô vietnamezi.

El a evitat ├«ns─â s─â ia partea cuiva ├«n conflictul sinoÔÇôsovietic, lucru ce iese ├«n eviden╚Ť─â ╚Öi ├«n timpul vizitei ├«n Rom├ónia a lui Ciu Enlai din 1966. Atitudinea Rom├óniei fa╚Ť─â de r─âzboiul din Vietnam a st├órnit ostilitatea ÔÇ×Comitetului pentru prevenirea desfacerii produselor comuniste pe pia╚Ťa american─âÔÇŁ ├«n momentul acord─ârii de c─âtre Eximbank a unui credit pentru cre╚Öterea de porci ├«n Rom├ónia, pentru export ├«n Statele Unite2.

Tot ├«n 1966 Rom├ónia hot─âr─â╚Öte s─â se implice ├«n determinarea p─âr╚Ťilor angajate ├«n conflict s─â accepte rezolvarea acestuia pe cale diplomatic─â. De aceea trebuie spus c─â rom├ónii au prezentat versiunea lor, nu numai vietnamezilor, ci ╚Öi americanilor. Pe 22 octombrie 1966, Corneliu M─ânescu (ministru de externe al Rom├óniei) are convorbiri la New York cu Arthur Goldberg (ambasadorul american la O.N.U.), c─âruia ├«i declar─â c─â Rom├ónia dore╚Öte s─â medieze ├«ntre Hanoi ╚Öi Washington, ├«n vederea g─âsirii unei solu╚Ťii diplomatice pentru r─âzboiul din Vietnam.


Nicolae Ceausescu Richard Nixon jpg jpeg

Nixon, Ceau╚Öescu, Maurer ╚Öi so╚Ťiile acestora

Mănescu insistă însă ca Statele Unite să înceteze bombardamentele asupra R.D. Vietnam, înainte ca România să facă vreo încercare în sensul evocat de demnitarul român. Goldberg se arată interesat de propunerea ministrului român, dar cere ca pentru încetarea bombardamentelor, Hanoiul să dea ceva la schimb3.

├Äncep├ónd din 1967, Prezidiul Permanent al P.C.R. l-a ├«ns─ârcinat pe I. Gh. Maurer (secondat de Corneliu M─ânescu) s─â poarte discu╚Ťii cu americanii. Pe 27 iunie 1967, Maurer s-a ├«nt├ólnit la Washington, pentru discu╚Ťii, cu Dean Rusk, secretar de stat, ╚Öi cu pre╚Öedintele Johnson. Convorbirile dintre demnitarul rom├ón ╚Öi pre╚Öedintele american s-au desf─â╚Öurat ├«ntr-un climat de perfect─â ├«n╚Ťelegere. ├Änainte de ├«nt├ólnire, consilierul pre╚Öedintelui american, pentru probleme de securitate na╚Ťional─â, caracterizase politica Rom├óniei drept ÔÇ×extrem de independent─â fa╚Ť─â de MoscovaÔÇŁ, iar pe premierul rom├ón drept un ÔÇ×conduc─âtor comunist extravagantÔÇŁ4.

Caracterizarea f─âcut─â politicii Rom├óniei venea ├«n urma refuzului acesteia de a se conforma consemnului Moscovei de a rupe rela╚Ťiile diplomatice cu Israel, ├«n urma celui de al treilea r─âzboi israeliano ÔÇô arab din iunie 1967, precum ╚Öi de recunoa╚Öterea Republicii Federale Germania. ╚śi Johnson ╚Öi Maurer erau firi grosolane, ceea ce a facilitat comunicarea dintre ei5. Primul-ministru rom├ón a subliniat ideea dezvolt─ârii rela╚Ťiilor rom├óno americane, mai ales din punct de vedere economic.

Problema care ocup─â ├«ns─â cel mai mult timp ├«n cadrul discu╚Ťiilor dintre cei doi a fost, bine├«n╚Ťeles, cea a r─âzboiului din Vietnam. Maurer a pledat conving─âtor, pe l├óng─â pre╚Öedintele american pentru a accepta ini╚Ťiativa rom├óneasc─â. Pledoaria premierului rom├ón s-a referit la dorin╚Ťa Rom├óniei ca situa╚Ťia din Vietnam s─â fie rezolvat─â pa╚Önic, s─â se caute c─âi pentru ca trupele americane s─â fie retrase din Vietnam, iar bombardamentele s─â ├«nceteze.

