├Änfiin┼úarea Catedrei de limba ┼či literatura englez─â a Universit─â┼úii din Bucure┼čti sau cum s─â contracarezi, prin cultur─â, r─âsp├óndirea influen┼úei germane ├«n Rom├ónia jpeg

├Änfiin┼úarea Catedrei de limba ┼či literatura englez─â a Universit─â┼úii din Bucure┼čti sau cum s─â contracarezi, prin cultur─â, r─âsp├óndirea influen┼úei germane ├«n Rom├ónia

├Änfiin╚Ťarea t├órzie, la 1 octombrie 1936, a Catedrei de limba ╚Öi literatura englez─â a Universit─â╚Ťii din Bucure╚Öti ┼či contextul politic, social ┼či cultural ├«n care a avut loc fac din ├«nceputurile ei un caz particular al istoriei catedrelor universitare bucure╚Ötene. Arhivele Universit─â╚Ťii au fost deteriorate ├«n timpul ┼či mai ales dup─â cel de-Al Doilea R─âzboi Mondial. Au fost distruse sau au disp─ârut multe documente, iar Anuarele Universit─â╚Ťii nu au mai fost publicate c├ó╚Ťiva ani ├«n timpul r─âzboiului ╚Öi dup─â aceea. De╚Öi lipsesc multe informa╚Ťii, sursele descoperite (cu sprijinul pre╚Ťios al Dianei Benea, asistent dr. la catedra de englez─â) ├«n diverse arhive, ├«n presa vremii ╚Öi ├«n diferite studii ╚Öi articole, permit totu╚Öi urm─ârirea suficient de exact─â a circumstan╚Ťelor ├«n care a fost creat─â. Le prezent─âm mai jos ├«n acest articol menit s─â marcheze 80 de ani de la deschiderea cursului de englez─â de c─âtre Profesorul John Burbank, primul titular al catedrei, la 20 noiembrie 1936.

O ╚Ötire publicat─â ├«n ziarul ÔÇ×Adev─ârulÔÇŁ din 17 octombrie 1936, intitulat─â ÔÇ×Profesor englez la Universitatea din Bucure╚ÖtiÔÇŁ, informa c─â ÔÇ×├«n urma ├«n╚Ťelegerii dintre guvernele englez ╚Öi rom├ón, s-a ├«nfiin╚Ťat la Universitatea din Bucure╚Öti o catedr─â de limba ╚Öi literatura englez─âÔÇŁ. ÔÇ×Singura universitate din ╚Ťar─â care nu avea o astfel de catedr─âÔÇŁ, sublinia ziarul, ÔÇ×e cea din Bucure┼čtiÔÇŁ, ad─âug├ónd c─â ÔÇ×titular a fost numit Profesorul John H. Burbank de la Universitatea din OxfordÔÇŁ.  

O adres─â a Universit─â╚Ťii c─âtre ministrul Educa╚Ťiei Na╚Ťionale, C. Angelescu, din noiembrie 1936 (adres─â descoperit─â la Arhivele Na╚Ťionale), aduce preciz─âri suplimentare: ÔÇ×├«nfiin╚Ťarea catedrei s-a f─âcut ├«n urma unui aranjament ├«ntre Ministerul nostru de Externe ╚Öi Guvernul Englez, cu avizul favorabil al Facult─â╚Ťii ╚Öi cu aprobarea Dv.ÔÇŁ Adresa d─âdea ┼či data exact─â a deschiderii cursului: ÔÇ×Dl Profesor John Burbank va ├«ncepe cursul la 20 Noemvrie a.c. ora 6 p.m. ├«n amfiteatrul cel mare de la etajul al III-lea din aripa de R─âs─ârit a cl─âdirii renovate a Universit─â╚Ťii, ÔÇô intrarea prin fa╚Ťa statuii lui Ion Heliade R─âdulescuÔÇŁ.

ÔÇ×Adev─ârulÔÇŁ revine la 22 noiembrie 1936 cu detalii despre participan╚Ťi: ÔÇ×Au fost prezen╚Ťi la solemnitate Regina Maria, Sir Reginald Hoare, Ministrul britanic, Dr. C. Angelescu, Ministrul Educa╚Ťiei Na╚Ťionale, Prof. Dr. N. Iorga, C R─âdulescu-Motru, D. Hurmuzescu, al╚Ťi profesori universitari, precum ╚Öi un numeros public, ├«n majoritate studen╚ŤiÔÇŁ. Revista ÔÇ×Ilustra╚Ťiunea Rom├ón─âÔÇŁ a publicat o fotografie luat─â la deschiderea cursului. ├Än prim-plan se afla MS Regina Maria, c├óteva personalit─â╚Ťi marcante ├«n primele r├ónduri ale amfiteatrului, iar la masa prezidiului, Profesorul Burbank, rostind cursul inaugural.

De ce at├ót de t├órziu? 

 C├óteva explica╚Ťii sunt necesare privind ├«nt├órzierea ├«nfiin╚Ť─ârii Catedrei de englez─â mult dup─â celelalte catedre de limbi ╚Öi literaturi moderne ale Universit─â╚Ťii din Bucure╚Öti. Franceza s-a predat ├«ncep├ónd din 1851 la Academia Domneasc─â Sf├óntul Sava ╚Öi apoi la Universitate, dup─â ├«nfiin╚Ťarea acesteia, ├«n 1864. A c─âp─âtat statut academic ├«nc─â din 1877, ca disciplin─â predat─â ├«n cadrul Catedrei de literaturi neo-latine ┼či a devenit catedr─â independent─â ├«n 1900. Studiile de italian─â au fost ini╚Ťiate ├«n 1888, fiind urmate, pe m─âsur─â ce se dezvolta Universitatea, de cele de slavistic─â (1891), german─â (1902), spaniol─â (1930), rus─â (1932).

Universit─â╚Ťile din Cluj ╚Öi Cern─âu╚Ťi aveau catedre de englez─â ├«nc─â din 1872 (Cluj) ╚Öi din 1904 (Cern─âu╚Ťi), c├ónd erau sub administra╚Ťie austro-ungar─â. C├ónd au devenit universit─â╚Ťi rom├óne╚Öti, dup─â ├«ntregirea ╚Ť─ârii la sf├ór╚Öitul Primului R─âzboi Mondial, continuarea studiilor de englez─â se impunea cu prioritate. La Cluj s-a ├«nfiin╚Ťat ├«n 1919 un lectorat de limba englez─â ocupat de Petre Grimm, mai ├«nt├ói ca lector, ╚Öi apoi ca profesor, ├«n 1925. La Cern─âu╚Ťi a fost numit Drago╚Ö Protopopescu, care-╚Öi terminase doctoratul ├«n literatura englez─â la Sorbona, ca suplinitor, ├«n 1923, ╚Öi apoi ca profesor plin, ├«n 1925.

