Patriotismul care n a fost: Mitul bunului conducător în cazul lui Nicolae Ceaușescu jpeg

Patriotismul care n-a fost: Mitul bunului conducător în cazul lui Nicolae Ceaușescu

Marele psiholog Gustave Le Bon a scris foarte clar c─â masele nu g├óndesc, c─â au idei pu╚Ťine ╚Öi ferme, c─â renun╚Ť─â foarte u╚Öor la adev─âr ├«n favoarea unor certitudini. Poporul rom├ón nu putea s─â fac─â excep╚Ťie de la regul─â ╚Öi a ├«nceput dup─â 1989 s─â vad─â ├«n Nicolae Ceau╚Öescu conduc─âtorul perfect ├«n oglind─â cu politicienii corup╚Ťi ╚Öi indeci╚Öi din actuala conducere a ╚Ť─ârii. Nici nu mai conteaz─â din ce grupare fac parte, mul╚Ťimile av├ónd obiceiul s─â generalizeze rapid o teorie prins─â din zbor.

Cum se mai crede ├«n mitul bunului conduc─âtor ╚Öi se spune c─â rom├ónii sunt credincio╚Öi ╚Öi iert─âtori, fostul pre╚Öedintele al Rom├óniei socialiste a fost sp─âlat de toate p─âcatele ╚Öi a devenit un adev─ârat erou na╚Ťional, ucis de tr─âd─âtorii de neam ╚Öi de agenturile str─âine. Sondajele de opinie scot la lumin─â un aspect interesant: aleg─âtorii au mai mult─â ├«ncredere ├«ntr-un mort dec├ót ├«n cei vii. 

Oare s─â fie adev─ârate aceste credin╚Ťe din societatea contemporan─â? Documentele de partid ╚Öi de stat au subliniat ├«ntotdeauna c─â Nicolae Ceau╚Öescu n-a iubit masa de supu╚Öi ╚Öi a mers mereu pe calea edific─ârii unei societ─â╚Ťi utopice, a╚Öa cum ├«nv─â╚Ťase ├«n tinere╚Ťe pe la ╚Öcoala partidului. Observatorii militari francezi l-au definit ├«nc─â din 1965 drept ÔÇ×extrem de incultÔÇŁ1, ceea ce ├«nseamn─â c─â avea numai preocuparea s─â se men╚Ťin─â la putere cu orice pre╚Ť, ascult├ónd de ordine superioare ╚Öi poz├ónd ├«n patriot pe plan intern. Tovar─â╚Öul Nicolae Ceau╚Öescu sublinia c─â ÔÇ×va trebui s─â ne preocup─âm permanent ╚Öi continuu de educarea poporului nostru ├«n spiritul solidarit─â╚Ťii interna╚Ťionaliste cu popoarele din ╚Ť─ârile socialiste, cu mi╚Öcarea muncitoreasc─â interna╚Ťional─â, cu oamenii muncii de pretutindeni, cu mi╚Öc─ârile de eliberare na╚Ťional─â ╚Öi cu toate for╚Ťele marelui front antiimperialistÔÇŁ2. Un comunist trebuia s─â fie mereu de partea popoarelor ce luptau pentru libertate3.

 Poporul rom├ón era interesat s─â cumpere cele necesare traiului ╚Öi nu prea observa cu ce se ocupa liderul suprem al ╚Ť─ârii ╚Öi de cine se ├«nconjura. Era prezentat─â ├«n 1970 ca o mare realizare vizita unei delega╚Ťii ├«n Republica Democratic─â Popular─â Coreean─â. Interesant este c─â omul ce era perceput ca un democrat era interesat ├«n mod suspect de modul ├«n care era aplicat comunismul ├«n mica ╚Ťar─â asiatic─â, o campioan─â a lag─ârelor de exterminare4. Aceea╚Öi delega╚Ťie s-a documentat apoi despre realiz─ârile Chinei lui Mao, stat mai dogmatic ├«n aplicarea ideilor marxiste.

