Finlandezii în Primul Război Mondial  jpeg

Finlandezii în Primul Război Mondial

­čôü Primul R─âzboi Mondial
Autor: Iulian Sîmbeteanu

La ├«nceputul Primul R─âzboi Mondial, Finlanda se reg─âsea ├«n postura de Mare Ducat autonom ├«n cadrul Imperiului Rus. Teritoriul finlandez a fost afectat de opera╚Ťiunile militare timp de trei luni ╚Öi jum─âtate ├«n timpul R─âzboiul Civil (27 ianuarie ÔÇô 15 mai 1918), ├«ns─â conflagra╚Ťia mondial─â ╚Öi consecin╚Ťele sale au influen╚Ťat decisiv destinul finlandezilor. ├Än mod nea╚Öteptat, evolu╚Ťia conflictului ╚Öi colapsul ╚Ťarismului au condus la independen╚Ťa Finlandei.

├Än vara anului 1914, ru╚Öii se temeau c─â finlandezii ar putea s─â se revolte sau c─â Suedia ar urma s─â atace Finlanda, ├«ns─â niciunul dintre aceste scenarii nu s-a concretizat. La 30 iulie, ├«n Finlanda a fost declarat─â starea de r─âzboi, prin ordinul ╚Ťarului. Izbucnirea conflictului a fost o surpriz─â des─âv├ór╚Öit─â pentru finlandezi, popula╚Ťia fiind cuprins─â de panic─â. Circulau zvonuri conform c─ârora germanii se preg─âteau s─â invadeze Finlanda, iar ora╚Öul Helsinki urma s─â fie bombardat. 

Mare Ducat al Finlandei nu avea o armat─â proprie ╚Öi nu era obligat s─â trimit─â solda╚Ťi pe front. Cu toate acestea, mul╚Ťi finlandezi s-au ├«nrolat ca voluntari ├«n armata rus─â, unii ajung├ónd p├ón─â la gradul de general, precum Carl Gustaf Emil Mannerheim, viitorul mare╚Öal al Finlandei ╚Öi pre╚Öedinte al ╚Ť─ârii (1944 ÔÇô 1946). Circa 500 de finlandezi s-au oferit voluntari pentru a lupta ├«n armata rus─â ├«n toamna anului 1914. Acestora li se ad─âugau medicii ╚Öi asistentele care au activat pe front.

Finlanda se afla ├«ntr-o zon─â foarte sensibil─â, din punctul de vedere al ru╚Öilor, fiind foarte aproape de Sankt-Peterburg. ├Än consecin╚Ť─â, ru╚Öii au acordat o importan╚Ť─â semnificativ─â teritoriului finlandez, tem├óndu-se de o eventual─â debarcare a germanilor ├«n apropierea capitalei Imperiului. P├ón─â la sf├ór╚Öitul anului 1914, ├«n Finlanda au fost disloca╚Ťi circa 35.000 de solda╚Ťi ru╚Öi, cantona╚Ťi ├«n diferite puncte strategice.

Primele forma╚Ťiuni militare finlandeze

Loialitatea multor finlandezi fa╚Ť─â de Imperiul rus, ar─âtat─â la ├«nceputul r─âzboiului, s-a degradat treptat, din cauza m─âsurilor opresive adoptate de ru╚Öi, precum ╚Öi ├«ncerc─ârii  de anihilare a autonomiei Marelui Ducat. Ac╚Ťiunile ru╚Öilor pe parcursul r─âzboiului au fost percepute de finlandezi ca o ├«ncercare de asimilare total─â.

Ca urmare, ├«n mai 1915, un grup de activi╚Öti finlandezi a ├«ncheiat o ├«n╚Ťelegere cu germanii, ├«n baza c─âreia aproximativ 2.000 de voluntari au fugit din Finlanda ╚Öi au beneficiat de preg─âtire militar─â ├«n Germania. Ace╚Öti voluntari finlandezi au alc─âtuit o unitate militar─â denumit─â Batalionul J├Ąger, iar ├«n mai 1916 au fost trimi╚Öi s─â lupte pe Frontul de Est. Exodul activi╚Ötilor finlandezi c─âtre Germania a devenit cunoscut ca ÔÇ×mi╚Öcarea J├ĄgerilorÔÇŁ. O consecin╚Ť─â direct─â a acestei mi╚Öc─âri a fost pierderea ├«ncrederii ru╚Öilor ├«n finlandezi.