1 Deschidere Curs Engleza  1936 Ilustratiunea  Romana jpg jpeg

La Universitatea din Ia╚Öi studiile de englez─â au fost ini╚Ťiate de Ioan Iancu Botez, unul dintre fondatorii ÔÇ×Vie╚Ťii Rom├óne╚ÖtiÔÇŁ, profesor al Universit─â╚Ťii din Ia╚Öi. ├Än perioada 1908-1911 a urmat cursuri de englez─â la Londra, iar la ├«ntoarcerea ├«n ╚Ťar─â a publicat c├óteva c─âr╚Ťi: Din civiliza╚Ťia englez─â (1912), Studii ╚Öi observa╚Ťii (1914) ╚Öi Aspecte din civiliza╚Ťia englez─â (1915), impun├óndu-se astfel drept primul anglist rom├ón de seam─â. Cum ├«n cursurile sale se referea adesea la literatura ╚Öi civiliza╚Ťia englez─â, ├«ncepuse s─â fie recunoscut drept profesor de englez─â. De aici vehicularea unor date diferite privind ├«nfiin╚Ťarea ei. ├Änt├órziat─â mult din cauza r─âzboiului, catedra avea ├«ns─â temelii solide ├«n anul 1925, c├ónd a fost ├«nfiin╚Ťat─â oficial, ├«nt─ârite ├«n anul urm─âtor odat─â cu angajarea ca asistent a unui vorbitor nativ de limba englez─â, Alexander Lawrence.

Este semnificativ faptul c─â alte dou─â institu╚Ťii de ├«nv─â╚Ť─âm├ónt superior din ╚Ťar─â au deschis studii de englez─â ├«naintea Universit─â╚Ťii din Bucure╚Öti: Academia de ├Änalte Studii Comerciale ╚Öi Industriale din Bucure╚Öti ├«n 1927 ┼či Academia Comercial─â din Cluj ├«n 1930.

├Änt├órzierea ├«nfiin╚Ť─ârii unei catedre de englez─â ├«n Bucuresti, capitala Rom├óniei moderne, este pus─â pe seama rela╚Ťiilor restr├ónse dintre cele dou─â ╚Ť─âri ┼či popoare de-a lungul istoriei. Totu╚Öi, ele n-au lipsit, fiind consemnate ├«n studii numeroase datorate at├ót unor cercet─âtori rom├óni, c├ót ┼či britanici. Timp de aproape dou─â secole, dup─â cucerirea Britaniei (47 e.n.) ┼či a Daciei (106 e.n.) de c─âtre romani, grani╚Ťele extreme, de nord-vest ┼či de sud-est, ale Imperiului Roman se situau pe teritoriile de azi ale Marii Britanii ┼či ale Rom├óniei. Surse istorice men┼úioneaz─â participarea unor solda╚Ťi proveni┼úi din teritoriile Marii Britanii de azi la cucerirea Daciei de c─âtre romani. Mai mult, vestigiile ne├«ndoios dacice, g─âsite ├«n ruinele unui fort roman la Birdoswald, dovedesc c─â solda╚Ťi daci au fost pe teritoriul englez ├«n timpul ocupa╚Ťiei romane, au ├«ntemaiat familii, lu├ónd chiar parte la construirea Zidului lui Hadrian (├«nceput ├«n 122 e.n). Ar fi, desigur, exagerat s─â ne referim la acest moment ca marc├ónd ├«nceputul unor rela╚Ťii anglo-rom├óne. Mersul istoriei a h─âr─âzit sor╚Ťi foarte diferite celor dou─â ╚Ť─âri. ├Än timp ce Marea Britanie a ├«ntemeiat cel mai vast imperiu din istorie, ╚Ü─ârile Rom├óne, situate la grani╚Ťele a trei imperii (turc, rus ┼či austro ungar), nu ╚Öi-au c─âp─âtat independen╚Ťa dec├ót ├«n a doua jum─âtate a secolului al XIX-lea ╚Öi ╚Öi-au ├«ntregit teritoriul la sf├ór╚Öitul Primului R─âzboi Mondial. De-a lungul istoriei, rela╚Ťiile anglo-rom├óne au fost cel mai adesea sporadice ┼či marginale, iar acest lucru a influen╚Ťat ╚Öi contactele din domeniul culturii. Ele prezint─â ├«ns─â momente interesante care au influen╚Ťat interesul pentru ├«nv─â╚Ťarea limbii engleze, precum ┼či pentru literatura de expresie englez─â ├«n ╚Ťara noastr─â.

Absen╚Ťa studiilor dedicate unei importante limbi ┼či a unei mari literaturi europene ├«ncepuse s─â fie perceput─â ca o deficien╚Ť─â major─â pentru o universitate ca aceea din Bucure╚Öti, care ini╚Ťiase studii filologice ├«nc─â de la ├«nceputurile ei, ajung├ónd la ├«nceputul secoului XX la nivel european ├«n majoritatea domeniilor. A╚Öa se explic─â ├«ncercarea de a crea o catedr─â de englez─â f─âcut─â de I. Vianu, decanul Facult─â╚Ťii de Filosofie ╚Öi Litere, ├«n 1929, c├ónd a adresat un memorandum Ministerului Instruc╚Ťiunii Publice, aduc├ónd argumente conving─âtoare pentru ├«nfiin╚Ťarea ei; ini┼úiativa n-a avut, din p─âcate, succes.

Guvernul englez ╚Öi Consiliul Britanic: sprijin de net─âg─âduit 

Este ├«n afara oric─ârei ├«ndoieli c─â dator─âm ini╚Ťiativei guvernului englez ├«nfiin╚Ťarea Catedrei de englez─â, a╚Öa cum dovede╚Öte ╚Öi consemnarea ei ├«n Anuarele Universit─â╚Ťii cu specificarea ÔÇ×├«nfiin╚Ťat─â cu concursul guvernului englez ├«n 1936ÔÇŁ. Este consemnat John Burbank pe postul de Profesor, numit pe baza de contract, ┼či Ana Tomescu, ca asistent─â. Istoria Facult─â╚Ťii de Filologie (Berciu-Draghicescu, Adina, 2013) ┼či Istoria Universit─â╚Ťii din Bucure╚Öti (Bogdan, Ovidiu ┼či Bogdan Murgescu, 2014) consemneaz─â la r├óndul lor ├«nfiin╚Ťarea catedrei de englez─â ├«n 1936.

