Imagini spectaculoase cu Ceau┼čescu la v├ón─âtoare  Juca ┼čeptic ├«n a┼čteptarea ur┼čilor jpeg

Imagini spectaculoase cu Ceau┼čescu la v├ón─âtoare. Juca ┼čeptic ├«n a┼čteptarea ur┼čilor

├Än comunism, terenurile de v├ón─âtoare erau exploatate prin ac┼úiuni cu protocol zero. Nicolae Ceau┼čescu a fost pasionat de v├ón─âtoare. Dintre regulile acesteia, respecta sezoanele diferitelor specii de v├ónat.

E greu de spus cum a ajuns v├ón─âtoarea ├«n panoplia distrac┼úiilor din high-life-ul comunist. Biografiile revolu┼úionarilor bol┼čevici surghiuni┼úi ├«n regiuni neprietenoase din Uniunea Sovietic─â men┼úioneaz─â v├ónatul ┼či pescuitul ca determinate de dorin┼úa supravie┼úuirii.MAURER ┼×I BENEFICIILE POLITICE ALE V├éN─éTORIIDintre rom├óni, pasionat din tinere┼úe de v├ón─âtoare fusese doar Ion Gheorghe Maurer. Dup─â propria-i m─ârturie, plictisindu-se ├«n anii debutului provincial ├«n magistratur─â, se apucase de v├ón─âtoare ├«n ├«mprejurimile pitore┼čti ale Sighi┼čoarei.El ┼či-a convins apoi ÔÇ×tovar─â┼čii cu munci de r─âspundere" s─â introduc─â v├ón─âtorile ├«n programul vizitelor din teritoriu ┼či, ca divertisment, pentru ├«nal┼úi oaspe┼úi str─âini. Au ├«nceput cu invita┼úiile adresate lui Nikita Hru┼čciov ┼či altor lideri din ┼ú─ârile fr─â┼úe┼čti. ┼×i au continuat cu oameni de afaceri ┼či politicieni occidentali. ÔÇ×Se crea o atmosfer─â pl─âcut─â care topea ghea┼úa fireasc─â ├«ntre oameni care nu se cunosc iar func┼úiile lor cer c├ónt─ârirea cuvintelor", explica Maurer beneficiile politice ale v├ón─âtorilor organizate ├«n Carpa┼úi. ÔÇ×Iar amintirile ┼či opiniile pl─âcute despre oamenii politici conteaz─â ├«n rela┼úiile diplomatice dintre ┼ú─ârile lor. (...) Poate c─â practic├óndu-se ├«n natur─â ┼či ├«n colectivitate ┼či fiind o activitate specific─â ├«nceputului societ─â┼úii omene┼čti, oamenii devin ├«n timpul ei mai destin┼či ┼či de aceea este o distrac┼úie, prin tradi┼úie, preferat─â de oamenii politici" (Lavinia Betea, Partea lor de adev─âr, Bucure┼čti, Compania, 2008).Dac─â Gheorghe Gheorghiu-Dej participase la v├ón─âtori exclusiv din obliga┼úii ┼či din interese politice, pe Nicolae Ceau┼čescu l-a pasionat v├ón─âtoarea.├Änainte de-a ajunge ├«n v├órful puterii, el participase la v├ón─âtori cu Ion Gheorghe Maurer, Chivu Stoica, Gheorghe Apostol ┼či al┼úi tovar─â┼či. Se deplasau cu vehicule sigure ┼či confortabile pe terenul de v├ón─âtoare, dup─â m─ârturia unui organizator al v├ón─âtorilor din acei ani (Vasile Cri┼čan, La v├ón─âtoare cu Ceau┼čescu, Editura Adev─ârul Holding, 2010). Conduc─âtorii foloseau ma┼čini de teren americane p├ón─â la produc┼úia autohton─â de vehicule ARO. Pentru ei, ma┼činile de teren erau dotate cu echipamente speciale de protec┼úie.Dup─â ascensiunea lui Ceau┼čescu la putere, silvicultorii ├«ncepeau ├«nainte preg─âtirile pentru v├ón─âtoarea la cerb, care se deschideau la 1 septembrie. C├ót ┼úinea perioada de v├ón─âtoare, conduc─âtorul g─âsea zilnic, diminea┼úa, pe biroul s─âu, o situa┼úie special─â despre ÔÇ×bonc─ânitul" cerbilor ├«n rezerva┼úii. El alegea ┼či comunica locul, iar silvicultorii, securi┼čtii ┼či activi┼čtii locali intrau ├«n febra preg─âtirilor.