De ce trebuia s─â avem prietenie cu lumea ├«n care elevii ╚Öi studen╚Ťii au distrus cu fanatism o mare parte din realiz─ârile spirituale ale unui popor ├«n cadrul zisei Revolu╚Ťii Culturale? Cruzimea poli╚Ťiei politice din Extremul Orient o dep─â╚Öea ├«n brutalitate ╚Öi pe cea a temutei C.E.K.A. Este interesant c─â delega╚Ťia de partid a fost condus─â de un comunist cu m├óinile pline de s├ónge de rom├ón, crudul Emil Bodn─âra╚Ö5. Nicolae Ceau╚Öescu avea ├«ncredere ├«n fostul agent al Moscovei ╚Öi care f─âcuse totul ├«mpotriva Rom├óniei. A r─âmas respectat de c─âtre conducerea de partid p├ón─â la decesul survenit ├«n 1976.

 Liderul de la Bucure╚Öti a tatonat terenul chinezesc pentru a face rost de materiale strategice, armamentul fiind mereu ├«n centrul aten╚Ťiei conducerii comuniste. Au fost cump─ârate bombardiere Hong 5 ╚Öi apoi tehnologie pentru fabricarea de tunuri la Re╚Öi╚Ťa ╚Öi de tancuri ├«n Bucure╚Öti.

Foto: Ceau╚Öescu la ├«nt├ólnirea cu Mao din 1971 ┬ę ÔÇ×Fototeca online a comunismului rom├ónescÔÇŁ, cota: 73/1971

Ceausescu Mao jpg jpeg

 Discursul lui Nicolae Ceau╚Öescu ├«n timpul unui toast ├«n China este pur ╚Öi simplu n─âucitor prin laudele pe care le aduce luptei lui Mao pentru eliberarea popoarelor6. Era anul 1971 ╚Öi nu-l obliga nimeni cu pu╚Öca de la spate s─â spun─â astfel de vorbe f─âr─â sens ╚Öi care puteau s─â aduc─â numai nenorociri poporului rom├ón. Aceast─â prietenie a fost foarte d─âun─âtoare poporului rom├ón. Se realiza o prietenie cu o for╚Ť─â comunist─â extrem de agresiv─â ╚Öi astfel era deranjat─â Moscova sau m─âcar o parte a conducerii de la Kremlin. Nu po╚Ťi s─â duci o politic─â de ÔÇ×independen╚Ť─âÔÇŁ atunci c├ónd e╚Öti complet ├«ncercuit de state fidele Uniunii Sovietice, principalul partener economic ╚Öi surs─â de armament. Jocul cu focul putea s─â fie tolerat numai dac─â era permis de c─âtre Leonid Brejnev. S─â nu uit─âm c─â Rom├ónia importa un num─âr sporit de tancuri ╚Öi avioane sovietice tocmai ├«n aceast─â perioad─â.

 Nicolae Ceau╚Öescu avea obiceiul s─â vorbeasc─â prea mult ╚Öi se sim╚Ťea bine c├ónd se vedea la televizor. Era un adev─ârat geniu al luptei pentru comunism, pentru fericirea popoarelor din lag─ârul socialist. A spus multe ╚Öi a f─âcut pu╚Ťine pentru propriul popor, dar n-a min╚Ťit atunci c├ónd a declarat c─â va face totul pentru ajutorarea mi╚Öc─ârilor revolu╚Ťionare. Documentele secrete ale partidului au ├«nceput s─â ias─â la lumin─â ╚Öi oamenii pot ├«n╚Ťelege de ce Rom├ónia a r─âmas pe la coada clasamentelor europene ├«n cele mai multe domenii. Numai ├«n Angola au fost trimise ├«n contul unui ajutor nerambursabil pentru anul 1972 200 de AK-47, 100 pu╚Öti cu lunet─â, 10 pu╚Öti-mitralier─â RPD, 20 de lansatoare de grenade RPG-7, 400.000 cartu╚Öe, 1.600 lovituri de RPG-7, 2.500 de grenade de m├ón─â etc7.