C├óteva cuvinte despre contextul ├«n care acest lucru a avut loc. ├Än anii 1930, Rom├ónia c─âp─âtase importan╚Ť─â pe plan european, at├ót din punct de vedere economic, c├ót ╚Öi politic. Germania hitlerist─â era interesat─â de resursele naturale (├«ndeosebi petrol ╚Öi cereale) ale Rom├óniei pentru planurile ei de r─âzboi. O sus╚Ťinut─â politic─â de dezvoltare a rela╚Ťiilor comerciale adusese Germania pe primul loc al importurilor rom├óne╚Öti pl─âtite ├«ndeosebi ├«n produse (petrol, cereale ┼či lemn). Leg─âturilor comerciale li se ad─âugau presiuni de tot felul ┼či o propagand─â intens─â viz├ónd atragerea ╚Ť─ârii ├«n sfera de influen╚Ť─â a Germaniei.

La r├óndul ei, Marea Britanie avea interese economice ├«n Rom├ónia, fiind unul dintre principalii investitori str─âini ├«n industria petrolier─â. Rom├ónia devenise, mai ales ├«n cea de-a doua parte a decadei 1930-1940, un caz aparte ├«n politica Marii Britanii de contracare a influen╚Ťei cresc├ónde a Germaniei ├«n sud-estul Europei. O importan╚Ť─â deosebit─â a avut-o crearea unui organism special ÔÇô Consiliul Britanic ÔÇô, cu misiunea de a promova rela╚Ťiile culturale, domeniu ├«n care Marea Britanie acuza o serioas─â r─âm├ónere ├«n urm─â fa╚Ť─â de celelalte ╚Ť─âri europene. Accentul era pus pe studiul limbii engleze ╚Öi pe o bun─â cunoa╚Ötere a culturii ╚Öi civiliza╚Ťiei britanice peste hotare. Inaugurat oficial ├«n martie 1935, Consiliul a acordat ├«nc─â de la ├«nceputul activit─â╚Ťii sale aten╚Ťie dezvolt─ârii rela╚Ťiilor culturale cu Rom├ónia. Supus─â unor presiuni directe din partea Germaniei, sprijinit─â ┼či de for╚Ťele de extrem─â dreapt─â din ╚Ťar─â, aflate ├«n ascensiune, Rom├ónia aluneca treptat spre sfera ei de influen╚Ť─â. Se considera c─â o prezen╚Ť─â britanic─â activ─â la Bucure╚Öti putea contracara aceast─â tendin╚Ť─â. Este cu totul remercabil─â perseveren╚Ťa cu care guvernul engez a urmat aceast─â politic─â ┼či rolul important ├«n aplicarea ei pe care l-a avut Sir Reginald Hoare, Ministrul Marii Britanii la Bucure╚Öti, f─âr─â ├«ntrerupere, pe ├«ntreaga perioad─â 1935-1941.

Regina Maria, la deschiderea cursului de englez─â 

Politica extern─â a Rom├óniei a fost constant pro-francez─â ┼či pro-britanic─â de-a lungul ├«ntregii perioade care a urmat Primului R─âzboi Mondial. Ea a fost continuat─â chiar ┼či dup─â ├«nlocuirea arhitectului ei, N. Titulescu, de la Ministerul Afacerilor Externe ├«n 1936, de╚Öi, sub presiunea Germaniei ┼či Italiei, au ├«nceput s─â se fac─â sim╚Ťite din ce ├«n ce mai pronun╚Ťat unele accente pro-germane. Marea Britanie se sprijinea ├«n politica ei fa╚Ť─â de Rom├ónia at├ót pe politica oficial─â a ╚Ť─ârii, c├ót mai ales pe opinia public─â, r─âmas─â pro-francez─â ╚Öi pro-britanic─â chiar ╚Öi dup─â ├«nceperea r─âzboiului. Totodat─â, se baza ╚Öi pe rela╚Ťiile apropiate dintre familile regale ├«nrudite ale celor dou─â ╚Ť─âri. Rom├ónia a avut ╚Öansa s─â aib─â ca regin─â o mare personalitate cum a fost Regina Maria ÔÇô fiica Ducelui de Edinburgh ┼či nepoata Reginei Victoria ÔÇô ├«ntr-o perioad─â ├«n care ╚Ťara avea nevoie mai mult dec├ót oric├ónd de sprijin ╚Öi recunoa╚Ötere pe plan interna╚Ťional. Cu devotament, energie ┼či abilitate, ea a contribuit enorm la mai bun─â cunoa╚Ötere a ╚Ť─ârii peste hotare, ├«n primul r├ónd ├«n Marea Britanie ╚Öi ├«n Statele Unite.

1 regina jpg jpeg

Cu implicarea direct─â ┼či sub patronajul ei, s-a ├«nfiin╚Ťat, ├«n 1927, Societatea Anglo-Rom├ón─â, fiind apoi pus─â sub patronajul regelui Carol al II-lea, care a sprijinit-o la r├óndul s─âu constant. Societatea era foarte activ─â, organiz├ónd conferin╚Ťe ╚Öi ├«ncuraj├ónd publica╚Ťii diverse. Scotea ╚Öi o revist─â, ÔÇ×The Roumanian QuarterlyÔÇŁ, la care contribuiau intelectuali de seam─â ai ╚Ť─ârii (N. Iorga, Al.O. Teodoreanu, G. Br─âtianu, Tudor Arghezi, Cella Delavrancea etc.). ├Ändeosebi, Societatea a promovat ├«nv─â╚Ťarea limbii engleze ├«n Rom├ónia, organiz├ónd cursuri urmate de un public larg. Prezen╚Ťa Reginei Maria la deschiderea cursului de englez─â la Universitatea din Bucure╚Öti la 20 noiembrie 1936 e o dovad─â a grijii pe care a acordat-o ╚Öi studiilor la acest nivel.

Primul titular al Catedrei, profesorul John Burbank, venea de la Tokyo 

Despre ├«nceputurile Catedrei cele mai multe date au fost g─âsite ├«n documente legate indirect de ├«nfiin╚Ťarea ei. Astfel, data exact─â a numirii lui Burbank ca profesor este consemnat─â ├«ntr-un tabel trimis de Universitatea din Bucure╚Öti Ministerului Educa╚Ťiei ca r─âspuns la o circular─â din 5 noiembrie 1936, care cerea s─â se trimit─â lista persoanelor de origine etnic─â str─âin─â angajate. Pe lista de 30 de persoane trimis─â de Universitate, John Burbank apare ├«n pozi╚Ťia a II-a, cu urm─âtoarele date: englez (pentru originea etnic─â), Profesor la Facultatea de Filosofie ╚Öi Litere (pentru pozi╚Ťia de╚Ťinut─â), 1 octombrie 1936 (data numirii pe post) ╚Öi o Universitate din Tokio (institu╚Ťia la care lucrase ├«naintea venirii la Bucure╚Öti). Se specific─â ╚Öi faptul c─â era ÔÇ×nebugetarÔÇŁ l─âs├ónd a ├«n╚Ťelege astfel c─â nu era pl─âtit din bugetul Universit─â╚Ťii.