image

Ceau┼čescu venea cu ma┼čina p├ón─â la limita accesibilit─â┼úii terenului. Apoi, ghidat de c├óte-un silvicultor local, urca potecile de munte, echipat cu bocanci ┼či ┼úinut─â de v├ón─âtoare. ├Äl urma aghiotantul care-i c─âra armele ┼či muni┼úia. ├Än jargon v├ón─âtoresc, v├óna cerbii pe ÔÇ×dibuite". Ceau┼čescu n-avea ├«ns─â r─âbdare s─â a┼čtepte ├«n acela┼či loc mai mult de patru-cinci minute.DUMINICA, LA FAZANIMai lini┼čtit decurgeau v├ón─âtorile de ur┼či, organizate prim─âvara ┼či toamna. De preg─âtirea lor se ocupau mai mul┼úi silvicultori care le formau s─âlb─âticiunilor reflexe condi┼úionate, pun├óndu-le hran─â ├«n locuri ┼či la ore anume. Aproape de acele zone, silvicultorii instalau observatoarele pentru v├ón─âtori. A┼čtept├ónd sosirea ur┼čilor, Ceau┼čescu juca ┼čeptic - ├«n doi sau ├«n patru, dup─â caz -, instalat ├«n observator. F─âr─â s─â-i pese de regulile jocului, c├ónd nu-i conveneau c─âr┼úile, le schimba imediat. Competi┼úia dintre v├ón─âtorii Ceau┼čescu ┼či Maurer le era de-acum cunoscut─â tuturor organizatorilor. Cum s─â fi procedat altfel dec├ót favoriz├óndu-l pe cel mai mare ├«n func┼úie? ├Äl pozi┼úionau ca s─â-i vin─â lui ur┼čii ├«n b─âtaia pu┼čtii ┼či ├«ncas├ónd ironiile lui Maurer.

Spectaculoase erau v├ón─âtorile de mistre┼úi, ÔÇ×la goan─â", cu mul┼úimi de gona┼či ┼či grija ca standul principal unde ┼čedea Ceau┼čescu s─â fie frunta┼č. Deseori, prin anii '60-'70, din noiembrie ┼či p├ón─â ├«n februarie, tovar─â┼čul ie┼čea duminica la fazani. Cu trecerea anilor, s-a sim┼úit ├«ns─â tot mai obosit de acest gen de v├ón─âtoare.UN BUCHE┼óEL ROMANTIC PENTRU LENU┼óACa oricare vizit─â de lucru, aveau ┼či v├ón─âtorile protocolul lor. Tot at├ót de minu┼úios se preg─âteau ┼či gazdele pentru ÔÇ×├«nt├ómpinarea ├«naltului oaspete". Pentru gustarea dinaintea v├ón─âtorii, r─âspunderea era tripl─â - a Gospod─âriei de partid, a Securit─â┼úii ┼či a conducerii locale. Din fermele partidului se aduceau carnea de pui, fic─â┼úeii de pas─âre, c├órn─âciorii ┼či frig─âruile din meniul standardizat. Puii crescu┼úi ├«n gospod─âriile p─âdurarilor, vinul ro┼ču, fiert, ┼či lipiile proasp─ât coapte erau contribu┼úia local─â. Securitatea lua probe din orice s-ar fi pus pe mas─â, controla ┼či dezinfecta vesela. Ceau┼čescu gusta din puii autohtoni, stropi┼úi cu mujdei de usturoi, rup├ónd buc─â┼úi din carnea proasp─ât scoas─â din frigare.

