Londra Victorian─â  Istoria economic─â a capitalei britanice de la 1800 la 1914 jpeg

Londra Victorian─â. Istoria economic─â a capitalei britanice de la 1800 la 1914

Londra era un ora┼č al superlativelor, o bogat─â ┼či aglomerat─â capital─â a primei na┼úiuni industriale. Era un ora┼č al contrastelor ├«ntre bog─â┼úie ┼či s─âr─âcie. A fost primul ora┼č european a c─ârei popula┼úie a dep─â┼čit cifra de 1 milion ├«n anii 1820. Ora┼čul se caracteriza prin competivitate capitalist─â, ├«nflorire economic─â ┼či industrializare. 

Tot mai multe familii ├«┼či stabileau propriile domicilii ├«n ora┼č, iar transportul ├«n comun ├«┼či f─âcea apari┼úia ├«n via┼úa cotidian─â. Se realiza tranzi┼úia de la cal la motorul cu aburi ┼či ├«n cele din urm─â, la energie electric─â ┼či benzin─â. Drumurile au fost pavate ┼či cur─â┼úate, fiind introdus iluminatul stradal ┼či fiind instalate  conducte. 

Salubritatea a fost ├«mbun─ât─â┼úit─â, au fost introduse utilit─â┼úi ce asigurau accesul la gaz, ap─â ┼či electricitate, iar telegraful ┼či telefonul deveneau mijloace de comunicare. Amploarea inven┼úiilor ┼či rapiditatea cu care au fost adoptate ┼či furnizate a fost un eveniment unic al secolului XIX. Londra devenit un ora┼č supraaglomerat ┼či dinamic. 

Institu┼úiile se implicau tot mai mult ├«n politica social─â, ├«n pia┼úa muncii ┼či ├«n alte sectoare cheie ale economiei:ora┼čul, portul ┼či structura industriilor de consum. 

Competi┼úia pentru resursele urbane rare a dus la o restructurare de profil industrial al ora┼čului. Districtele urbane se schimbau ├«ncet din cauza costurilor, fiind propagat─â necesitatea de a crea noi structuri ┼či de a demola sau remodela pe cele existente. 

Cartiere ├«ntregi au fost demolate sau remodelate pentru a se crea transportul public ┼či a facilita accesul. Doar c├óteva zone ca End West au r─âmas neatinse. 

C─âtre 1900, ora┼čul a fost ├«mp─âr┼úit ├«ntr-un miez comercial ce apar┼úinea entit─â┼úilor West End ┼či City of London ┼či zona interioar─â industrializat─â populat─â cu fabrici, ateliere ┼či locuin┼úe cump─ârate de cei cu venituri mici. 

├Än capitolul introductiv al c─âr┼úii, autorii sus┼úin c─â este esen┼úial─â cunoa┼čterea istoriei economice a ora┼čului pentru ca progresul ┼či schimb─ârile urbane s─â fie mai bine ├«n┼úelese. 

Povestea Londrei Victoriene este privit─â ca fiind una de succes a secolului XIX pentru majoritatea istoricilor. Este privit─â ├«ns─â din alte puncte de vedere ca o ÔÇťCenu┼č─âreasaÔÇŁ a ora┼čelor secolului XIX, fiind inert─â, ├«napoiat─â pe plan economic, marginalizat─â politic, stagnata municipal, haotic─â din punct de vedere administrativ ┼či cu clase fragmentate, unde se dezvolt─â radicalismul politic ┼či se sim┼úea nevoia de reforma. E┼čecul furniz─ârii de servicii publice urbane adecvate ┼či bog─â┼úia inegal─â formeaz─â un triunghi de cauzalitate ce explic─â schimbarea metropolitan─â. 

Ca un centru de produc┼úie, a crescut enorm. Prin progres, Londra a mers mai departe de originle sale capitaliste ┼či pre-industriale. 

Peisajul industrial metropolitan s-a extins, cuprinz├ónd multe dintre noile sectoare de produc┼úie care se dezvoltau. Peste o treime din for┼úa de munc─â uria┼č─â a acestui ora┼č era angajat─â ├«n industria prelucr─âtoare, fiind unul dintre cele mai mari centre de produc┼úie britanice. 

Dup─â Primul R─âzboi Mondial ┼či apari┼úia noilor industrii moderne au dus la un boom metropolitan ├«n perioada interbelic─â. Londra s-a remarcat a fi centrul financiar mondial.

Economia Londrei ┼či popula┼úia 

Primul recens─âm├ónt a fost realizat ├«n 1801. Popula┼úia ora┼čului era considerat─â o resurs─â economic─â elementar─â. Cre┼čterea popula┼úiei s-a datorat valurilor de imigra┼úii ┼či sc─âderii mortalit─â┼úii. Popula┼úia Londrei num─âra ├«n 1801 aproximativ un milion de locuitori. ├Än anii 1810-1820, popula┼úia dep─â┼če┼čte num─ârul de 1 milion. 

├Än anii 1840-1850, popula┼úia Londrei ajunge la 2 milioane, ca ├«n 1860 s─â ating─â 3 milioane. Spre sf├ór┼čitul secolului, popula┼úia Londrei num─âr─â aproximativ 5 milioane de locuitori, iar ├«n preajma ├«nceperii primului r─âzboi mondial a crescut la 7 milioane. 

├Än 1811, speran┼úa de via┼ú─â a londonezilor era de 30 de ani. ├Än alte ora┼če ca Manchester ┼či Liverpool, speran┼úa de via┼ú─â era ┼či mai mic─â. Dar ├«n urma ├«mbun─ât─â┼úirii vie┼úii urbane ┼či a salubrit─â┼úii, ├«n 1911, speran┼úa de via┼ú─â era de 52 de ani. 