Absolvent al ╚ścolii de englez─â a Universit─â╚Ťii din Oxford (la care a ob╚Ťinut licen╚Ťa ├«n 1920 ╚Öi masteratul ├«n 1923), Burbank a predat timp de doi ani (1923-1925) la dou─â universit─â╚Ťi americane ╚Öi a petrecut un timp la Paris pentru studii de literatur─â comparat─â la Sorbona. A plecat ├«n Japonia, unde a predat limba ╚Öi literatura englez─â, din octombrie 1928 p├ón─â ├«n martie 1936, la Universitatea Keio din Tokyo, cea mai veche institu╚Ťie de ├«nv─â╚Ť─âm├ónt superior din Japonia. Alegerea lui pentru ocuparea postului de profesor ╚Öi ╚Öef al catedrei de englez─â a Universit─â╚Ťii din Bucure╚Öti a fost c├ót se poate de oportun─â. ├Äntr-un CV depus la UNESCO ├«n 1951, unde c─âuta un post de specialist pentru predarea limbii engleze, Burbank insist─â asupra activit─â╚Ťii desf─â╚Öurate la Universitatea din Bucure╚Öti, consider├ónd cei patru ani petrecu╚Ťi acolo drept v├órful carierei sale academice. CV-ul, foarte detailat, se p─âstreaz─â ├«n arhivele UNESCO. S-a str─âduit totodat─â s─â se integreze ├«n via╚Ťa intelectual─â ╚Öi cultural─â din capitala Rom├óniei public├ónd un articol ├«n ÔÇ×Via╚Ťa Rom├óneasc─âÔÇŁ, ├«n august 1939, despre ÔÇ×Literatura ╚Öi conven╚Ťia social─â ├«n AngliaÔÇŁ ┼či prezent├ónd o conferin╚Ť─â intitulat─â ÔÇ×Problema lui ByronÔÇŁ, sub auspiciile Societ─â╚Ťii Anglo-Rom├óne la Sala Dalles, pe 30 martie 1940.

Totu╚Öi, necunosc├ónd limba rom├ón─â, a ├«nt├ómpinat greut─â╚Ťi. Numirea tinerei absolvente Ana Tomescu ca asistent concomitent cu numirea lui ca profesor a fost solu╚Ťia ideal─â. Ana Tomescu studiase engleza la Londra, la Colegiul Bedford, ╚Öi ob╚Ťinuse diploma la Universitatea din Cern─âu╚Ťi cu Profesorul Drago╚Ö Protopopescu. La s─ârb─âtorirea a 40 de ani (1976) ┼či apoi a 50 de ani de la ├«nfiin╚Ťarea Catedrei (noiembrie 1986), Ana Tomescu (c─âs─âtorit─â Cartianu, mul╚Ťi ani ╚Öefa Catedrei) relata cu am─ânunte preg─âtirile pentru sosirea lui Burbank ╚Öi pentru deschiderea cursurilor: g─âsirea unui spa╚Ťiu corespunz─âtor, alc─âtuirea unei biblioteci etc. Ei i-a revenit sarcina de a ╚Ťine seminariile practice de limb─â, c├ót ╚Öi pe cele de literatur─â. ├Än aceast─â perioad─â de ├«nceput, ╚Öi-a ╚Ölefuit m─âiestria didactic─â ╚Öi ╚Öi-a rafinat calitatea rar─â de a stabili contact direct cu studen╚Ťii. ├Än perioada grea care a urmat celui de-Al Doilea R─âzboi Mondial, a ghidat Catedra cu mult─â pricepere ┼či ├«n╚Ťelepciune, ├«mpletind devotamentul pentru disciplina c─âreia i se dedicase cu sprijinul constant al membrilor Catedrei, mai ales atunci c├ónd f─âceau fa╚Ť─â unor dificult─â╚Ťi. Doamna Cartianu, cum i se adresau at├ót colegii de catedr─â, c├ót ┼či studen╚Ťii, a fost ani ├«n ╚Öir o adevarat─â lady a studiilor de anglistic─â la Universitatea din Bucure╚Öti. 

Programul de studii si studen╚Ťii la englez─â ai Universit─â╚Ťii din Bucure╚Öti 

Programul celor care urmau studiile de englez─â ca specialitate principal─â ├«n acea perioad─â este specificat ├«n Regulamentul de func╚Ťionare a Facult─â╚Ťii de Filosofie ╚Öi Litere, aprobat de Consiliul Facult─â╚Ťii la 8 octombrie 1936. Este semnificativ faptul c─â, de╚Öi aprobat la numai c├óteva zile dup─â ├«nfiin╚Ťarea Catedrei ╚Öi numirea Profesorului Burbank ca titular, programul este inclus ├«n Regulament al─âturi de celelalte discipline predate la Facultate. Studiile durau 4 ani ╚Öi se ├«ncheiau cu ob╚Ťinerea licen╚Ťei; examenele erau urm─âtoarele: 1. Limba ╚Öi literatura englez─â; 2. Istoria literaturii rom├óne vechi sau Istoria literaturii rom├óne moderne ╚Öi folclor; 3. Literatura rom├ón─â ╚Öi estetica literar─â; 4. Filologie romanic─â sau Dialectologie ╚Öi folclor; 5. Istoria artei sau Istoria evului mediu ╚Öi a epocii moderne; 6. Fonetica general─â ╚Öi experimental─â sau o limb─â ╚Öi literatur─â modern─â (germana, franceza, italiana); 7. Filologia comparat─â a limbilor ╚Öi literaturilor clasice (latina ╚Öi greaca). Engleza putea fi urmat─â ┼či ca disciplin─â op╚Ťional─â pentru ob╚Ťinerea licen╚Ťei ├«n alte sec╚Ťii. Judec├ónd dup─â unele nume de absolven╚Ťi care apar ├«n tabelele publicate ├«n Anuarele Universit─â╚Ťii, ╚Öi care s-au f─âcut apoi cunoscu╚Ťi ca traduc─âtori din literatura englez─â, mul╚Ťi au urmat cursurile de englez─â ca disciplin─â op╚Ťional─â.