Acompaniat─â de curtea ei de neveste, toamna, la Cu┼čna, ap─ârea ┼či Elena Ceau┼čescu. Femeile urm─âreau spectacolul de la casa de v├ón─âtoare, dar participau la osp─â┼ú. ├Än absen┼úa soa┼úei sale, Ceau┼čescu ├«i culegea un buche┼úel de flori de pe poteci ┼či din poieni de munte. I-l oferea, galant, la ├«ntoarcerea acas─â, de fa┼ú─â cu aghiotan┼úii ┼či personalul re┼čedin┼úei. Un gest romantic care ├«i ├«nduio┼ča ┼či ├«i uimea pe martori.NEA NICU, NA┼× LA BOTEZUL V├éN─éTORILORO ac┼úiune aparte a fost v├ón─âtoarea pentru ┼čefii misiunilor diplomatice din Rom├ónia. Se organiza la finele lui ianuarie sau la ├«nceputul lui februarie. ├Än stilul specific, ├«n┼čtiin┼úa ┼či ÔÇ×Sc├ónteia" despre eveniment, f─âr─â s─â dea ├«ns─â detalii despre loc, despre participan┼úi ┼či despre rezultate.Oaspe┼úii v├ónau fazani, dup─â m─ârturia lui Vasile Cri┼čan, ├«n P─âdurea Albele, la 45 de kilometri de Bucure┼čti. Dou─â echipe, din c├óte 120 de gona┼či ┼či 10 p─âdurari, sus┼úineau spectacolul. Dup─â ┼čtiin┼úa organizatorilor cinegetici, de armamentul ┼či muni┼úia din dotare se ├«ngrijea Armata. La sf├ór┼čit, gazdele ┼či invita┼úii petreceau ├«ntr-un mare cort alb.

De neuitat pentru participan┼úi ┼či organizatori r─âm├ónea ritualul botezului v├ón─âtoresc suportat de novici. De regul─â, Ceau┼čescu f─âcea pe na┼čul, ├«narm├óndu-se cu un b─â┼ú impresionant. Peste diplomatul culcat deasupra v├ónatului ├«mpu┼čcat, liderul rom├ón rostea formula consacrat─â:ÔÇ×Ast─âzi intr─â ├«n r├óndul v├ón─âtorilor din Rom├ónia domnul (tovar─â┼čul) ambasador din... ├Än numele Republicii Socialiste Rom├ónia (urma o lovitur─â), ├«n numele meu personal (alt─â lovitur─â) ┼či ├«n numele v├ón─âtorilor din Rom├ónia, v─â declar v├ón─âtor (ultima lovitur─â)".Recens─âm├óntul din 1966: 19 milioane de rom├óniLa recens─âm├óntul popula┼úiei din prim─âvara lui 1966 s-a constatat c─â ┼úara avea 19.103.163 de locuitori. Mai mult cu peste un milion ┼či jum─âtate dec├ót la precedenta num─âr─âtoare, efectuat─â ├«n 1956.Dar, ├«n pofida imenselor eforturi de industrializare ┼či de extensie a ora┼čelor cu noi cartiere, conform recens─âm├óntului din 1966, mai bine de 60% din rom├óni domiciliau ├«n mediul rural. Raportul dintre salaria┼úii ├«n industrie ┼či cet─â┼úenii care-┼či c├ó┼čtigau traiul din agricultur─â (20, 2%, respectiv 62, 6%, ├«n 1965) era, de asemenea, nesatisf─âc─âtor pentru ambi┼úiile programelor comuniste. Prin astfel de indicatori, Rom├ónia se plasa ├«n categoria ┼ú─ârilor slab dezvoltate, cu economie preponderent agrar─â. Rom├ónia nu s-a situat bine sub raportul ÔÇ×cre┼čterii bun─âst─ârii materiale ┼či spirituale" nici ├«n r├óndul celorlalte ┼ú─âri comuniste.

Obiectivul era reprezentat ├«n programul PCR prin anumi┼úi indicatori statistici. Precum raportul dintre popula┼úia urban─â ┼či cea rural─â, num─ârul de ┼čcoli, gr─âdini┼úe, servicii oferite popula┼úiei, re┼úea de drumuri asfaltate ┼či canalizare, locuin┼úe prev─âzute cu utilit─â┼úi moderne, num─ârul paturilor de spital ┼či personalul medical calificat la mia de locuitori etc.Proiectul sistematiz─ârii ┼či moderniz─ârii satelor

