Lumea greac─â dup─â r─âzboiul peloponesiac jpeg

Lumea greac─â dup─â r─âzboiul peloponesiac

Secolul al IV-lea a suferit consecin┼úele marii confrunt─âri dintre cet─â┼úile grece┼čti, ├«n fiecare produc├óndu-se anumite muta┼úii, iar raporturile de putere se modific─â ┼či ele. S─â vedem c├óteva dintre tr─âs─âturile lumii grecesti de dup─â r─âzboiul peloponesiac.

Au loc ├«n primul r├ónd o serie de modific─âri pe plan economic. Propriet─â┼úile funciare tind s─â devin─â mai mobile, circula┼úia monetar─â sufer─â o infla┼úie relativ─â, dar se dezvolt─â me┼čte┼čugurile. Athena, marea perdant─â a r─âzboiului, se redreseaz─â destul de rapid ├«n domeniul agrar. Un fenomen interesant care ├«ncet-├«ncet cap─ât─â amploare este cel al ÔÇťb─âncilorÔÇŁ, care finan┼úeaz─â ├«n mod special c─âl─âtoriile pe mare. Cre┼čte astfel activitatea comercial─â.

Pe plan social are loc schimbarea de statute juridice, valorile comune ale grecilor fiind ├«nlocuite de un oarecare individualism reflectat ├«n reapari┼úia mormintelor de familie. Corpul civic cunoa┼čte o mai pronun┼úat─â stratificare, iar elementele str─âine devin ┼či ele mai frecvente, fie c─â sunt promovate de tirani sau prin ├«mbog─â┼úirea proprie. ├Än domeniul militar scade importan┼úa triadei cet─â┼úean-┼ú─âran-soldat. Me┼čte┼čugarii ┼či negustorii ├«n schimb c├ó┼čtig─â ├«n ├«nsemn─âtate ┼či ├«ncep s─â se organizeze ├«n asocia┼úii profesionale private.

Tot ├«n domeniul militar se remarc─â apari┼úia profesioni┼čtilor ├«n materie de r─âzboi, adic─â generalii ┼či solda┼úii de carier─â, precum ┼či mercenarii, dar ┼či ├«n materie de discurs politic. Tactica militar─â se schimb─â ┼či ea ca urmare a r─âzboiului:falanga greu ├«narmat─â va fi ├«nlocuit─â de pedestrimea u┼čoar─â, cavaleria va deveni mai important─â, tehnica de asediu se ├«mbun─ât─â┼úe┼čte. Cum r─âzboiul este din ce ├«n ce mai mult o stare de fapt, cet─â┼úile se vor orienta spre crearea de alian┼úe ├«ndreptate ├«mpotriva unora dintre greci, orientalilor sau macedonenilor.

Ce se ├«nt├ómpl─â la Athena? Modific─ârile de regim politic, respectiv oscila┼úia ├«ntre democra┼úie ┼či oligarhie, se vor face resim┼úite ├«nc─â din timpul r─âzboiului. Astfel, ├«n anul 411 a.Hr. avem o lovitur─â de stat prin care democra┼úia este ├«nlocuit─â cu un regim al celor pu┼úini. Dispare plata func┼úiilor publice ┼či protec┼úia ordinii constitu┼úionale nu mai este asigurat─â. Conduce acum un sfat alc─âtuit din 400 de membrii, care ├«l ├«nlocuia pe cel de 500. Teoretic exista ┼či o adunare de 5000 de cet─â┼úeni, care se reunea la cererea sfatului care ├«ns─â evit─â s─â o convoace.

Ancient Regions Mainland Greece png png

Regimul oligarhic se zguduie ├«ns─â din pricina situa┼úie externe delicate, c─âci Sparta amenin┼ú─â serios coali┼úia athenian─â. Se formeaz─â dou─â partide:modera┼úii condu┼či de Theramenes, care doreau continuarea r─âzboiului ┼či cedarea puterii adun─ârii cet─â┼úene┼čti, ┼či radicalii condu┼či de Antiphon, Peisandros ┼či Phyrnicos, care respingeau cedarea puterii adun─ârii. Modera┼úii se vor impune la finele anului 411, reinstaur├ónd democra┼úia, nelipsind procesele ┼či exilurile celor din partida advers─â.