├Än Anuarul Universit─â╚Ťii pentru anul universitar 1937-38 figureaz─â cursul intitulat ÔÇ×Introducere ├«n literatura englez─âÔÇŁ ╚Ťinut de John Burbank, care ÔÇ×acoperea dezvoltarea expresiei ╚Öi formelor literare de la Chaucer p├ón─â ├«n timpurile moderne, ╚Öi principii ale criticii literareÔÇŁ. Programul Catedrei includea de asemenea un ÔÇ×seminarÔÇŁ, care consta din ÔÇ×exerci╚Ťii gramaticale de baz─â, fonetic─â practic─â ╚Öi analize de texteÔÇŁ. Potrivit practicii universitare engleze, programul includea ╚Öi tutorials, dedicate discut─ârii studiilor pe teme de literatur─â sau filologie date ├«n prealabil studentilor spre preg─âtire ┼či prezentate de ei la seminar.

├Än privin╚Ťa num─ârului de studen╚Ťi se g─âsesc detalii ├«n acela┼či CV depus de Burbank la UNESCO, ├«n care a reprodus un fragment din scrisoarea adresat─â, ├«n februarie 1939, lordului Lloyd, Pre╚Öedintele Consilului Britanic de c─âtre C. R─âdulescu-Motru, Decanul Facult─â╚Ťii de Filosofie ╚Öi Litere. Referindu-se elogios la activitatea lui Burbank, acesta scrie: ÔÇ×├Än 1936, el a pus bazele catedrei av├ónd 155 studen╚Ťi. Num─ârul lor a crescut la 248 ├«n anul urm─âtor, iar ├«n anul universitar curent este de 289ÔÇŽ ├Än anul universitar 1936-1937, dintre cei 155 studen╚Ťi ├«nscrisi, 39 au sus┼úinut examenul de sf├ór╚Öit de an ╚Öi 35 l-au trecut. ├Än anul 1937-1938, 93 studen╚Ťi s-au prezentat la examene ┼či 86 l-au trecutÔÇŁ. ÔÇ×Catedra este ├«n prezent unul dintre departamentele cele mai mari ╚Öi mai dinamice ale Faculta╚ŤiiÔÇŁ, ├«┼či ├«ncheia R─âdulescu-Motru scrisoarea.

╚ścoala de limba englez─â ╚Öi Institutul Britanic din Bucure╚Öti 

Num─ârul mare de studen╚Ťi se explic─â prin amploarea pe care o luaser─â cursurile de englez─â organizate la Bucure╚Öti de Societatea Anglo-Rom├ón─â. Acestora li s-a dat un nou statut prin ├«nfiin╚Ťarea, la 21 octombrie 1937, a ╚ścolii de englez─â de c─âtre Consiliul Britanic. Ceremonia de deschidere, pus─â sub patronajul Regelui Carol ┼či al Reginei Maria, a fost prezidat─â de Reginald Hoare. Director al ╚ścolii (principal, ├«n limba englez─â) a fost numit John Amery, un t├ón─âr profesor de englez─â care predase la cursurile organizate de Societate ╚Öi fusese recomandat de D. Mateescu, secretarul ei onorific, pentru aceast─â func╚Ťie. Cursurile, organizate ├«n comun de Consiliul Britanic ╚Öi de Societate, se ╚Ťineau la sediul acesteia din strada Boteanu.

Scopul ultim al Consiliului Britanic era ├«ns─â ├«nfiin╚Ťarea unui Institut Britanic ca institu╚Ťie care consfin╚Ťea prezen╚Ťa britanic─â ├«n spa╚Ťiul cultural al unei ╚Ť─âri str─âine. Institutul Britanic din Bucure╚Öti s-a deschis oficial un an mai t├órziu, la 12 octombrie 1938, de c─âtre lordul Lloyd, devenit, ├«n 1937, Pre╚Öedinte al Consiliului Britanic. A venit la Bucure╚Öti ca oaspete al Regelui Carol al II-lea, pe care-l cunoscuse ├«n 1920, c├ónd era guvernator la Bombay, iar regele ÔÇô pe atunci principele Carol ÔÇô a f─âcut o vizit─â ├«n India. Fondarea Institutului, vizita lordului Lloyd ┼či primirea lui de Regele Carol al II-lea au fost amplu reflectate ├«n presa rom├óneasc─â.

Potrivit unui raport, Institutul avea la data ├«nfiin╚Ť─ârii 2.300 studen╚Ťi ╚Öi 10 cadre didactice (dintre care 2 erau rom├óni). Programul, foarte ambi╚Ťios, includea ╚Öi cursuri de literatur─â, cultur─â ╚Öi civiliza╚Ťie. Organizate ├«n 75 de clase, cursurile se ╚Ťineau ├«n strada Sl─âtineanu, ├«ntr-un local mai mare dec├ót cel din strada Boteanu, dar vetust ╚Öi departe de a fi satisf─âc─âtor. A fost ob╚Ťinut ÔÇô cu sprijinul Regelui Carol al II-lea ÔÇô un teren situat pe Calea Victoriei col╚Ť cu strada Sevastopol (ÔÇ×proprietatea CesianuÔÇŁ) pentru construirea unei noi cl─âdiri a Institutului. Din p─âcate, abdicarea regelui ┼či ├«nceperea r─âzboiului au ├«mpiedicat realizarea acestor planuri promi╚Ť─âtoare.

Institutul Britanic a devenit prioritar pentru Consiliul Britanic, ceea ce a avut repercusiuni asupra sprijinului acordat Catedrei de englez─â, a╚Öa cum las─â s─â se ├«n╚Ťeleag─â urm─âtorul citat din amplul studiu al lui Dennis Deletant: ÔÇ×├Än timp ce viitorul Institutului p─ârea a fi asigurat, validarea sa de c─âtre Consiliu ridica un semn de ├«ntrebare privind statutul Profesorului John Burbank, care fusese numit cu un contract pe doi ani ├«n aprilie 1937 s─â ocupe Catedra de englez─â nou ├«nfiin╚Ťat─â la Universitatea din Bucure╚ÖtiÔÇŁ (Dennis Deletant, 2005). Deletant men╚Ťioneaz─â ├«n acela╚Öi articol c─â problema a fost rezolvat─â prin prelungirea contractului lui Burbank ├«n 1938, dup─â vizita lordului Lloyd la Bucure╚Öti. Re╚Ťinem totu╚Öi din citat faptul c─â ÔÇ×statutulÔÇŁ lui Burbank ÔÇ×punea probleme ConsiliuluiÔÇŁ ├«nc─â din 1938.

Catedra nu a fost însă uitată de Consiliu. Dimpotrivă, a fost întărită în martie 1939, prin numirea unui nou lector, Ivor Porter.