Demnitarul rom├ón a mai f─âcut cunoscut ╚Öi faptul c─â situa╚Ťia din Vietnam este sup─âr─âtoare, mai ales pentru ╚Ť─ârile mici, care o privesc ca pe o amenin╚Ťare la adresa securit─â╚Ťii lor. Nu este ├«nt├ómpl─âtor faptul c─â la foarte pu╚Ťin timp, Johnson a f─âcut o declara╚Ťie ├«n care afirma c─â americanii sunt gata s─â ├«nceteze bombardamentele. De asemenea, nu este ├«nt├ómpl─âtor c─â pre╚Öedintele american a recunoscut rolul pe care l-a avut Rom├ónia ├«n aceast─â afacere6.

Ceaușescu și Nixon

Mai trebuie amintit─â ╚Öi vizita ├«n Rom├ónia a fostului vice-pre╚Öedinte ╚Öi viitor pre╚Öedinte american, Richard Nixon, ├«n 1967. ├Än timp ce la Moscova fusese tratat cu o nep─âsare ostentativ─â, Ceu╚Öescu l-a primit la Bucure╚Öti cu toate onorurile, lucru ce va avea consecin╚Ťe importante doi ani mai t├órziu. ├Änt├ólnirea dintre Ceu╚Öescu ╚Öi Nixon a avut loc la sediul Comitetului Central ╚Öi ├«ntre problemele discutate de cei doi s-a aflat ╚Öi cea a Vietnamului.

Viitorul lider american s-a referit la aceasta ca la o chestiune care va duce ╚Öi la ├«mbun─ât─â╚Ťirea rela╚Ťiilor dintre Statele Unite ╚Öi China. ├Än timpul convorbirilor ÔÇ×Ceau╚Öescu a fost rezervat, dar interesat de acest lucru, ╚Öi a acceptat opinia meaÔÇŁ ar─âta Nixon ├«n memoriile sale7. Odat─â cu numirea lui Corneliu Bogdan ca ambasador la Washington, Rom├ónia a avut prin reprezentantul ei diplomatic intrare liber─â la Departamentul de Stat.

Nixon Iustinian Marina jpg jpeg

Noul ambasador a abordat imediat de la investire problema clauzei na╚Ťiunii celei mai favorizate pentru Rom├ónia, ╚Öi posibilul rol de mediator al ╚Ť─ârii sale ├«ntre Statele Unite ╚Öi R.D. Vietnam. Johnson a acceptat oferta ╚Öi Rom├ónia va intra ├«ntrun rol pe care-l va juca apoi ╚Öi ├«n rela╚Ťiile dintre S.U.A. ╚Öi China8. ╚śi chiar dac─â ├«n august 1967 Rom├ónia admitea public c─â a acordat ajutor militar Hanoiului, acest lucru nu a afectat rela╚Ťiile rom├ónoÔÇôamericane9.

├Än noiembrie 1967, Harriman face o c─âl─âtorie la Bucure╚Öti pentru a discuta cu Maurer despre r─âzboiul din Vietnam. Pentru urm─âtoarele luni, Rom├ónia va deveni principala cale de comunica╚Ťie a nord-americanilor cu nord-vietnamezii. Numele de cod al canalului de comunica╚Ťie rom├ónesc era ÔÇ×PackersÔÇŁ, luat dup─â echipa de fotbal Green Bay Packers10. Rolul Rom├óniei ca mediator s-a oprit pentru o perioad─â ├«n februarie 1968, ├«n momentul ├«n care nord ÔÇô vietnamezii au pornit ofensiva ÔÇ×TetÔÇŁ.

Nixon Muzeul Satului jpg jpeg

S-a crezut c─â probabil, vietnamezii au utilizat Bucure╚Ötiul pentru a afla adev─âratele inten╚Ťii ale americanilor. Johnson a trimis ├«ns─â o scrisoare prin care a mul╚Ťumit Rom├óniei pentru rolul jucat. ├Än 1968, Ceau╚Öescu face o nou─â dovad─â a independen╚Ťei sale fa╚Ť─â de Moscova, refuz├ónd s─â participe la invadarea Cehoslovaciei. Pentru a-╚Öi consolida pozi╚Ťia ├«n fa╚Ťa sovieticilor, liderul comunist rom├ón a f─âcut, prin ambasadorul Corneliu Bogdan numeroase invita╚Ťii pre╚Öedintelui Nixon de a vizita Rom├ónia.