Sistematizarea satelor n-a fost, a┼ča cum s-ar putea crede, un proiect conceput ┼či aplicat de Ceau┼čescu ├«n anii '80. Obiectivul a fost formulat de Karl Marx ┼či de Friedrich Engels ├«n Manifestul Partidului Comunist (1847), ca ÔÇ×├«nl─âturare treptat─â a diferen┼úelor dintre sat ┼či ora┼č prin ├«mbinarea muncii agricole cu cea industrial─â". Astfel apare ┼či ├«n programul comuni┼čtilor din Rom├ónia dup─â moartea lui Iosif Visarionovici Stalin.INFORMARE PENTRU CHINEZI├Än prim─âvara lui 1966, Ceau┼čescu i-a prezentat ambasadorului chinez la Bucure┼čti programul sistematiz─ârii rurale: ÔÇ×Ne preocup─â problema ridic─ârii nivelului satelor noastre. ├Än amplasarea noilor ├«ntreprinderi industriale mergem pe linia de a le stabili ├«n centrele de raion ┼úin├ónd seama de faptul c─â p├ón─â acum am construit mai ales ├«n raioane mari ┼či multe ora┼če au r─âmas ├«n urm─â. ├Än cursul acestui cincinal vrem s─â construim ├«ntreprinderi ├«n centrele raionale; ele vor atrage ┼ú─âranii din comunele din jur ├«n activitatea industrial─â ┼či vor ajuta la ridicarea nivelului material ┼či cultural al satelor. Ne-am propus s─â avem ├«n fiecare comun─â ┼čcoli de opt ani, brut─ârii, magazine care s─â contribuie la ridicarea nivelului general al satelor. Am luat m─âsuri s─â ├«ncepem s─â sistematiz─âm construirea satelor pentru a grupa locuin┼úele astfel ca ┼čcoala, c─âminul cultural s─â poat─â fi mai bine folosite, s─â putem introduce mai economic lumina electric─â, s─â asigur─âm apa necesar─â. Toate aceste m─âsuri vor face ca nivelul general al satelor s─â se ridice. Desigur, acesta este un proces lung, dar el trebuie ├«nceput. Dac─â nu ├«ncepem s─â construim ├«ntreprinderi industriale ┼či s─â organiz─âm brut─ârii, magazine, ┼čcoli etc, , vom r─âm├óne ├«n urm─â cu satele ┼či este greu s─â vorbim de comunism cu ora┼če mari ┼či sate ├«napoiate".

Un proiect fezabil, la prima vedere. Prin tradi┼úie, ca ┼či Scornice┼čtiul, satele rom├óne┼čti s-au ├«nfiripat de-a lungul v─âilor, iar casele ┼či le-au ridicat ┼ú─âranii din materialele aflate la ├«ndem├ón─â.CASE NOI ┼×I COPII LA ┼×COAL─éCu excep┼úia Transilvaniei, unde reformele ├«mp─âra┼úilor habsburgi Maria Tereza ┼či Iosif al II-lea au impus ┼či reguli de cadastru, s─âtenii din Vechiul Regat construiser─â totdeauna dup─â placul ┼či puterile proprii. F─âr─â proiecte arhitecturale, f─âr─â studii de teren ┼či, mai ales, cu rare excep┼úii, f─âr─â me┼čteri de o anume calificare.┼ó─âranul investise ├«n animale ┼či p─âm├ónt p├ón─â la colectivizare. Dar colectivizarea ├«i deturnase interesele ancestrale. Pe de alt─â parte, investi┼úiile din silvicultur─â, construc┼úii de drumuri, exploat─âri ale resurselor solului ┼či subsolului absorb for┼úa de munc─â reprezentat─â de ┼ú─ârani ├«n putere. Noii salaria┼úi ├«┼či cheltuiesc chibzuit agoniseala, ridic├óndu-┼či case noi ┼či finan┼ú├óndu-┼či copiii trimi┼či la ┼čcoli, ├«n ora┼če.Majoritatea gospod─âriilor din satele rom├óne┼čti s-au ridicat ├«n anii '50-'70, din salariile acestor angaja┼úi. Conceptele de sistematizare ┼či modernizare rural─â s-au exprimat atunci prin fixarea hotarelor intravilanului ┼či prin introducerea normelor de construc┼úii la casele s─âtenilor. Parte a proiectului moderniz─ârii rurale au fost investi┼úiile socio-culturale:dispensare, maternit─â┼úi, gr─âdini┼úe, brut─ârii, biblioteci, c─âmine culturale ┼či cooperative de consum.

www.adevarul.ro