Ivor Porter la Bucure┼čti: activitatea la Catedra de englez─â 

Absolvent al Universit─â╚Ťii din Leeds, Porter a sosit ├«n Romania cu un entuziasm ┼či o dispozi╚Ťie care l-au transformat ├«ntr-unul dintre cei mai sinceri ┼či devota╚Ťi prieteni ai ╚Ť─ârii noastre. Cititorii rom├óni ├«l cunosc mai ales din lectura c─ârtii Opera╚Ťiunea Autonomous, Rom├ónia ├«n vreme de r─âzboi, ap─ârut─â ├«n 1989 la Londra ╚Öi tradus─â ├«n limba rom├ón─â ├«n 2008 la editura Humanitas. Cartea prezint─â activitatea lui de agent al serviciilor secrete britanice, para╚Öutat ├«n ╚Ťar─â ├«n 1943, cu misiunea de a stabili leg─âtura cu Iuliu Maniu ├«n vederea ie╚Öirii ╚Ť─ârii din alian╚Ťa cu Germania ┼či trecerea de partea Alia╚Ťilor. A avut un rol important ├«n leg─âtur─â cu actul de la 23 august 1944, afl├óndu-se la palatul regal ├«n noaptea arest─ârii lui Ion Antonescu ┼či r─âm├ón├ónd apoi ├«n preajma regelui Mihai.

Mai pu╚Ťin cunoscut─â, activitatea lui la Catedra de englez─â prezint─â interes deosebit prin observa╚Ťiile pertinente pe care le face ┼či detaliile pe care le d─â despre ├«nceputurile ei. Fraza de ├«nceput a c─âr╚Ťii men╚Ťionate mai sus este semnificativ─â pentru felul ├«n care ├«╚Öi vedea noua lui misiune: ÔÇ×├Än martie 1939, lun─â ├«n care trupele lui Hitler ocupau Praga ╚Öi domnul Chamberlain se convingea, ├«n sf├ór╚Öit, c─â r─âzboiul era inevitabil, am primit de la British Council un post de lector la Universitatea din Bucure╚Öti. F─âr─â s─â-mi fi dat pe deplin seama, devenisem o roti╚Ť─â ├«n ├«ncercarea noastr─â tardiv─â de a opri r─âsp├óndirea influen╚Ťei germane ├«n Europa de EstÔÇŁ (Ivor Porter, Opera╚Ťiunea Autonomous, 2008).

1 8 Operatiunea Autonomous 74323 jpg jpeg

Este memorabil─â ┼či descrierea sosirii lui ├«n Gara de Nord, unde-l a╚Ötepta profesorul Burbank, tipul perfect al unui gentleman englez. Porter n-a func╚Ťionat dec├ót pentru o scurt─â perioad─â la Catedr─â, trec├ónd cur├ónd pe un post de diplomat la Lega╚Ťia britanic─â din Bucure╚Öti. A predat ├«ndeosebi cursuri de literatur─â, dar ╚Öi de istoria limbii.

Re╚Ťinem din observa╚Ťiile sale c─â era uimit de respectul ar─âtat de studen╚Ťi pentru profesori. Pe de alt─â parte, pare s─â nu fi avut rela╚Ťii prea str├ónse cu ceilal╚Ťi profesori. C├ónd la unul din cursuri a m─ârturisit c─â nu e specialist ├«n literatura englez─â a secolului al XV-lea, i s-a repro╚Öat c─â ÔÇ×studen╚Ťii a╚Öteptau ca membrii corpului profesoral s─â ╚Ötie totul ├«n domeniul lor. C├ónd m-am exprimat cu simpatie despre Byron, mi s-a reamintit c─â individul a fost imoral, iar c├ónd m─â ├«mprieteneam cu studen╚Ťii, profesorul german ╚Öu╚Öotea c─â trebuie s─â fiu spion englezÔÇŁ. (Ivor Porter, Opera╚Ťiunea Autonomous, 2008)

 Tot el men╚Ťioneaz─â una dintre realiz─ârile importante ale lui Burbank: cursurile de var─â de la Sinaia, organizate din ini╚Ťiativa sa ├«n 1939. Puse sub auspiciile Universit─â╚Ťilor din Bucure╚Öti ╚Öi Cluj, cursurile au fost urmate de 700 de participan╚Ťi. Au fost adu╚Öi speciali╚Öti ├«n fonetic─â de la Institutul similar din Atena, precum ╚Öi profesori din Anglia. Porter men╚Ťioneaz─â printre cei care au predat la cursuri pe Profesorul Grimm ÔÇ×eminentul om de ╚Ötiin╚Ť─â, care a tradus poemele lui Robert Burns ├«n limba rom├ón─âÔÇŁ ┼či pe ÔÇ×str─âlucitul Profesor Tommy Thompson de la Insitutul Britanic din BucurestiÔÇŁ. Subliniaz─â ╚Öi contribu╚Ťia lui la organizarea cursurilor: ÔÇ×Contribu╚Ťia mea principal─â a constat ├«n a-l convinge pe profesorul Bonamy Dobree s─â participe ╚Öi el... Bonamy, care lua masa cu regularitate cu T.S. Eliot ╚Öi Herbert Read, a adus vie╚Ťii noastre academice din Rom├ónia un suflu de aer critic proasp─ât. Se ├«n╚Ťelegea bine cu profeorii ╚Öi studen╚Ťii ╚Öi ├«ntr-o sear─â a interpretat c├óntece basce; era entuziasmat de activitatea lui Harry Brauner, care imprima ├«nc─â de pe atunci muzic─â popular─â rom├óneasc─âÔÇŁ (Ivor Porter, Opera╚Ťiunea Autonomous, 2008).

Studiu de caz: profesorul Reginald Smith 

Dintre studen╚Ťii care au urmat cursurile de englez─â ├«n perioada ├«n care John Burbank a fost profesor sunt men╚Ťiona╚Ťi ├«n listele de absolven╚Ťi din Anuarele Universit─â╚Ťii: Virgil Stef─ânescu-Dr─âg─âne╚Öti (absolvent ├«n 1938), Valeria Alcalay (1939), Alexandra Sidorovici (1940). ├Än anul universitar 1937-1938 s-au ├«nscris la cursurile de englez─â Leon Levi╚Ťchi, Dan Du╚Ťescu ╚Öi Mihnea Gheorghiu. Au absolvit ├«n 1941, av├ónd apoi un rol de seam─â ├«n dezvoltarea catedrei ╚Öi a anglisticii rom├óne╚Öti ├«n general. ├Än niciun fel nu li s-ar fi putut aplica una din afirma╚Ťiile generalizatoare f─âcute de Porter despre studen╚Ťi: ÔÇ×au adesea, mai multe no╚Ťiuni de cultura francez─â dec├ót de propria lor cultur─âÔÇŁ (Ivor Porter, Opera╚Ťiunea Autonomous, 2008).