Prin 1861, cei mai mul┼úi locuitori mureau la v├órst─â copil─âriei, mai ales cei de sex masculin. Rata mor┼úii ├«n secolul XVIII era crescut─â, dar din 1802, botezurile dep─â┼čeau ├«nmorm├ónt─ârile. Mortalitatea era cauzat─â de tifos ┼či alte boli ca pneumonia sau variol─â. 

Din 1830, rata mortalit─â┼úii cauzat─â de boli a sc─âzut datorit─â ├«mbun─ât─â┼úirii traiului. Din p─âcate, datorit─â aliment─ârii cu ap─â infestat─â izbucneau epidemii de holer─â sau dizenterie. 

Num─ârul membrilor pe familie s-a redus datorit─â cre┼čterii nivelului de tr─âi ┼či posibilit─â┼úii de a consuma alimente superioare calitativ ┼či cantitativ. 

P├ón─â la Primul R─âzboi Mondial, dietele alimentare aveau la baz─â surse bogate de amidon. Prin ├«mbun─ât─â┼úirea consumului de produse de origine animal─â, cantit─â┼úile de produse lactate au fost reduse la cantit─â┼úi mici, av├ónd un efect limitat asupra sc─âderii ├«mboln─âvirilor. 

Al┼úi factori ca ├«mbun─ât─â┼úirea aprovizion─ârii cu ap─â ┼či instala┼úiile sanitare au sc─âzut rata ├«mboln─âvirilor. Totu┼či, ├«n 1890, 31% dintre londonezi nu aveau acces la ap─â potabil─â. 

Multe vie┼úi au fost salvate de ├«mbun─ât─â┼úirea serviciilor medicale, prin introducerea anestezicului ├«n 1850, a antisepticelor ├«n 1870 ┼či a vaccin─ârii c─âtre sf├ór┼čitul secolului pentru asigurarea imunit─â┼úii ├«mpotriva variolei ┼či difteriei. ├Än 1900, 30% dintre suferinzii de febra tifoid─â au primit tratament corespunz─âtor. 

Schimb─ârile climatice au contribuit ├«ntr-un mod ciudat la sc─âderea num─ârului de decese cauzate de bron┼čit─â ├«n anii 1890, iernile fiind mai calde, iar consumul de c─ârbune a fost redus, deci ┼či poluarea aerului a fost diminuat─â. 

Mortalitatea cauzat─â de tifos ar fi sc─âzut din cauza sc─âderii imigra┼úiei constante din Irlanda . ├Än 1848 aproximativ 30.000 de copii f─âr─â ad─âpost. ├Än 1870 au fost emise norme ┼či reglement─âri ce concepeau protejarea copiilor care munceau ├«n fabrici.

5 pdmkr3lv4sb7wzrhnbhgxrko jpeg jpeg

Mortalitatea infantil─â s-a redus datorit─â ├«mbun─ât─â┼úirii nutri┼úiei mamelor ├«n timpul sarcinilor. Pentru familiile extrem de s─ârace era distribuit lapte gratuit, mai ales ├«n Battersea ┼či Finsbury ├«n 1902-1904. Se acorda o mai mare aten┼úie la alimenta┼úia copiilor. ├Än 1897 a fost l─ârgit─â legea privind protec┼úia copiilor care reducea abuzurile comise de p─ârin┼úi. 

├Än 1907 a fost deschis─â o ┼čcoal─â la St. Pancras pentru viitoarele mame. Natalitatea a dep─â┼čit rata mortalit─â┼úii. ├Än 1861 erau multe femei care la 24 de ani erau c─âs─âtorite. ├Än 1860, familiile erau compuse din ┼čase membri, pe c├ónd ├«n 1920 a sc─âzut la 5. Cauzele erau evident ├«mbun─ât─â┼úirea nivelului de tr─âi, a alimenta┼úiei, salubrit─â┼úii ┼či distribuirii de ap─â potabil─â, l─ârgirea educa┼úiei ┼či r─âsp├óndirea metodelor contraceptive. 

├Än urma migra┼úiei, popula┼úia ora┼čului a crescut ├«n perioada 1841-1911 cu un sfert de milion de oameni. Oportunit─â┼úile de angajare, imunitatea relativ─â din cadrul ciclului comercial ┼či salariile mari au atras imigran┼úi ├«n num─âr mare. 

Rata imigr─ârii a avut ┼či perioade de sc─âdere c├ónd fenomenul de suburbanizare a luat amploare. Din 1851 p├ón─â ├«n 1891, 10% din imigran┼úi erau din Sco┼úia ┼či Irlanda. ├Än 1911, 29% din imigran┼úi proveneau din Sco┼úia ┼či Irlanda . 

├Än 1890, peste 50% dintre imigran┼úi erau morari sau v├ónz─âtori de lapte de profesie. Marea majoritatea lucrau ├«n comer┼ú sau ├«n industrie, la fabricarea berii, ori ├«n transport. ├Än 1800, Londra avea o popula┼úie evreiasc─â ce num─âra 15-20 000 dintre care mul┼úi ├«┼či creaser─â afaceri proprii. 

Mul┼úi germani ┼či polonezi au sosit la Londra din 1750. Mai mult din 3% din popula┼úia Londrei provenea din Irlanda ├«n anii 1840 datorit─â crizei cartofului ┼či foametei. ├Än 1851, num─ârul irlandezilor a crescut la 100 000. 

Un al doilea mare val de imigra┼úie a avut loc ├«n anii 1880-1890 ├«n timpul crizei agrare, venind mul┼úi italieni care lucrau ├«n construc┼úii, ├«n cafenele sau ├«n saloane de frizerie, fiind construit ┼či un cartier italian, St Pancras, Islington ┼či Westminster fiind locuite de italienii abia sosi┼úi. Imigran┼úii indieni lucrau ca servitori, marinari, animatori sau v├ónz─âtori. 