Dar nu dureaz─â mult p├ón─â la ce-a de-a doua schimbare de regim politic, chiar ├«n urma ├«nfr├óngerii Athenei la Aigos Potamos ├«n anul 405 a.Hr. Conform tratatului de pace, la ini┼úiativa Spartei este aleas─â o comisie de 30 de persoane care s─â redacteze o nou─â constitu┼úie, cu scopul de a cur─â┼úa Athena de demagogi. Dar ├«n practic─â comisia va deveni la r├óndu-i tiranic─â. Cei 30 de tirani numeau magistra┼úii ┼či consiliul celor 500, av├ónd la dispozi┼úie o gard─â de purt─âtori de bice. Doar 3000 de cet─âteni au autoriza┼úia de a r─âm├óne ├«n ora┼č, ca urmare a intensei campanii de prigonire, ├«ndeosebi a metecilor ┼či nou-veni┼úilor.

Practica aceasta o sus┼úine Critias, elev al lui Socrate, c─âruia i se opune viguros Theramenes, care ├«ns─â va pl─âti cu via┼úa pentru ├«ndr─âzneal─â. Partizanii s─âi se retrag ├«n portul Pireu, lupt├óndu-se cu cei din ora┼č ├«n ciocniri violente care vor culmina cu ├«nfr├óngerea lui Critias la Mounychia. Partizanii tiranilor se vor retrage la Eleusis. Regele spartan Pausanias ├«i va chema pe to┼úi la ├«mp─âcare, iar al doilea regim oligarhic ia sf├ór┼čit. Trasybulos, liderul democra┼úilor din port, ├«ncearc─â adoptarea unei politici favorabile integr─ârii metecilor ┼či introduce amnistia general─â. Func┼úiile sunt iar pl─âtite, vechile institu┼úii restaurate, legile revizuite, ajung├óndu-se ├«n bun─â m─âsur─â la situa┼úia politic─â dinainte de razboi.

├Än ceea ce prive┼čte Sparta, aici corpul civic, extrem de solicitat de r─âzboi, va suferi unele ├«nnoiri, dup─â cum reiese din tulbur─ârile care vor afecat cetatea dup─â moartea regelui Agis al II-lea ├«n 398 a.Hr. Agesilaos este cu greu impus ca urma┼č, iar un grup de conspiratori pl─ânuie┼čte s─â r─âstoarne situa┼úia politic─â. Cinadon, liderul conspiratorilor, conduce un grup de cet─â┼úeni care fac parte din categorii noi, ┼či anume inferiorii (hypomeiones) ┼či hilo┼úii ├«mbog─â┼úi┼úi (neodamodeis), categorii ce stau martore schimb─ârilor din cadrul corpului social.

220px Thrasybulus1 gif gif

Cu toate acestea, institu┼úiile politice al Spartei r─âm├ón acelea┼či, de┼či se remarc─â totodat─â o mic┼čorare a autorit─â┼úii regale. Acestea categorii civice intermediare au importan┼úa lor, c─âci vor constituie de acum baza de recrutare pentru expedi┼úiile din Asia ┼či ├«n general, expedi┼úiile militare din afara Peloponezului. ├Än esen┼ú─â, ├«n Sparta se men┼úine militarismul aristocratic.

Ce alte regimuri se contureaz─â ├«n spa┼úiul elen? Avem pe de-o parte monarhiile, dar regimul este considerat marginal lumii grece┼čti, sau o stare de fapt arhaic─â, de la ├«nceputul istoriei elene. Dar treptat monarhia devine o realitate poltic─â viabil─â, opus─â regimului tiranic, lipsit de legitimitate ┼či sub semnul interesului personal. Monarhii func┼úionale ├«nt├ólnim ├«n cazul Macedoniei sau Epirului.

Mai ├«nt├ólnim ┼či forma de guven─âm├ónt federal─â, ca ├«n cazul Thessaliei, unde diver┼čii monarhi militari ├«┼či coaguleaz─â puterea ├«n forma tagos-ului federal, liderul confedera┼úiei thessaliene. Iar tirania cu siguran┼ú─â c─â se men┼úine ├«n multe zone, ├«n special ├«n lumea colonial─â din vest.

Tiranii acced la putere tot mai violent, ajuta┼úi de multe ori de mercenarii care primesc drept r─âsplat─â cet─â┼úenia ┼či alte privilegii. Tiranii ini┼úiaz─â politici militare de anvergur─â ┼či se implic─â tot mai mult ├«n via┼úa cet─â┼úenilor. Un exemplu relevant avem din Syracusa, unde tiranii Dionysios cel B─âtr├ón ┼či Dyonisios cel T├ón─âr ajung s─â domine celelalte cet─â┼úi grece┼čti din Sicilia, ba chiar disloc├ónd popula┼úii ┼či intervin ┼či ├«n Italia sudic─â ┼či Grecia continental─â sub pretextul amenin┼ú─ârii cartagineze.

Bibliografie:

Chamoux, Fr., Civiliza┼úia greac─â, Bucure┼čti, 1985.

Petre, Zoe, Cetatea greac─â, Bucure┼čti, 2000.