Informa╚Ťii interesante se g─âsesc ╚Öi ├«n primele dou─â volume (Marea ╚śans─â ÔÇô The Great Fortune ╚Öi Ora╚Öul dec─âzut ÔÇô A Spoilt City) ale Trilogiei Balcanice, de Olivia Manning. Ap─ârut─â la Londra ├«n anii 1960 ╚Öi tradus─â ├«n limba rom├ón─â ├«n 1995, cartea a impus-o pe Olivia Manning printre scriitorii englezi de seam─â de dup─â cel de-Al Doilea R─âzboi Mondial. Autoarea a venit ├«n Rom├ónia ├«mpreun─â cu so╚Ťul, Reginald Smith, care fusese numit lector la Institutul Britanic din Bucure╚Öti, ├«n octombrie 1938. Se c─âs─âtoriser─â ├«n timpul vacan╚Ťei de var─â ├«n 1939. Au sosit la Bucure╚Öti la 1 septembrie 1939, chiar ├«n ziua ├«n care Germania a atacat Polonia, ╚Öi au r─âmas p├ón─â ├«n octombrie 1940.

Despre Reginald Smith (Guy Pringle ├«n romanul Oliviei Manning) d─â detalii intersante Dennis Deletant (2005, pp. 22-23). Smith urma s─â predea la Institut literatura englez─â. ├Änaintea plec─ârii la Bucure┼čti, a trimis la Consiliul Britanic o list─â a c─âr╚Ťilor pe care inten┼úiona s─â le duc─â cu el. Lista, clasificat─â pe autori ┼či domenii, merit─â s─â fie prezentat─â integral pentru c─â este semnificativ─â pentru priorit─â╚Ťile pe care ╚Öi le fixase dar ╚Öi pentru nivelul la care se preda la Institutul Britanic din Bucure╚Öti: ÔÇ×1. Poe╚Ťii majori (de la Chaucer la Browning ╚Öi c├óteva volume de crtic─â ale perioadei); 2. Scriitori moderni, subclasifica╚Ťi ├«n trei categorii: (a) Poe╚Ťi (Auden, Spender, Eliot, Graves, Yeats, Mc Neice, Plomer, Greene, Van der Past), (b) critici (Eliot, Richards, Lewis), (c) Lawrence ┼či Lawrenciana; 3. Traduceri de texte str─âine (Flaubert, Baudelaire, Verlaine, Tolstoi); 4. Gramatici standard ┼či alte volume despre limba englez─â, precum ┼či c├óteva volume de psihanaliz─âÔÇŁ. O ultim─â categorie include, dup─â cum subliniaz─â Smith ├«nsu╚Öi, ÔÇ×c├óteva volume fa╚Ť─â de care ve╚Ťi avea probabil unele obiec╚Ťii. Sunt toate, opere de fic╚Ťiune (Malraux, literatura proletar─â din SUA ┼či istorie modern─â (c─âr╚Ťi de ╚Ötiin╚Ť─â, de literatur─â ┼či de istorie)ÔÇŁ.

Semnalarea c─âr╚Ťilor pe care urma s─â le duc─â la Bucure╚Öti s-a dovedit o m─âsur─â de precau╚Ťie util─â. Potrivit lui Deletant, episcopul de Southwark a semnalat Consiliului Britanic at├ót ideile predominant de st├ónga ale lui Smith, c├ót ┼či natura ├«ndoielnic─â din punct de vedere moral a cursurilor predate la Institutul Britanic. Se f─âcea referire la ÔÇ×importan╚Ťa exagerat─â dat─â romanaului Ulise al lui Joyce ┼či operelor lui D.H. Lawrence, ceea ce ar fi putut ofensa sec╚Ťiunile mai serioase ale societ─â┼úii din Rom├óniaÔÇŁ. Potrivit lui Nigel Townson (2012), Episcopul de Fulham ┼či Gibraltar trimisese obiec╚Ťii similare Consiliului ├«n leg─âtur─â cu activitatea Institutului de la Bucure╚Öti, care i-au fost transmise ├«n termeni drastici lui John Amery, Directorul Institutului. ├Än╚Ťelegem de ce, ├«n CV-ul depus la UNESCO, Burbank a g─âsit util s─â adauge extrase dintr-o scrisoare a episcopului de Gibraltar ├«n care acesta f─âcea aprecieri elogioase asupra activit─â╚Ťii sale: ÔÇ×ÔÇŽcunosc bine activitatea dlui Burbank ├«n Rom├ónia, pentru c─â am vizitat Bucurestiul de mai multe ori, ├«n octombrie/noiembrie 1938, octombrie/noiembrie 1939 ┼či ├«n aprilie 1940. M-am ├«nt├ólnit cu membri ai Facult─â╚Ťii de Litere de la Universitatea din Bucure╚Öti care mi-au vorbit ├«n termeni elogio┼či despre cursurile sale ┼či despre rela╚Ťiile str├ónse stabilite cu studen╚Ťii. De la particpan╚Ťii la cursurile de var─â de la Sinaia, am aflat despre entuziasmul pe care ├«l insufla tinerilor ├«n studiile lorÔÇŁ.

At├ót Manning, c├ót ╚Öi Porter constatau influen╚Ťa cresc├ónd─â a ideilor de extrem─â dreapta ├«n r├óndul studen╚Ťilor rom├óni, majoritatea fiind ├«nscri╚Öi ├«n Uniunea Na╚Ťional─â a Studen╚Ťilor Cre╚Ötini din Rom├ónia (UNSCR). Se pare c─â studen╚Ťii de la englez─â erau mai pu╚Ťin influen╚Ťa╚Ťi de aceste idei. Este semnificativ cazul lui Virgil ╚śtef─ânescu-Dr─âg─âne╚Öti, ├«nscris at├ót la Facultatea de Drept, c├ót ╚Öi la cea de Filosofie ╚Öi Litere, care, ├«n 1937, s-a declarat ╚Öi a militat ├«n favoarea unui candidat pentru Consiliul studen╚Ťesc opus celui propus de UNSCR. Acest act curajos pentru acel timp nu l-a ferit ├«ns─â, mai t├órziu, s─â fie ├«ndep─ârtat temporar de la catedr─â ├«n anii 1950 pe bine-cunoscutul motiv al ÔÇ×dosarului necorespunz─âtorÔÇŁ.