Oameni profesioni┼čti din Asia lucrau ca avoca┼úi, medici, agen┼úi comerciali sau bancari. O comunitate chinezeasc─â a fost ├«nfiin┼úat─â ├«n Limehouse pe fondul r─âzboaielor opiumului. 

├Än anii 1860-1870, o mare parte dintre emigran┼úii britanici erau femei. Mul┼úi britanici p─âr─âseau ora┼čul din cauza s─âr─âciei sau pentru c─â erau slabi califica┼úi.Mul┼úi s-au stabilit ├«n Australia ori ├«n America. 

Dimensiunea ┼či diversitatea industriilor din Londra au fost de neegalat. Totu┼či, s-a confruntat cu problema mijloacelor de produc┼úie ├«napoiate. Atelierele recurgeau mai degrab─â la metodele tradi┼úionale de produc┼úie dec├ót la fabrici ┼či utilaje moderne. 

Presiunile de pe pia┼ú─â au izvor├ót din costurile de munc─â. ├Än anii 1860, produc┼úia de fabricare s-a ├«nfruntat cu o criz─â. Masa de s─âraci era exploatat─â ├«ntr-un sistem de subcontractare ┼či munc─â ocazional─â. Mii de muncitori din East End ┼či alte cartiere industriale interioare aveau salarii mici. 

Serviciile au devenit partea dinamic─â a economiei londoneze, ├«nflorind ├«n urma activit─â┼úilor comerciale, suprema┼úiei financiare ┼či achizi┼úion─ârii de m─ârfuri de pe pia┼úa global─â. Londra a devenit cel mai mare ┼či cel mai bogat consumator de pe pia┼ú─â din ┼úar─â, av├ónd o for┼ú─â de munc─â vast─â ┼či o pozi┼úie central─â ├«n re┼úeaua de transport. 

Bazinele carbonifere ┼či porturile din regiunile industriale erau centrele de produc┼úie. ├Än industria prelucr─âtoare, veniturile au crescut, au fost implementate inova┼úii tehnice. 

O gam─â larg─â de bunuri a fost introdus─â pe pia┼ú─â. Produc┼úia de vehicule, produse chimice, ├«mbr─âc─âminte, mobil─â etc. a crescut. Unele firme mari au ├«nfiin┼úat firme mici pentru c├ó┼čtig suplimentar. 

Evolu┼úia sistemelor de transport au avut un rol major ├«n furnizarea de m─ârfuri ├«n spa┼úiul urban. ├Äntre 1851-1911, for┼ú─â de munc─â activ─â a ora┼čului s-a ridicat la 1-2 milioane. 

După 1870, preţul alimentelor a scăzut în urma declinului agriculturii. Industrii că cele de printare, inginerie sau procesare a zahărului s-au dezvoltat. Centralele de producere a biscuiţilor, vaselor, cauciuclui, textilelor, metalelor sau podurilor angajau sute de angajaţi.

Primul produc─âtor str─âin care s-a stabilit ├«n ora┼č a fost produc─âtorul american de arme Colt, ├«n 1853. Multe firme multina┼úionale s-au stabilit ├«n Londra, ca German Ohlendorff &Co., precum ┼či manufactura Ettlinger ┼či Siemens care au construit o fabric─â telegrafic─â ├«n Finsbury ├«n 1858, ┼či o instala┼úie de cablu maritim ├«n Woolwich ├«n 1863. 

├Än Londra aniilor 1850-1880, 35% dintre femei lucrau. 

Londra era un ora┼č al contrastelor, c─âci erau locuitori care tr─âiau ├«n opulen┼ú─â ┼či lux, dar ┼či locuitori care tr─âiau ├«n mizerie, lipsi┼úi de justi┼úie social─â. Ora┼čul atr─âgea mul┼úi boga┼úi care aveau fie pozi┼úii ├«n guvern, fie afaceri prospere ca industria┼či. 

Londra era ora┼čul cu cei mai mul┼úi boga┼úi cu averi de peste 100 000 de lire, ace┼čtia de┼úin├ónd o mare parte din terenul urban, monopoliz├ónd ┼či suburbiile. Produc┼úia, comer┼úul urban ┼či furnizarea de locuin┼úe erau sursele de ├«mbog─â┼úire rapid─â. Chiar dac─â Londra oferea oportunit─â┼úi multiple pentru ├«mbog─â┼úire, provinciile ofereau totu┼či ┼či mai multe oportunit─â┼úi ├«n domeniul fabrica┼úiei ┼či comer┼úului. 

Londra a fost totu┼či ┼či centrul popula┼úiei din clasa de mijloc, alc─âtuit─â din mici ├«ntreprinz─âtori, dar f─âr─â personalitate juridic─â. Majoritatea lucrau ca func┼úionari ├«n sectorul bancar, ├«n guvernul central, administra┼úia local─â, ├«n industrie, transportul feroviar ┼či comer┼ú ca artizani sau negustori. Veniturile erau de la 80 la peste 200 lire/an. 

├Än privin┼úa nivelului de tr─âi, c─ârbunele a fost principala surs─â de c─âldur─â pentru toate categoriile. Londonezii boga┼úi se bucurau de costume de lux, tr─âiau ├«n domenii ┼či re┼čedin┼úe largi cu servitori, iar copii acestora aveau acces la educa┼úie. 

Londonezii s─âraci tr─âiau ├«n condi┼úii mizere, muncind ore ├«ntregi ├«n industrie sau ├«n construc┼úii, iar copii acestora nu aveau acces la educa┼úie ├«n prima jum─âtate a secolului XIX. 