Dup─â ce la 27 mai 1969, Kos├«ghin ├«i transmisese lui Nixon c─â Uniunea Sovietic─â nu se va implica ├«n ajutorul Washingtonului pentru rezolvarea situa╚Ťiei din Vietnam, Nixon s-a hot─âr├ót ÔÇ×s─â-i pi╚Öte pe sovietici de nasÔÇŁ accept├ónd invita╚Ťia lui Ceau╚Öescu11. Ceau╚Öescu a fost at├ót de gr─âbit s─â accepte vizita lui Nixon (prima a unui pre╚Öedinte american ├«ntr-o ╚Ťar─â comunist─â), ├«nc├ót a am├ónat lucr─ârile Congresului al X-lea al P.C.R., la care trebuia s─â participe o important─â delega╚Ťie a P.C.U.S.

Primirea s-a f─âcut pe aeroportul Otopeni. Au fost expuse pancarte pe care scria: ÔÇ×Bun venit pre╚Öedintelui Statelor Unite!ÔÇŁ, ÔÇ×Tr─âiasc─â prietenia dintre poporul rom├ón ╚Öi americanÔÇŁ. Nixon a r─âmas impresionat de primirea de care a avut parte ├«n Rom├ónia, mai ales de entuziasmul popula╚Ťiei. Din partea Rom├óniei au participat la discu╚Ťii: Nicolae Ceau╚Öescu, I. Gh. Maurer, Cornel Burtic─â (ministrul comer╚Ťului exterior), Gheorghe Macovescu (prim adjunct al ministrului de externe), Vasile Gliga (adjunct al ministrului de externe), Corneliu Bogdan (ambasadorul Rom├óniei la Washington), J. Ba╚Ökir (director ├«n Ministerul afacerilor externe).

Elena Ceausescu Pat Nixon jpg jpeg

Din partea americanilor au participat: Richard Nixon, Henry Kissinger (asistentul pre╚Öedintelui american pentru probleme de securitate na╚Ťional─â), Ronald Ziegler (secretar de pres─â), J. Sisco (asistent al secretarului pentru problemele Orientului Apropiat ╚Öi Asiei de sud-est), R. Davis (ambasadorul S.U.A. ├«n Rom├ónia). S-au purtat discu╚Ťii la Palatul Consiliului de Stat ╚Öi s-a hot─âr├ót crearea Bibliotecii Americane din Rom├ónia ╚Öi a Bibliotecii Rom├óne din S.U.A.12.

S-au discutat probleme interna╚Ťionale: rela╚Ťiile est-vest, dezarmarea, problemele Orientului Mijlociu ╚Öi bine├«n╚Ťeles cele legate de r─âzboiul din Vietnam. Nixon ╚Ötia c─â Rom├ónia are rela╚Ťii bune cu nord-vietnamezii ╚Öi c─â ÔÇ×orice voi spune le va fi repetat, astfel ca am profitat de ├«nt├ólnirea cu Ceau╚Öescu pentru a-mi reafirma mesajul c─âtre Hanoi. Am spus c─â nu putem continua la infinit s─â avem dou─â sute de mor╚Ťi pe s─âpt─âm├ón─â ╚Öi niciun succes la Paris.

Pe 1 noiembrie anul acesta se ├«mpline╚Öte un an de c├ónd am ├«ncetat bombardamentele, am retras primele trupe ╚Öi am ├«naintat propuneri de pace rezonabile. Dac─â nu se ├«nregistreaz─â niciun progres, vom fi nevoi╚Ťi s─â ne revizuim pozi╚ŤiileÔÇŁ13. Nixon a avansat ideea relans─ârii canalului de comunica╚Ťii cu Vietnamul, iar Ceau╚Öescu a spus c─â va face totul pentru a-i ajuta ├«n viitoarele negocieri.

├Än toastul s─âu, Ceau╚Öescu a afirmat c─â ÔÇ×nu putem s─â nu ne exprim─âm ├«ngrijorarea pe care ne-o provoac─â, ca de altfel ├«ntregii lumi, continuarea r─âzboiului din Vietnam. Noi sper─âm c─â tratativele de la Paris vor duce la ├«ncetarea r─âzboiului, la retragerea trupelor din VietnamÔÇŁ14.

