Emigra╚Ťia rom├ón─â ├«n America  Cum se desf─â╚Öura c─âl─âtoria c─âtre Lumea Nou─â jpeg

Emigra╚Ťia rom├ón─â ├«n America. Cum se desf─â╚Öura c─âl─âtoria c─âtre Lumea Nou─â

Din momentul ├«n care ╚Ť─âranul rom├ón hot─âra s─â plece ├«n America, nimeni ╚Öi nimic nu-l mai puteau ├«ntoarce din drum. Ritualul plec─ârii presupunea ├«n mod invariabil preg─âtirea bagajelor (din care nu lipsea cartea de rug─âciuni), a merindei de drum (p├óine, sl─ânin─â afumat─â, ceap─â ╚Öi sare), participarea la Sf├ónta Liturghie (de multe ori ├«ncununat─â cu spovedania ╚Öi ├«mp─ârt─â╚Öirea), ├«nt├ólnirea de r─âmas bun de dup─â slujb─â ├«n curtea bisericii, unde cons─âtenii, cu lacrimi ├«n ochi, ├«n timp ce-i str├óngeau m├óna, ├«l rugau pe norocosul care pleca s─â le fac─â degrab─â de ╚Ötire dac─â lucrurile sunt a╚Öa de bune cum se spune ├«n America, pentru a i se putea al─âtura ╚Öi, apoi, desp─âr╚Ťirea de familie.

├Ä╚Öi ├«mbr─âca hainele nem╚Ťe╚Öti cump─ârate la ultimul t├órg, peste care ├«ncingea cureaua, ├«mbr─âca pieptarul de oaie, ├«n cap ├«╚Öi punea p─âl─âria sau c─âciula obi╚Önuit─â, ├«╚Öi lua sacul sau desagii cu merinde, ├«l punea pe umeri ╚Öi, dup─â ce d─âdea ultimele pove╚Ťe ╚Öi rostea un ÔÇ×Doamne ajut─â!ÔÇŁ, lua, cel mai adesea, drumul Vienei. Aici ├«l a╚Ötepta agentul companiei navale care ├«l trimitea spre portul de ├«mbarcare.

ÔÇ×Nu este scrietor at├ót de iscusit ÔÇô nota Iancu Roman ÔÇô at├ót de bun la pean─â, care s─â poat─â descrie amarul ╚Öi durerea b─ârbatului, care tr─âbuie s─â-╚Öi p─âr─âseasc─â so╚Ťia sa, jalea necuprins─â numai de acela, care e silit a-╚Öi p─âr─âsi copila╚Öii s─âi mici, necrescu╚Ťi, ba al╚Ťii chiar ├«n p├óntecele mamei lorÔÇŁ.

Pasager la clasa a III-a: ÔÇ×tratamentul la care erau supu╚Öi era foarte pu╚Ťin diferit de cel al animalelorÔÇŁ

P├ón─â la izbucnirea r─âzboiului mondial, aproape to╚Ťi emigran╚Ťii rom├óni se ├«ndreptau c─âtre marile porturi germane Hamburg ╚Öi Bremen, unii erau dirija╚Ťi spre cele olandeze, Rotterdam, Antwerpen ╚Öi Havre, ╚Öi numai pu╚Ťini se ├«mbarcau spre America din porturile austro-ungare din Marea Adriatic─â, ├«n special din porturile Trieste ╚Öi Friuma. Porturile preferate ale rom├óno-macedonenilor erau Pireu ├«n Grecia ╚Öi Napoli ├«n Italia. La vremea respectiv─â, costul c─âl─âtoriei nu dep─â╚Öea 500 de coroane, fiindc─â rom├ónul se mul╚Ťumea, ba era chiar bucuros, s─â treac─â Oceanul ÔÇ×pe punteÔÇŁ, ├«n calitate de pasager al clasei a III-a.