Competi┼úia pentru locurile de munc─â era str├óns─â ├«ntre oameni califica┼úi ┼či necalifica┼úi. Salariile la locurile de munc─â sezoniere le asigurau minimul de subzisten┼ú─â. Copii lucrau multe ore ├«n medii primejdioase pe salarii mici, copii mici angaj├óndu-se ├«n posturi de co┼čari, ├«n fabrici de de prelucrarea bumbacului, ├«n mine de c─ârbune. Al┼úii copii lucrau c─â m─âtur─âtori, ┼čterg─âtori de pantofi sau vindeau chibrituri, flori sau alte produse ieftine. Mul┼úi copii erau f─âr─â ad─âpost. 

Unele case mari au fost transformate ├«n locuin┼úe de ├«nchiriat, ├«ns─â mul┼úi proprietari nu se preocupau de ├«ntre┼úinerea acestora . 30 de oameni de toate v├órstele locuiau chiar ┼či ├«ntr-o singur─â camera cu chirie dintr-o locuin┼úa din mahalalele g─âl─âgioase ┼či mizerabile. 

Mul┼úi oameni nu-┼či permiteau s─â pl─âteasc─â chiriile care erau scumpe. Locuin┼úele s─ârace erau la o arunc─âtur─â de bat de locuin┼úele elegante ┼či somptuoase ale celor boga┼úi. Autorit─â┼úile erau totu┼či con┼čtiente fa┼ú─â de aceast─â problema care p─ârea cople┼čitoare. Multe institu┼úii ┼či organiza┼úii au ini┼úiat acte caritabile. 

├Än urma revolu┼úion─ârii transportului ┼či mecaniz─ârii produc┼úiei, cei mai mul┼úi oameni munceau ├«n manufacturi mici. ├Än urma "umfl─ârii" claselor de mijloc, serviciile financiare ┼či juridice au devenit ocupa┼úii frecventate. 

Salariul unui t├ómplar pe zi a crescut la 2 ┼čilingi. Un inginer iscusit c├ó┼čtiga 110 lire pe an. O familie avea un venit de 21 de ┼čilingi pe s─âpt─âm├óna, deci 50 de lire pe an. 

├Ämbr─âc─âmintea ┼či ├«nc─âl┼ú─âmintea au devenit mai ieftine ┼či mai accesibile datorit─â mecaniz─ârii produc┼úiei textile. ├Än 1888, un functinar specialist putea s─â-┼či cumpere un costum potrivit pentru duminic─â la pre┼ú de 2 lire ┼či 10 ┼čilingi. Mobilierul a devenit de asemenea mai accesibil. 

├Änchirierea unei case potrivit─â pentru un func┼úionar costa 100 de lire pe an. Consumul de bere ┼či gin au intrat ├«n declin ├«n favoarea ceaiului, cafelei ┼či tutunului. Activit─â┼úile de petrecere a timpului liber ┼či c─âl─âtoriile erau tot mai populare. 

Transformarea Londrei  

Una dintre marile schimb─âri economice a fost extinderea magazinelor. Varietatea produselor v├óndute s-a l─ârgit. ├Än anii 1850, 41 000 de v├ónz─âtori ┼či zarzavagii cutreierau str─âzile Londrei. ├Än 1832 s-a emis legea poli┼úiei prin care v├ónz─âtorii erau aresta┼úi pentru c─â blocau str─âzile ┼či le erau confiscate produsele, ├«ns─â cazurile au fost pu┼úine. 

├Än 1860 se vindeau 124 de milioane de stridii anual. Anual, la t├órguri, erau 500 de comercian┼úi care vindeau sup─â de anghil─â, 300 de v├ónz─âtori de melci de mare, 300 de v├ónz─âtori de ceai ┼či de cafea, precum 300 de v├ónz─âtori de piftie de oaie, 500 de v├ónz─âtori de brio┼če ┼či 1500 de v├ónz─âtori de bere de ghimbir, f─âr─â a mai men┼úiona brut─âriile ┼či m─âcel─âriile. 

Pe┼čtele pr─âjit ┼či ├«nghe┼úata erau v├óndute ├«nc─â din 1850. Nu se vindea doar m├óncare g─âtit─â sau b─âutur─â, ci ┼či produse fabricate din sticl─â, metal sau faian┼ú─â. Centrul Brixton era cunoscut pentru c─â era populat de magazine mixte. ├Än 1875 se punea problema prin legea s─ân─ât─â┼úii publice c─â magazinele de strad─â reprezentau un pericol, ├«ns─â nu au fost f─âcute implement─âri. 

Londra era cunoscut─â pentru produc┼úia laptelui ├«n fermele suburbane ┼či pentru introducerea unor reguli sanitare ┼či transportarea produselor lactate pe cale ferat─â. Laptele proasp─ât era de obicei v├óndut de femeile irlandeze. Numai 800 000 de galoane de lapte ajungeau anual ├«n Londra transportate pe cale ferat─â. 

Profitul magazinelor varia, post─âv─ârii de l├ón─â ob┼úin├ónd de exemplu 5000 de lire anual. Se g─âseau magazine de mod─â care erau precursoarele celor moderne. Chiar dac─â ÔÇ×The Bakers CompanyÔÇŁ pierduse controlul asupra breslei din 1805, spre sf├ór┼čitul secolului, firmele de panifica┼úie s-au l─ârgit. Num─ârul brutarilor din Londra a sc─âzut de la 4000 la 2722 c─âtre 1890, care ├«ncepeau s─â monopolizeze pia┼úa, majoritatea desf─â┼čur├óndu-┼či activit─â┼úile pe strad─â. 