Liderul rom├ón a propus chiar desfiin╚Ťarea N.A.T.O. ╚Öi a Pactului de la Var╚Öovia, care ar putea fi transformate ├«n ÔÇ×instrumente de cooperare pe t─âr├ómul muziciiÔÇŁ!15. ├Än orice caz, vizita lui Nixon s-a dovedit fructuoas─â, americanii consider├ónd c─â prin Ceau╚Öescu vor avea posibilitatea de a comunica cu China comunist─â16.

Vizita a reprezentat un succes pentru ambii pre╚Öedin╚Ťi: Nixon pentru ini╚Ťiativa de a p─âtrunde ├«n sfera de influen╚Ť─â sovietic─â, Ceu╚Öescu pentru statutul de personalitate pe scena politicii interna╚Ťionale. Pe 26 octombrie 1970, la Washington are loc o nou─â ├«nt├ólnire, neoficial─â, Nixon ÔÇô Ceu╚Öescu. De aceast─â dat─â accentul cade pe problemele economice ╚Öi pe problema chinezeasc─â. Acela╚Öi lucru se ├«nt├ómpl─â ╚Öi ├«n 1971, c├ónd se deschide canalul rom├ónesc de comunica╚Ťie cu China. Corneliu Bogdan era cel care ├«nm├óna mesajele primite de la Beijing, lui Kissinger.


vizita lui Nixon in Romania jpg jpeg

Mul╚Ťimea salut├óndu-l pe pre╚Öedintele american, la plecare acestuia din Rom├ónia (1969)

Ceau╚Öescu era considerat cel mai important canal de leg─âtur─â al americanilor cu China, al─âturi de pre╚Öedintele Pakistanului, Yahya Khan17. Interesul Rom├óniei ├«n raporturile cu Statele Unite a fost legat de crearea unor condi╚Ťii ╚Öi a unei atmosfere propice, favorabile tratativelor cu vietnamezii. ├Ämbun─ât─â╚Ťirea rela╚Ťiilor rom├óno-americane nu a ├«nsemnat ├«ns─â c─â rom├ónii au renun╚Ťat la principiile lor ├«n privin╚Ťa Vietnamului, sau la criticile la adresa americanilor, atunci c├ónd acestea trebuiau spuse.

Rom├ónia a avut un rol important ├«n demararea negocierilor, Paul Niculescu Mizil declar├ónd unui ziarist american, ├«ntr-un interviu acordat ├«n anul 1994 c─â jum─âtate din Premiul Nobel pe care l-a luat Kissinger pentru rolul avut ├«n solu╚Ťionarea conflictului trebuia s─â se dea Rom├óniei.

Foto sus: Primirea la Casa Alb─â a lui Nicolae Ceau┼čescu de c─âtre pre┼čedintele SUA, Richard Nixon (octombrie 1970). ┬ę Fototeca online a comunismului rom├ónesc, Cota: 91/1970

NOTE

1. Joseph E. Harrington, Bruce J. Courtney, Tweaking the nose of rusians. Fifty years of american- romanian relations, New York, 1991, p. 261
2. Ibidem, p. 264
3. Ibidem, p. 265
4. Florin Constantiniu, O istorie sinceră a poporului român, București, 1997, p. 504
5. Ibidem
6. P. Niculescu Mizil, O istorie trăită, Editura Enciclopedică, București, 1997, p. 72
7. Memoirs of Richard Nixon, New York and London, 1973, p. 281
8. Fl. Constantiniu, op. cit., p. 504
9. J. Harrington, op. cit., p. 267
10. Ibidem, p. 269
11. Ibidem, p. 289
12. ***Vizita președintelui Richard Nixon în România, București, 1969, p. 9
13. Memoirs of Richard Nixon, p. 396
14. Toastul pre╚Öedintelui Nicolae Ceau╚Öescu, ├«n ÔÇťSc├ónteiaÔÇŁ din 3 august 1969, p. 2
15. Vizita pre╚Öedintelui NixonÔÇŽ, p. 18
16. H. R. Haldeman, Haldemans Diaries, New York, 1994, p. 78
17. Ibidem, p. 272