Helsinki Senat jpg jpeg

Un protest ├«n fa╚Ťa Parlamentului din Helsinki, ├«n timpul Primului R─âzboi Mondial 

Ace╚Öti voluntari finlandezi erau ├«n special tineri, mai ales studen╚Ťi. Cea mai mare parte a clasei politice finlandeze a preferat o atitudine de expectativ─â, consider├ónd c─â atitudinea tradi╚Ťional─â de loaialitate fa╚Ť─â de Rusia va fi benefic─â pentru Finlanda. Politicienii erau mul╚Ťumi╚Ťi c─â ╚Ťara nu fusese afectat─â direct de r─âzboi ╚Öi sperau c─â aceast─â situa╚Ťie se va men╚Ťine.

├Än anul 1917, ├«n Finlanda au fost create ├«n dou─â for╚Ťe paramilitare: G─ârzile Ro╚Öii ╚Öi un Corp de Securitate, care mai t├órziu va deveni parte a Armatei Albe, ├«n timpul R─âzboiul Civil Finlandez (27 ianuarie ÔÇô 15 mai 1918), declan╚Öat dup─â proclamarea independen╚Ťei Finlandei (6 decembrie 1917).  Albii erau mai bine organiza╚Ťi ╚Öi beneficiau de participarea membrilor mi╚Öc─ârii J├Ągerilor ╚Öi de comanda unor ofi╚Ťeri cu experien╚Ť─â ├«n Armata Rus─â. 

Economia finlandeză în timpul Primului Război Mondial

R─âzboiul a afectat semnificativ economia finlandez─â. Cea mai important─â industrie, cea a lemnului, a fost puternic lovit─â de pierderea pie╚Ťelor de export occidentale. ├Äns─â industria metalurgic─â a beneficiat de pe urma comenzilor de r─âzboi ruse╚Öti, ├«nregistr├ónd o dezvoltare f─âr─â precedent. Valoarea produc╚Ťiei a crescut de patru ori ├«n trei ani, iar num─ârul de angaja╚Ťi s-a dublat ├«n numai doi ani.

Economia Finlandei a ajuns practic dependent─â de efortul de r─âzboi al Rusiei, fapt ce a contribuit la un adev─ârat boom industrial ╚Öi agricol. ╚śi fermierii au g─âsit o pia╚Ť─â de desfacere ├«n Rusia, ├«n special pentru produsele din carne ╚Öi lapte, ├«ns─â finlandezii erau dependen╚Ťi de importurile de gr├óne din Imperiul Rus. Penuria de cereale a afectat popula╚Ťia finlandez─â, mai ales din 1916. Dac─â ├«n acel an consumul mediu de secar─â a fost de circa 157 de kilograme de persoan─â, ├«n 1917 a sc─âzut la 61 de kilograme de persoan─â. ╚śi infla╚Ťia s-a f─âcut resim╚Ťit─â, mai ales din toamna anului 1916, c├ónd unele pre╚Ťuri au crescut de p├ón─â la patru ori.

Relativa ├«nflorire economic─â a Finlandei a durat p├ón─â ├«n 1917, c├ónd comenzile ruse╚Öti au ├«ncetat, ceea ce a condus la concedieri masive, care au afectat ├«ntreaga ╚Ťar─â.

Foto sus: Voluntari ai Armatei Albe, în suburbiile orașului Tampere

Articol publicat pe www.europecentenary.eu: The Finns in the First World War

Bibliografie:

Elena Dragomir, Silviu Miloiu, Istoria Finlandei, Editura Cetatea de Scaun, Târgoviște, 2010-2011.
Jason Lavery, The History of Finland, Greenwood Pub Group Inc, 2006.
Carl Gustav Emil Mannerheim, Memorii - Mare┼čalul Finlandei Carl Gustav Emil Mannerheim, Editura Militar─â, Bucure╚Öti, 2011.