S-au creat noi branduri de marca pentru produse de ┼úig─âri, gemuri, dulciuri, biscui┼úi, mu┼čtar, ciocolat─â, s─âpunuri, amidon, vopsele ┼či pastile. Zah─ârul era un produs de lux, ├«ns─â pre┼úul avea s─â scad─â treptat dup─â ce cantitatea m─ârfurilor transportate a crescut dup─â colonizarea Indiilor de Vest. 

Industria zah─ârului avea s─â prospere prin anii 1840-1850, dar ulterior avea s─â ├«ntre ├«n declin. Rafin─âriile continentale aprovizionau Marea Britanie cu produse de zah─âr la pre┼ú mic ├«n urma emiterii legii comer┼úului liber ├«n 1860, mai ales din Fran┼úa ┼či Belgia dup─â ce produc─âtorii erau subven┼úiona┼úi de stat. Cantit─â┼úi mari de zah─âr erau importate din Europa Central─â. Multe branduri de zah─âr au ├«nceput s─â produc─â ciocolat─â ┼či gemuri. 

Firmele de ┼úig─âri erau mici ini┼úial. Cele mai largi erau Lambert ┼či Butler din Clerkenwell. ├Än 1870 aveau un capital de 87 200 de lire. Compania Wills a fost prima companie care a adoptat brandul na┼úional ┼či a f─âcut publicitate ┼úig─ârilor. Comercializarea ┼úig─ârilor avea s─â devin─â de succes spre sf├ór┼čitul secolului, capitalul companiei Wills cresc├ónd la 6, 9 milioane de lire. 

├Änc─â din secolul XVIII, Londra era principalul produc─âtor de s─âpun. Cea mai mare companie ├«n anii 1820 era Merseyside. Mul┼úi produc─âtori de s─âpun produceau ┼či lum├ón─âri. ├Än 1800, industria farmaceutic─â se dezvolt─â ├«n Finsbury. 

Cei mai mari produc─âtori de produse farmaceutice ├«n secolul XIX au fost May &Baker ┼či Burroughs Wellcome. Se f─âceau investi┼úii ├«n crearea de noi medicamente. 

├Än privin┼úa ├«nc─âl┼ú─âmintei se dezvoltau ├«n Londra fabrici de producere a pantofilor. M─âcel─âriile din Londra importau carne afumat─â din Argentina. Se dezvoltaser─â fabrici de croitorie, ca G. A. Dunn and Hope Brothers care a deschis numeroase branduri. 

Companii de produse chimice ca Nottinghambased Boots producea noi medicamente. Ascensiunea fabricilor s-a datorat importului masiv de alimente ┼či produse. Dezvoltarea comercial─â a creat noi locuri de munc─â ┼či a schimbat standardele. 

L─ârgirea consumului ┼či schimbarea standardelor a dus la crearea unor noi mijloace de petrecere a timpului liber. Carnavalele ┼či t├órgurile ├«ncepeau s─â dispar─â, c─âci amuzamentul devenise mai comercializat ┼či sotisficat. Educa┼úia a crescut a┼čtept─ârile. 

Consumul de alcool era restric┼úionat ├«n anumite ore, ┼či asta datorit─â campaniilor de reforme morale conduse de organiza┼úii cre┼čtine ┼či socialiste. 

4  londra s3 thingpic com  jpeg jpeg

Crearea de noi forme de divertisment au dus la crearea a noi locuri de munc─â. Londonezii petreceau timpul liber ├«n hoteluri, ├«n opere sau la cinema spre sf├ór┼čitul secolului. 

Secolul XIX era dominat de patru mari distilatori:Seager Evans, Gilbeys, Booth ┼či James Burroughs. Consumul de alcool devenise mai moderat ├«n r├óndul clasei mijlocii. Companiile de producere a berii se dezvoltau, cele din Londra utiliz├ónd ma┼čin─âria cu aburi a lui Watt. 

S-au creat puburi unde gentelmenii puteau s─â se ├«ntruneasc─â ├«n cadrul unor cluburi unde s─â consume bere. 

Casele de bere s-au creat ├«n urma emiterii legii din 1830. Oamenii s─âraci erau ├«ncuraja┼úi s─â consume mai mult─â bere dec├ót gin. Num─ârul caselor de bere a crescut la 6000 spre sf├ór┼čitul secolului. 

├Än baruri se organizau ├«nt├ólniri ├«n cadrul unor cluburi, uniuni comerciale ┼či societ─â┼úi secrete. Multe puburi erau acompaniate de muzic─â din 1820. Cariumile ├«ncepeau s─â dispar─â odat─â cu dezvoltarea c─âilor ferate. 

Comercian┼úii de vin prosperau ┼či ei, mai ales ├«n timpul r─âzboaielor napoleoniene. S-au dezvoltat companii produc─âtoare ca  Bishop ┼či Gilbey. 

Hotelurile s-au extins ├«n Londra dup─â modelul american ┼či francez. Vizitatorii care veneau la Londra puteau s─â se cazeze ├«n camerele hotelurilor. Primele hoteluri feroviare au fost construite ├«n Euston ┼či Birmingham. Hotelul Victoria, construit ├«n 1839, avea ┼či cafenele. Hotelul Adelaide includea ┼či un club. Multe alte hoteluri celebre au fost The Charing Cross Hotel, The Cannon Street Hotel ┼či Midland Grand din St. Pancras cu 250 de camere sau The Langham din Portland Place cu 600 de camere. Spre sf├ór┼čitul secolului, multe dintre acestea erau dotate cu lifturi hidraulice ┼či sc─âri gotice. 

La ├«nceputul secolului se consum─â m├óncare g─âtit─â ├«n c├órciumi, hoteluri ┼či cafenele. Din 1860 s-au dezvoltat restaurante ca Holborn, Criterion sau Gaiety. 

