Epoca UGG-urilor, șoşonii bunicii, purtaţi de nepoată

Foarte populare printre adolescentele zilelor noastre și nu numai, ugg-urile, un soi de cizme din piele de oaie, de cele mai multe ori, special tratată pentru a fi impermeabilă, au o istorie mai veche, parte din ea similară cu cea a mocasinilor cu care sunt rude foarte apropiate. Fiind o încălțăminte realizată din piele de animal a iscat nenumărate scandaluri printre asociațiile de profil și iubitorii de animale, care au sărit să le apere drepturile.

Arată ca niște botine înalte, cusute pe dinafară de un cizmar nepriceput. Nici la croială nu excelează, îmbrăcând cumva otova glezna și pulpa piciorului până aproape de genunchi. Pentru fixare pot avea catarame, funde prinse la spate sau șnururi. Sunt îmblănite sau nu, în funcție de anotimp. Dacă sunt de vară, pot avea broderii sparte care permit aerisirea piciorului. Se poartă atât în exterior, cât și în interior, iar istoria lor este amestecată. Unele femei (și vorbim bineînțeles despre vedetele momentului) au îndrăznit să le poarte chiar și la rochiile de seară, mai degrabă polemic, mesajul fiind, așa cum observa un stilist australian:Sunt atât de frumoasă încât pot să-mi pun în picioare orice spanac.

Australienii și neozeelandezii deopotrivă își revendică astăzi paternitatea așa numitelor ugg-uri, obiecte de încălțăminte a căror istorie se pierde în trecut pentru că nimeni nu poate spune cu certitudine când a fost sacrificată prima oaie pentru ca pielea acesteia să ia o destinație pe care o luase înaintea ei şi pielea altor animale cu blană.

Scurtă inscursiune în istorie cizmelor din piele de oaie

O mumie descoperită în China, datând, potrivit cercetătorilor, din anul 500 î.Hr., era încălțată cu cizme din piele de oaie, asemănătoare celor pe care astăzi le numim ugg-uri. La rândul său, Platon scria despre grecii antici că umblau cu picioarele învelite în pâslă și piele de oaie pentru a şi le încălzi în timpul iernilor grele din Potidaea. În secolul al XIX-lea, William Knight, un călător în Tibet, spunea în jurnalul său că dansatoarele localnice că obișnuiau să poarte cizme din piele de oaie, vopsite în culori pestrițe.

Unii istorici atribuie inuiților descoperirea acestor încălțări. După alții însă, indienii din America ar fi creatorii mocasinilor realizați din piele fină, flexibilă și cusută pe dinafară, împodobite cu ciucuri și broderii, perfect adaptaţi mersului printr-o geografie alcătuită în principal din pietre și cactuși. Acest tip de încălțăminte le asigura indienilor o priză perfectă la sol și totodată absorbea transpirația ivită în timpul efortului de a se deplasa. De la popoarele indigene ale Americii de Nord încălțările ar fi trecut la comercianți și exploratori, mai spun aceiași istorici, care au fost la rândul lor impresionați de calitatea și fiabilitatea lor.

Pentru alți istorici însă mujicii ruși nu erau nici ei străini de beneficiile unor cizme din piele de oaie, unse cu grăsime și căptușite cu blană pentru a rezista în gerul siberian. Englezii susţin că primele cizme din piele de oaie au început să fie fabricate efectiv prin 1933 în New SouthWales. Se pare că termenul s-ar datora nevestei unui fabricant englez din anii 1950, Frank Mortel, care atunci când a văzut prima pereche de încălțări de acest fel a declarat că a fost făcută urât – ugg.Aceste cizme, foarte populare în tinerețea autoturismului pentru că asigurau protecția în fața vântului și a frigului pentru șoferii siliți să conducă sub cerul liber, au fost folosite în 1953 și de sir EdmundHillary în expediția pentru cucerirea Everestului. Cizmele cu pricina nu erau folosite pentru urcare, ci pentru perioada cât alpiniștii se odihneau, pentru a-şi încălzi şi proteja membrele.

Anii 1960 găsesc cizmele și în picioarele surferilor australieni, care își încălzeau tălpile după competițiile locale făcute pe creasta valului rece pe timpul iernii. Se pare însă că, din pricina urâțeniei, această încălțăminte împreună cu blugii rupți au fost interziși în cinematografele australiene, fapt care a dat un nou imbold popularității lor printre tinerii care le-au adoptat imediat pentru că vedeau în ele o nouă modalitate de a epata.