Condi╚Ťiile de pe vapor erau la limita suportabilului, cel pu╚Ťin ├«n perioada de ├«nceput a emigra╚Ťiei rom├ónilor. Dincolo de r─âul de mare care nu ierta dec├ót rareori pe cei care ├«ntotdeauna tr─âiser─â departe de ap─â, mizeria ├«ndurat─â de primii emigran╚Ťi e de necrezut; ╚Öi dac─â n-ar fi consemnat─â ├«n documente oficiale, descrierea acestor condi╚Ťii ar p─ârea rupt─â dintr-o scriere a lui Dostoievski. At├óta timp c├ót dura trecerea Atlanticului pasagerii clasei a III-a nu vedeau lumina zilei dec├ót prin mici geamuri ├«n care b─âteau aproape tot timpul valurile, iar ÔÇ×tratamentul la care erau supu╚Öi era foarte pu╚Ťin diferit de cel al animalelorÔÇŁ.

La ├«mbarcare li se d─âdeau o p─âtur─â ╚Öi serviciul de m├óncare compus din: can─â, gamel─â, lingur─â, furculi╚Ť─â ╚Öi cu╚Ťit (la debarcare, acestea puteau fi p─âstrate de emigran╚Ťi dac─â doreau). Pe unele vapoare paturile se aflau suprapuse c├óte trei. Ele erau alc─âtuite doar din c├óteva sc├ónduri. Emigrantul se vedea nevoit s─â-╚Öi foloseasc─â bagajele drept pern─â, iar p─âtura s─â o foloseasc─â at├ót ca saltea, c├ót ╚Öi pentru a se acoperi cu ea, mai ales iarna c├ónd companiile f─âceau ÔÇ×economieÔÇŁ la c─âldur─â. Femeile, nici chiar cele care c─âl─âtoreau ├«mpreun─â cu copii, nu erau privilegiate, tratamentul lor nefiind cu mult diferit de cel al b─ârba╚Ťilor.

Pe multe vase nu exista vreo alt─â sal─â unde c─âl─âtorii s─â-╚Öi petreac─â cel pu╚Ťin o parte din zi, ci erau nevoi╚Ťi s─â stea tot ├«n dormitoare. La ora mesei se a╚Öezau ├«n linie cu gamela ╚Öi cana pentru a defila prin fa╚Ťa cazanelor cu m├óncare ╚Öi cafea, pentru ca apoi s─â se ├«ntoarc─â ├«n dormitor, la paturile lor. Sp─âl─âtoarele erau insuficiente ╚Öi, de obicei, nu era ap─â tocmai diminea╚Ťa, iar peste zi aici erau sp─âlate vasele ╚Öi tac├ómurile emigran╚Ťilor, adesea cu ap─â din mare.

Bine├«n╚Ťeles c─â aceste condi╚Ťii au evoluat, ├«mbun─ât─â╚Ťindu-se ├«n timp, aceasta ╚Öi datorit─â m─âsurilor energice ale autorit─â╚Ťilor americane, luate mai ales dup─â Primul R─âzboi Mondial. Mai t├órziu, c├ónd din pricina politicii americane privind restric╚Ťionarea accesului emigran╚Ťilor pe teritoriul s─âu emigra╚Ťia s-a ├«nscris pe o pant─â descendent─â, companiile navale au ├«nceput a se ├«ntrece ├«n aten╚Ťie ╚Öi ├«ngrijire, scopul lor fiind acela de a-╚Öi p─âstra un num─âr ridicat de clien╚Ťi, condi╚Ťiile fiind singurele care ├«nclinau balan╚Ťa spre o companie sau alta.

Ellis Island, anticamera spre p─âm├óntul f─âg─âduin╚Ťei

├Än general, punctul de debarcare a majorit─â╚Ťii emigran╚Ťilor rom├óni era New York-ul; aproape 95% dintre emigran╚Ťii rom├óni din America au trecut prin acest mare port al Statelor Unite. Foarte pu╚Ťini au fost aceia care au intrat ├«n America prin celelalte porturi mai importante de pe coasta Oceanului Atlantic: Boston, Newport, Baltimore, Philadelphia ├«n SUA ╚Öi Quebec, Halifax ori St. John ├«n Canada. Este firesc s─â ne ├«ntreb─âm care au fost motivele ce au determinat aceast─â stare de fapt, iar ┼×erban Drutzu ╚Öi Andrei Popovici le puncteaz─â pe urm─âtoarele: marea majoritate a emigran╚Ťilor se ├«ndreptau spre SUA, iar New York era cel mai mare port al ╚Ť─ârii; ╚Öi vapoarele mari cu care se efectuau cursele transatlantice, acelea care aduceau ├«ntr-un singur transport 1.000-1.500 de pasageri, se ├«ndreptau direct spre New York, f─âr─â a mai acosta ├«n alte porturi.