├Än secolul XIX ├«nc─â s-au mai desf─â┼čurat execu┼úii publice, ├«ns─â doar prin sp├ónzurare p├ón─â ├«n 1868. Au fost interzise ulterior ┼či luptele dintre animale. S-au dezvoltat s─âlile de concert, teatrele ┼či galeriile de art─â (Galeria Na┼úional─â deschis─â ├«n 1824) ori cinematografii ca Empire Theatre. S-au remarcat English Opera House/ Teatrul Lyceum. Se mai organizau carnavaluri anuale, t├órguri sezoniere sau evenimente spontane care celebrau jubileul regal. 

Atrac┼úii ca Gr─âdina Zoologic─â sau Gr─âdinile de agrement erau destinate recrea┼úiei . ├Än 1804 a fost creat─â Societatea Horticultorilor din Londra. 

├Än privin┼úa educa┼úiei, ┼čtiin┼úei ┼či culturii, ├«n 1820 a fost fondat─â Societatea Regal─â Astronomic─â. ├«n 1836 a fost inaugurat─â Universitatea din Londra care avea s─â concureze cu cele de la Oxford ┼či Cambridge. 

Se organizau expozi┼úii, ca Marea Expozi┼úie din anul 1851 unde se deschise un parc de amuzament. Vizitarea muzeelor ca Madame Tussauds ┼či vechilor l─âca┼čuri de cult cap─ât─â popularitate tot mai mare. 

Londra devenise ┼či centrul unor mari publica┼úii de pres─â, ca The Globe, The Standard, The Economist, Daily Mail sau The Times, a c─ârui exemplare se vindeau ├«n num─âr de 38 000 p├ón─â ├«n 1851.S-au creat cluburi de lectur─â ┼či 48 de libr─ârii publice au fost construite p├ón─â la sf├ór┼čitul secolului. 

Pe parcursul secolului al XIX-lea, Londra a fost transformat dintr-un ora┼č care acoperea o suprafa┼ú─â relativ mic─â ├«ntr-o metropol─â cu suburbiile legate de centrul printr-un sistem extensiv de transport public. 

Cre┼čterea rapid─â a popula┼úiei, cre┼čterea nivelului de tr─âi ┼či apari┼úia noilor valori sociale au creat o cerere enorm─â pentru case unifamiliale. Separarea fizic─â a locului de munc─â de locuin┼úa se accelera ├«n multe locuri. 

Via┼úa domestic─â a devenit din ce ├«n ce mai privatizat─â, cre├óndu-se o mai mare diferen┼úiere dintre spa┼úiul de locuit a unei gospod─ârii ┼či cea a vecinilor. Suburbiile, ├«ncurajate de reglement─ârile din domeniul construc┼úiilor, s-au multiplicat, rezult├ónd locuin┼úe uniforme terasate a┼čezate fa┼ú─â ├«n fa┼ú─â, desp─âr┼úite de str─âzi pavate ┼či ├«nguste, amenajate cu trotuare ┼či parcuri. 

La nivel na┼úional, sistemul fiscal a fost ajustat ├«n favoarea ofertei de locuin┼úe cu eliminarea taxei pe fereastr─â (1851), precum ┼či alte taxe pe c─âr─âmizi (1850), sticl─â (1860) ┼či pe lemn (1866). 

Sectorul public a fost un juc─âtor pasiv ├«n suburbanizare, oferind servicii limitate care ulterior au crescut ├«n cartierele urbane . Majoritatea popula┼úiei mai degrab─â ├«nchiria dec├ót cump─âra  locuin┼úe. Canalizarea a fost extins─â. Pentru a facilita noi construc┼úii, proprietarii de terenuri, dezvoltatorii stabili┼úi pe mo┼čii ┼či o multitudine de constructori mici au ridicat locuin┼úele pentru v├ónzare sau pentru ├«nchiriere. 

În 1854 a fost construită necropola de lângă Londra-Brookwood Cemetery.

Conditile de via┼ú─â ├«n mahalalele d─âr─âp─ânate erau mizere pentru cei s─âraci, mai ales ├«n aglomeratul East End. Multe locuin┼úe au fost ulterior preluate pentru scopuri comerciale, demolate pentru a face loc c─âilor ferate ori au fost cedate familiilor de nevoia┼či ├«n cadrul unor proiecte filantropice sau interven┼úii guvernamentale. R─âsp├óndirea suburbiilor au dus la ieftinirea locuin┼úelor ├«n anii 1860. 

Infrastructura

├Än Londra secolului XIX s-a dezvoltat sistemul transportului public. Datorit─â portului, Londra a devenit centrul comer┼úului interna┼úional. Oamenii ┼či produsele puteau merge mai departe, mai repede, cu costuri mai pu┼úine dec├ót ├«n secolele anterioare. Sistemul de comunica┼úii dezvoltat a f─âcut ca pia┼ú─â muncii s─â devin─â ┼či mai competitiv─â. 

Transportul cu cai a fost ├«mbun─ât─â┼úit. Tr─âsurile au devenit mai largi, mai rapide ┼či mai comode. Drumul de la Londra la Edinburgh se putea face ├«n 2 zile pe la 1830. Numai ├«n 1890 mai erau ├«nc─â 23 000 de c─âru┼úe private. Din 1834 au fost introduse birjele. 

Num─ârul rutelor pentru transportarea m─ârfurilor ├«n Anglia a crescut p├ón─â ├«n 1840 la 1000. 

Londra depindea de transportul pe Canalul Oxford c─âci acesta a devenit unul dintre cele mai importante ┼či profitabile leg─âturi de transport din Marea Britanie, cu cel mai mare trafic comercial dintre Londra ┼či Midlands, fiind transportat c─ârbune din Warwickshire. 