Purtate de echipa SUA la JO de la Lillehammer din 1994

În 1970, cizmele sunt introduse în cultura surfingului din SUA și Regatul Unit de către sportivii întorși din Australia unde participaseră la concursuri. Tot în acești ani încep să apară în presă, în revistele de sport, și informații despre aceste încălțări. Pe la jumătatea anilor 1970, magazinele sportive specializate în articole destinate surferilor din Santa Cruz, California și San Fernando Valley au fost primele care au vândut un număr limitat de astfel de perechi de încălțăminte. Văzând ce priză au la surferi și simțind că e rost de profit, sportivul Brian Smith împreună cu alți prieteni de familie au investit 20.000 de dolari într-o companie – Ugg Holdings – care să vândă aceste cizme în SUA. Marca lor avea ca logo un cap de berbec.

Popularitatea încălţărilor crește, însă trei sferturi din cota de piață la vânzări este deținută de Australia. Acest tip de cizmă era cunoscut de australieni încă din anii 1920, care le-au și adaptat momentului în care erau nevoiți să tundă oile. Cizmele înalte și ușoare le permiteau aderența mare la podea, ofereau protecție și aerisire.

Ca tendință în mainstream-ul modei cizmele au apărut în SUA la finalul anilor 1990, iar la nivel mondial prin anii 2000. Până în 1994 firmele care vindeau ugg-uri au înregistrat creșteri ale vânzărilor de 80%. Cizmele au căpătat în popularitate după ce au fost purtate de echipa SUA la Jocurile Olimpice de la Lillehammer din iarna lui 1994. Odată cu ugg-urile au crescut în SUA toate importurile de produse din piele de oaie din Australia. În 1995, toate produsele din piele made in Australia sunt foarte la modă, iar ugg devine un cuvânt generic pentru încălțămintea din piele de oaie.

Cea mai mare lovitură comercială de pe piața încălțămintei

Producătorii sau distribuitorii acestui tip de încălţăminte beneficiază de reclama făcută de vedete TV și de cinema, precum KateHudson, Sarah Jessica Parker, Cameron Diaz, Leonardo DiCaprio și Jennifer Lopez, care etalează ugg-uri atât pe ecran, cât și în afara lui. Iar faptul că sunt purtate în serialul „Sex and the City” duce la o nouă creștere exponențială a vânzărilor și a popularității brandului.

Însăși Oprah Winfrey a primit cadou o pereche de cizme care, odată încercate, au devenit preferatele ei, prezentate ca atare într-un show de televiziune;aceasta, pe lângă faptul că a cumpărat zeci dacă nu sute de perechi pentru întreg personalul ei de producție.

Fiind o încălțăminte realizată din piele de animale (uneori cangur și căprioară), folosirea ei a stârnit indignarea militanților ecologişti care au cerut încetarea sacrificării animalelor. Încep să fie fabricate, ca alternativă, cizme din materiale sintetice. Boicotarea produselor din piele a început în anii 2000, în 2007 Pamela Anderson anunţând pe pagina ei de internet, ca pe o mare performanţă personală, că a renunţat la această modă.

În 2008, la Princeton, un grup de studenți a manifestat zgomotos cerând protejarea animalelor. Studenţii purtau haine vopsite cu roșu sângeriu și agitau pancarte revoluţionare. Protestele au mers până acolo încât, în 2009, un medic pediatru american declara că ugg-urile sunt nesănătoase pentru picior pentru că nu stimulează bolta plantară şi predispun, aşadar, la platfus, stârnind zâmbetele politicoase ale colegilor de breaslă şi curiozitatea vehementă a cumpărătoarelor.

Piaţa nu a ținut, deci, cont de aceste argumente, iar vânzările au atins noi recorduri între 2010 și 2012. Succesul acestor încălțări despre care unii critici de modă spun că sunt urâte, dar confortabile, a mers mână în mână cu industria falsurilor, poliția americană fiind silită să închidă sute de site-uri care aveau ca obiect vânzarea unor produse contrafăcute. Un lucru nu poate fi negat, nici măcar de contestatari:atât versiunile originale, cât şi falsurile au reprezentat cea mai mare lovitură comercială de pe piața încălțămintei din ultimele decenii.

Foto:funcţionari ruși purtând cizme groase, care să le protejeze picioarele;pictură de Klavdy Lebedev