Oare ce interes avea Rom├ónia s─â finan╚Ťeze r─âzboiul din Angola c├ónd ╚Ťara era devastat─â de inunda╚Ťii ╚Öi tr─âia din ├«mprumuturile f─âcute ├«n ÔÇŽlumea capitalist─â? Nicolae Ceau╚Öescu se implica ÔÇ×activÔÇŁ ├«n lupta pentru cucerirea planetei ╚Öi f─âcea totul pentru a demonstra Moscovei este un adev─ârat lupt─âtor pe calea comunismului adev─ârat. A fost normal ca p├ón─â la urm─â Occidentul s─â sesizeze jocul f─âcut de liderul de la Bucure╚Öti ╚Öi s─â taie accesul la fonduri ╚Öi m─ârfurile interesante pentru progresul economic. Rom├ónia a ajuns o oaz─â a trecutului ├«n domeniul tehnologic ╚Öi produsele industriale definite drept de top (camioane, tractoare, automobile, locomotive) nu mai erau primite nici m─âcar pe pie╚Ťele s─ârace din America de Sud ╚Öi Africa.

 Nicolae Ceau╚Öescu a explicat foarte clar esen╚Ťa politicii duse de conducerea de la Bucure╚Öti ├«n timpul unor discu╚Ťii cu reprezentan╚Ťi ai Republicii Democrate Vietnam (1971). Liderul PCR a spus c─â: Rom├ónia dezvolt─â leg─âturile sale de prietenie ╚Öi colaborare cu toate ╚Ť─ârile socialiste ÔÇô pe baza principiilor marxist-leniniste ╚Öi interna╚Ťionalismului proletar..., militeaz─â pentru dep─â╚Öirea divergen╚Ťelor dintre ele (partidele comuniste), pentru unitatea mi╚Öc─ârii comuniste ╚Öi muncitore╚Öti interna╚Ťionale8. Sprijinul pentru Angola a dat ocazie conduc─âtorului comunist s─â spun─â c─â: dac─â for╚Ťele antiimperialiste vor ac╚Ťiona unite ╚Öi vor ├«n╚Ťelege s─â foloseasc─â condi╚Ťiile prielnice, se pot ob╚Ťine rezultate bune9.

 Resursele ╚Ť─ârii au fost puse ├«n slujba acelui r─âzboi universal final, definit drept revolu╚Ťia mondial─â, care ar fi avut drept rezultat transformarea ├«ntregii planete ├«ntr-un lag─âr socialist. Era visul de aur al comuni╚Ötilor, ceea ce spusese Iosif Vissarionovici Stalin la funeraliile lui V. I. Lenin ├«n 1924. Tot poporul rom├ón a fost supus unui uria╚Ö experiment politic ╚Öi a fost torturat de o nomenclatur─â criminal─â, incult─â ╚Öi obtuz─â. N-a existat nici urm─â de patriotism ├«n ceea ce promovau liderii de la Bucure╚Öti ╚Öi nici na╚Ťional-comunismul despre care se tot scrie ├«n istoriografia contemporan─â cu un fanatism demn de o cauz─â mai bun─â. 

Note: 

1. Christophe Midan, Crearea unei armate populare, Editura Militar─â, Bucure┼čti, 2015, p. 273.
2. Documente ale Partidului Comunist Rom├ón, Politica interna┼úionalist─â a Partidului Comunist Rom├ón, Editura politic─â, Bucure┼čti, 1972, p. 61. 
3. Ibidem, p. 61.
4. Ibidem, p. 152.
5. Ibidem, p. 152.
6. Ibidem, p. 193.
7. Petre Opri┼č, Rom├ónia ├«n Organiza┼úia Tratatului de la Var┼čovia (1955 ÔÇô 1991), Editura Militar─â, Bucure┼čti, 2008, p. 198.
8. Documente ale Partidului Comunist Rom├ón, Politica interna┼úionalist─â a Partidului Comunist Rom├ón, Editura politic─â, Bucure┼čti, 1972, p. 201.
9. Ibidem, p. 242.