Ambarca┼úiuni lente transportau produse cu valoare redus─â. Echipajul navelor rapide care transportau produse mai scumpe a fost dublat, iar sistemul de naviga┼úie a fost ├«mbun─ât─â┼úit. Cantitatea de c─ârbune transportat a crescut de la 2 milioane de tone ├«n secolul XIX la 9 milioane de tone ├«n secolul XX. ├Än secolele XVIII-XIX, portul Londrei era cel mai aglomerat port, debarcaderele ocup├ónd 18 km pe Tamisa, 60 000 de nave venind pe an ├«n port. 

├Än privin┼úa transportului feroviar, prima cale ferat─â din Londra a fost linia Birmingham, inaugurat ├«n 1838. Alte linii au fost inaugurate:Southampton ├«n 1838, Bristol ├«n 1841 ┼či Brighton ├«n 1841. A urmat extinderea liniilor Greenwich ┼či Croydon mai departe de Portul Londrei ├«n 1836, intr├ónd ├«n Kent, Surrey ┼či Sussex. 

├Än 1850, re┼úeaua de c─âi ferate s-a extins la 6000 de mile ├«n Londra, conectat─â cu alte ora┼če. ├Än 1852 a fost construit─â sta┼úia London King's Cross . ├Än 1871, re┼úeaua de c─âi ferate ajungea la 15 000 de mile, iar ├«n 1912-la 23 000 mile. ├Än 1863 a fost inaugurat─â linia ferat─â subteran─â metropolitan─â. 

Vapoare cu abur au navigat pe Tamisa ├«nc─â din 1815, de┼či erau supuse pl─â┼úii unor taxe ├«mpov─âr─âtoare. Nu puteau func┼úiona ├«n condi┼úii meteo nefavorabile sau pe timp de noapte. ├Än 1830, nave mai mici erau capabile s─â transporte 120 de pasageri ┼či au fost create servicii c─â Chelsea care transporta 2 milioane de pasageri pe an. Apari┼úia c─âilor ferate au dus ├«ns─â la declinul vapoarelor cu aburd, acestea disp─âr├ónd de pe Tamisa ├«n 1890. 

Primele omnibuzuri, fabricate dup─â model parizian, au circulat pe str─âzile Londrei din 1829, fiind introduse de Georghe Schilibeer. Acestea erau trase de cai ┼či transportau pasageri din Paddington p├ón─â ├«n ora┼čul Londrei. ├Än 1850, Thomas Tilling a ini┼úiat serviciul transportului public ┼či din 1855 a fost fondat─â Compania General─â de Omnibuzuri ├«n Londra. Primele omnibuzuri motorizate au fost introduse din 1909. 

4  omnibus simainitissays files  wordpress com  jpg jpeg

Prima genera┼úie de tramvaie a ap─ârut ├«n 1860, fiind trase de cai, oper├ónd de-a lungul str─âzii Victoria ├«n Westminster. Dup─â emiterea legii Parlamentului din 1870 au fost autorizate primele linii de transport public, ca linia Kensington spre strada Oxford. Din anii 1870 au ap─ârut ┼či primele tramvaie cu motor cu aburi. ├Än 1884 a fost introdus cablul de tramvai ├«n Highgate Hill., care permitea transportul dintre Brixton Hill ┼či Streatham. 

├Än 1903 au fost produse 300 de tramvaie electrice care puteau transporta 800 000 de pasageri. ├Än 1914, Londra avea cea mai mare re┼úea de linii de tramvai din Europa. Taxiuri electrice alimentate de baterii au devenit disponibile din 1897. 

Nu doar facilit─â┼úile de transport public au u┼čurat via┼úa cotidian─â. Sisteme de conducte cu ap─â potabil─â ┼či curat─â, ┼či canalizarea care transporta departe de┼čeurile nes─ân─âtoase au fost necesare pentru men┼úinerea s─ân─ât─â┼úii londonezilor. 

Pe parcursul secolului XIX aveau s─â se extind─â ┼či s─â se ├«mbun─ât─â┼úeasc─â utilit─â┼úile:ap─â potabil─â, gazul, curentul electric. 

Din 1812 a fost introdus─â iluminarea cu gaz pe str─âzile Londrei. Telefoanele ┼či telegraful nu aveau atunci o acoperire larg─â.Cabluri aveau s─â fie instalate ├«n toate instala┼úiile din ora┼č. 

Sistemul po┼čtal a fost ├«mbun─ât─â┼úit, pe Fleet Street fiind instalat─â cutia po┼čtal─â (├«n 1829 a fost inaugurat oficiul po┼čtal general al ora┼čului). 

S-a ajuns la concuren┼ú─â, dar ┼či la monopol. Terenuri au fost achizi┼úionate pentru a se construi fabrici care s─â permit─â amplasarea conductelor ┼či cablurilor.

Transform─âri industriale ┼či comerciale 

Tehnologia, p├ón─â a le schimba vie┼úile londonezilor, a schimbat industria ┼či pia┼úa. Rata consumului de produse era atunci mult mai mic─â, iar produsele nu erau la fel de sotisficate ca cele din ziua de azi. 

Produc┼úia mecanizat─â a ├«nlocuit pe deplin munc─â manual─â c─âci a ini┼úiat fenomenul ÔÇ×produc┼úiei ├«n mas─âÔÇŁ. Mijloacele industriale de produc┼úie erau mai rapide ┼či mai eficiente. Secolul XIX a combinat tehnologia ma┼čin─âriilor cu munc─â mai mult sau mai pu┼úin experimentat─â ┼či profesionist─â. A┼čtept─ârile privind rezultatele erau tot mai mari, iar competi┼úia a devenit mai str├óns─â. 

