Moda fanariotă în târgul Bucureştilor
În secolul al XVIII-lea, o data cu instaurarea regimului fanariot, modul de viaţă şi portul principilor din Ţara Românească şi Moldova erau influenţate de moda de la Constantinopol, ca dovadă a slujirii cu devotament a Înaltei Porţi. Curţile domneşti cultivau un stil de viaţă opulent şi risipitor, în acord cu modelul oriental, însă care contrasta violent cu stilul simplu, tradiţional, al vieţii oamenilor de rând.
Depăşind uneori luxul marilor demnitari ai Înaltei Porţi, boierii, imitând Curtea domnească, se întreceau în a purta giubele, işlice, anterie, cepchene, şalvari, fermenele confecţionate din cele mai rare stofe, unele căptuşite cu blană, ornamentate cu fir din aur sau argint şi cele mai scumpe nestemate. Blănurile aplicate pe poale, la guler, pe mâneci, şi mătăsurile fine constituiau bogăţia garderobei boierimii, în care un loc aparte îl deţinea blana de samur, adusă din Siberia, foarte scumpă şi rezervată în exclusivitate pentru elita boierească.
Click aici pentru galeria foto
Vestimentaţia, la mare preţ în epocă, exprima diferenţierea socială, distincţia rangului boieresc remarcându-se în funcţie de culoarea, de eleganţa impunătoare şi costisitoare a îmbrăcăminţii, de blănurile purtate, de forma şi dimensiunea işlicului, de pietrele preţioase care înnobilau mânerul hangerului purtat la brâu, cu semnificaţie mai mult decorativă decât practică.Colecţia Muzeului Municipiului Bucureşti cuprinde un număr semnificativ de piese de îmbrăcăminte şi accesorii specifice, mărturii palpabile ale epocii feudale, în care predomină costumele femeieşti, confecţionate din catifea şi brocart, împodobite cu broderii din fir de aur sau argint, din mătase naturală sau borangic.
Valorificarea expoziţională a colecţiei este realizată prin prezentarea în expoziţia permanentă a costumului de jupâniţă şi a unui costum boieresc alături de accesoriile vestimentare caracteristice:papuci, işlice, paftale, brăţări, cercei, inele, precum şi a obiectelor care încearcă schiţarea tabieturilor vremii după tipicul oriental, cum ar fi narghileaua. Rochia, ce se purta peste cămaşa de borangic sau pânză de in subţire, este confecţionată din brocart cu ornamentaţie bogată din fir auriu aplicată în jurul răscroielii de la gât şi la tivuri.
Tălpile înalte din lemn, denumite nalân, împodobite cu inserţii din sidef, iar pe banda din catifea, care îi fixa peste picior, cu broderie din fir de aur, erau încălţate de către jupâniţe, peste papucii de casă, pentru a le feri de praful şi noroiul din curţile boiereşti, când erau nevoite să părăsească iatacul.
Costumul boieresc din catifea orientală, atribuit după culoarea verde unui boier de rangul doi sau trei, este alcătuit din trei piese:acoperământul de cap specific pentru interior, decorat cu motiv floral executat cu fir din aur, anteriul – piesa lungă din componenţa costumului, bogat ornamentat cu rânduri de benzi, nasturi şi găitane din fir de aur, şi cepchenul – haina scurtă, cu mânecile despicate pe toată lungimea, ce se purta pe umeri peste anteriu, de asemenea împodobit cu decor floral stilizat din fir din aur.
Slujind la reconstituirea unor timpuri revolute, Muzeul Municipiului Bucureşti, prin vastul patrimoniu deţinut, oferă prilej de cunoaştere şi înţelegere a unor crâmpeie din viaţa societăţii bucureştene.