O recomandare nea╚Öteptat─â 

Revenind la postul de profesor ╚Öi ╚Öef al Catedrei de englez─â de╚Ťinut de John Burbank, la ├«nceputul anului 1940 s-a pus ÔÇô din motive ├«nc─â neclarificate ÔÇô problema ├«nlocuirii lui. Potrivit Procesului verbal al ╚Öedin╚Ťei Consililului Facult─â╚Ťii de Filosofie ╚Öi Litere din 21 iunie 1940 (g─âsit la Arhivele Na╚Ťionale), pe ordinea de zi a figurat ÔÇ×Scrisoarea primit─â de la Consiliul Britanic privind catedra de englez─âÔÇŁ (datat─â 27 mai 1940), la care era ata╚Öat CV-ul lui F.Y. Thompson. Consiliul Britanic recomanda ├«nlocuirea lui Burbank cu Thomson.

Ivor Porter ├«l men╚Ťioneaz─â pe Thompson ca reprezentant al Institutului Britanic la cursurile de var─â de la Sinaia. ├Än toamna anului 1939 era, potrivit lui Dennis Deletant, lector la Universitatea din Cern─âu╚Ťi. C. R─âdulescu-Motru, Decanul Facult─â╚Ťii, a dat citire scrisorii primite de la Consiliu, dar ╚Öi unei scrisori primite de la Burbank. Acesta scria c─â este gata s─â-╚Öi depun─â demisia dac─â se aprob─â recomandarea Consiliului Britanic. Informa totodat─â c─â este dispus s─â-┼či continue ÔÇ×activitatea ├«n conformitate cu contractul semnat cu Ministerul Educa╚Ťiei Na╚Ťionale, p├ón─â la sf├ór╚Öitul duratei lui, ├«n 1942ÔÇŁ. Mai mul╚Ťi membri ai Consiliului (D. Caracostea, P.P. Panaitescu, P.P. Negulescu, S. Lambrino, G. Oprescu, D. Gusti) au luat cuv├óntul apreciind activitatea lui Burbank ╚Öi subliniind c─â ÔÇ×├«n cei patru ani c├ót a func╚Ťionat la catedr─â, a sporit considerabil interesul studen╚Ťilor pentru limba ╚Öi literatura englez─âÔÇŁ. Cu privire la ├«nlocuirea lui Burbank, membrii Consiliului au fost de p─ârere c─â: ÔÇ×la terminarea contractului profesorului Burbank, este de dorit ca el s─â fie ├«nlocuit de un profesor rom├ónÔÇŁ. At├ót Burbank, c├ót ╚Öi Decanul Facult─â╚Ťii ╚Ötiau probabil de c├ótva timp de schimbarea propus─â. La ea se face referire direct─â ├«n o a doua scrisoare a lui C. Radulescu-Motru adresat─â lordului Lloyd la 29 februarie 1939: ÔÇ×orice ├«ntrerupere ├«n continuitatea activit─â╚Ťii... ar fi d─âunatoare catedreiÔÇŁ.

Burbank nu a fost ├«nlocuit ├«n iunie 1940. ╚śederea lui la Bucure╚Öti a luat sf├ór╚Öit, precipitat, ├«n octombrie, c├ónd ├«ntreg personalul britanic de la Institutul Britanic ┼či de la Catedr─â a fost retras. La sedin╚Ťa Consiliului Facult─â╚Ťii de Filosofie ╚Öi Litere din 12 octombrie 1940 era prezent Drago╚Ö Protopopescu, transferat de la Cern─âu╚Ťi ├«ncep├ónd cu data de 1 octombrie ca titular al Catedrei. Conducerea ei revenea astfel unuia dintre cei mai cunoscu┼úi intelectuali rom├óni din perioada interbelic─â, primul anglist rom├ón de talie european─â. \

Interes pentru modernitate 

Ce se poate re╚Ťine ca mo╚Ötenire a acestei perioade ÔÇ×britaniceÔÇŁ in istoria Catedrei de englez─â a Universit─â╚Ťii din Bucure╚Öti? Dup─â instaurarea regimului comunist ├«n Rom├óna, referirile la Catedra de englez─â ╚Öi la Institutul Britanic din Bucure╚Öti erau evitate din motive u╚Öor de ├«n╚Ťeles. Lipsesc m─ârturii directe ale fo╚Ötilor studen╚Ťi, ceea ce face dificil─â aprecierea acestei mo╚Öteniri. Ea este ├«ns─â real─â, fiind ├«n primul r├ónd legat─â de num─ârul mare de studen╚Ťi care au urmat cursurile de englez─â, at├ót la Universitate, c├ót ╚Öi la Institut. Mul╚Ťi au devenit profesori de englez─â, autori de manuale ╚Öi traduc─âtori. Putem ad─âuga, de asemenea, unele practici de predare specifice universit─â╚Ťilor britanice, introduse de Burbank si Porter la Universitate (continuate, de altfel, de Drago╚Ö Protopopescu, dup─â venirea lui la catedr─â ├«n octombrie 1940), ca ╚Öi de Amery ╚Öi ceilal╚Ťi profesori de englez─â de la Institutul Britanic. O realizare important─â a fost crearea bibliotecii Catedrei cu sprijinul Consiliului Britanic, care a fost, din p─âcate, serios afectat─â de bombardamentele for╚Ťelor aliate din prim─âvara anului 1944.

Profesoara Ana Cartianu (pe atunci t├ón─âra asistent─â Ana Tomescu) men╚Ťiona, printre preg─âtirile ├«n vederea sosirii lui Burbank la catedr─â, achizi╚Ťionarea unui gestetner pentru multiplicarea de texte de care aveau nevoie studen╚Ťii la orele practice de seminar. ╚śtef─ânescu-Dr─âg─âne╚Öti p─âstra c├óteva mostre de asemenea texte folosite la seminariile de fonetic─â. Erau transcrise fonetic, folosind simbolurile alfabetului fonetic interna╚Ťional. ├Än Marea Britanie, folosirea alfabetului devenise curent─â ├«n predarea limbii engleze pentru str─âini, mai ales dup─â publicarea Dic╚Ťionarului de pronun╚Ťie a limbii engleze al lui Daniel Jones ├«n 1917. El era ├«ns─â mai rar folosit ├«n acea perioad─â ├«n universit─â╚Ťile europene la care se preda limba englez─â. La Bucure┼čti, el a fost folosit ├«nc─â de la ├«nceputurile activit─â╚Ťii Catedrei. Acest interes pentru modernitate, imprimat Catedrei ├«nc─â de la ├«nceputuri, a r─âmas de-a lungul anilor una dintre caracteristicile ei principale.