├Ämbun─ât─â┼úirea transportului a fost un alt factor cheie care a dezvoltat comer┼úul ┼či a facilitat leg─âturile dintre Londra ┼či celelalte ora┼če. 

Un alt aspect important a fost reglement─ârile statutului. Cererea de bunuri produse la nivel local a crescut, iar importurile concurente au fost interzise sau descurajate de tarife ridicate. Unele industrii, ca cea de m─âtase, nu s-au putut adopta la noile vremuri ┼či au falimentat. Alte industrii au intrat ├«n declin odat─â ce s-au mutat pe comer┼úul liber, ca industria pantofilor, ceasurilor ┼či instrumentelor optice. Aglomera┼úia economiilor a provocat schimb─âri pe pia┼ú─â ┼či ├«n procesul de produc┼úie, dezvoltarea transportului ┼či reglement─ârile statului. Produc─âtorii de vestimenta┼úie ┼či mobilier s-au reorganizat. 

├Än privin┼úa serviciilor s-au efectuat schimb─âri radicale. Femeile ┼či oamenii din clasele de mijloc ├«ncepeau s─â se angajeze ├«n sectorul ter┼úiar. Serviciile administrative s-au ├«mbun─ât─â┼úit, devenind mai eficiente ┼či ├«ncep├ónd s─â monitorizeze tranzac┼úiile datorit─â noilor tehnologii ca ma┼čin─â de scris ┼či de copiat . 

Spre mijlocul secolului XIX erau deja 200 000 de servitori ┼či fiecare familie de clasa mijlocie din ora┼č ├«┼či permitea s─â angajeze cel pu┼úin unul singur. 

Londra devenise un centru interna┼úional financiar:finan┼úele publice, stocul de schimb, banca na┼úional─â, serviciile bancare ┼či de asigur─âri. 

├Än 1801 a fost fondat London Stock Exchange, una dintre cele mai importante burse de valori din lume. 

To┼úi ace┼čti factori au dus la cre┼čtere economic─â rapid─â dup─â 1860. Oportunit─â┼úile s-au l─ârgit ├«n lumea afacerilor . Multe domenii prestigioase au devenit deschise pentru individul de r├ónd ├«n func┼úie de abilit─â┼úi ┼či educa┼úie:avocatur─â, biseric─â, predarea ├«n ├«nv─â┼ú─âm├ónt, medicin─â etc.

Bun─âstare ┼či Guvernare 

Bun─âstarea ┼či politic─â social─â de la sf├ór┼čitul secolului XX erau men┼úinute de implicarea statutului ├«n furnizarea de venituri minime ┼či programe pentru rezolvarea ┼čomajului, ┼či ajutorarea s─âracilor. Acestea nu existau ├«n Londra secolului XIX. Treptat, organiza┼úiile voluntare ┼či institu┼úii non-profit au inceptu s─â apar─â ┼či s─â se implice ├«n asigur─âri, s─ân─âtate, educa┼úie, oferirea de locuin┼úe ┼či ├«n reducerea s─âr─âciei. 

Guvernul a ├«nceput s─â se implice prin ini┼úierea unor reforme, f─âr─â a avea ├«ns─â repercursiuni c─âci erau prost ├«n┼úeles sau ignorate. Guvernul a ├«ncercat s─â se preocupe de ├«mbun─ât─â┼úirea salubrit─â┼úii ┼či infrastructurii pentru prevenirea bolilor, ├«n ├«mbun─ât─â┼úirea educa┼úiei pentru reducerea analfabetismului ┼či specializarea tinerilor pentru aparatul func┼úion─âresc, ├«n furnizarea ajutorului pentru perioade de ┼čomaj sau s─ân─âtate precar─â ┼či acordarea de locuin┼úe. 

├Ämbun─ât─â┼úirea infrastructurii, l─ârgirea ora┼čului, cre┼čterea ora┼čului ┼či cre┼čterea nivelului de tr─âi presupuneau totu┼či eforturi mai mari pentru a le ├«ntre┼úine. 

├Än 1829, Robert Peel a fondat Metropolitan Police Service ├«n urma legii metropolitane poli┼úiene┼čti, care s-a combinat cu Marien Police Force, iar ├«n 1837 a fost ├«ncorporat cu Bow Street Horse Patrol. ├Än 1834 a fost deschis─â Curtea Penal─â Central─â-Old Bailey. ├Än 1839 a fost fondat City of London Police. ├Än 1865 a fost creat London Fire Brigade. 

├Än 1889 a fost fondat London County Council, un organism administrativ local, urm├ónd apoi s─â fie create ┼či districte parohiale ┼či alte entit─â┼úi locale minore care s─â se preocupe de probleme sociale. Spre deosebire de alte consilii din celelalte ora┼če, LCC avea o mare provocare ├«n fa┼úa datorit─â dimensiunii ora┼čului. 

Se efectuau mai multe chetuieli publice pentru securitate, salubritate, lucrări în construcţii sau infrastructură.London Government Act 1899 a împărţit Comitatul Londrei în 28 cartiere metropolitane.

Cre┼čterea rapid─â ┼či continu─â a ora┼čului a fost un fenomen unic ├«n secolul XIX. Cu sui┼čuri ┼či cobor├ó┼čuri, Londra a devenit un model de ora┼č industrializat ├«nainte ca New Yorkul s─â-┼či ridice zg├órie-norii. Londra ilustreaz─â cu siguran┼ú─â un proces de perpetu─â schimbare chiar ┼či ├«n prezent.

Surse:  

Michael Ball,  David T Sunderland-An Economic History of London 1800-1914, Routledge, 2001 

Clark, Peter ÔÇô The Cambridge Urban History of  Britain. Vol. 2. 1540-1840, Cambridge UP, 2000

https://www.oldbaileyonline.org//

http://www.bl.uk/