Consecin╚Ťa acestui fapt a fost existen╚Ťa ├«n portul New York a ÔÇ×celei mai mari sta╚Ťiuni de emigrare din lumeÔÇŁ, Ellis Island, ÔÇ×anticamera spre p─âm├óntul f─âg─âduin╚ŤeiÔÇŁ, construit─â de autorit─â╚Ťile americane pentru a prelua valurile de imigran╚Ťi pe care vapoarele le aduceau din Europa, iar apoi, ├«n perioada de care ne ocup─âm cu prec─âdere, din ╚Ť─ârile est ╚Öi sud europene.

Ellis Island, situat─â cam la un kilometru ╚Öi jum─âtate de ╚Ť─ârm, ÔÇ×apar╚Ťine exclusiv guvernului Federal, f─âc├ónd impresia unei insule de form─â aproape dreptunghiular─â, cu baza de aproximativ 300 m ╚Öi pe care s-ar g─âsi o cazarm─â. C├ónd cea╚Ťa nu e prea deas─â, din dep─ârtare, arhitectura cl─âdirilor ╚Öi turnurilor ce se ridic─â deasupra lor, te duce cu g├óndul la vreuna din vestitele m─ân─âstiri ruse╚Öti. Cl─âdirile formeaz─â dou─â grupuri principale. Sta╚Ťia de emigrare propriu-zis─â ╚Öi birourile ocup─â jum─âtate din insul─â, iar pe cealalt─â jum─âtate se afl─â spitalul, magazii etcÔÇŁ.

pe vas 1 jpg jpeg

Ellis Island a fost principalul centru de primire a emigran╚Ťilor din 1892 ╚Öi p├ón─â ├«n 1943. Insula se afl─â ├«n apele statului New Jersey, dar printr-un tratat din 1834 ea a fost pus─â sub jurisdic╚Ťia statului New York. Numele insulei vine de la Samuel Ellis, cel care era proprietarul insulei la ├«nceputul secolului al XVIII-lea. Guvernul Statelor Unite a cump─ârat insula pentru statul New York ╚Öi a folosit-o pe post de fort ╚Öi depozit de armament p├ón─â ├«n 1892, c├ónd s-a deschis aici centrul de emigrare. Acest centru a func╚Ťionat p├ón─â ├«n 1943, c├ónd a fost transformat ├«n loc de deten╚Ťie pentru cei care urmau s─â fie deporta╚Ťi. ├Än 1965, Ellis Island a devenit parte a Monumentului Na╚Ťional Statuia Libert─â╚Ťii. 

Examen medical și interogatoriu

Cum ajungeau emigran╚Ťii pe Ellis Island? Marile vapoare, de ├«ndat─â ce intrau ├«n rada portului, erau supuse formalit─â╚Ťilor de carantin─â. Imediat dup─â terminarea acestora ap─âreau func╚Ťionarii vamali ╚Öi inspectorii Biroului de Emigrare. Timp de aproximativ o or─â ╚Öi jum─âtate, c├ót dura p├ón─â ce vasul acosta, ace╚Ötia f─âceau vama ╚Öi controlau documentele de c─âl─âtorie. Procedurile erau foarte stricte ╚Öi ├«ndeplinite ├«ntocmai. Pasagerii de la clasa I ╚Öi a II-a, dup─â ce erau supu╚Öi formalit─â╚Ťilor, debarcau, lor al─âtur├óndu-se ╚Öi unii c─âl─âtori de la clasa a III-a care erau clasifica╚Ťi de autorit─â╚Ťi ca str─âini non-emigran╚Ťi.

Restul pasagerilor erau transborda╚Ťi pe vase mai mici ╚Öi transporta╚Ťi pe Ellis Island, unde erau condu╚Öi ├«ntr-o sec╚Ťiune a subsolului sta╚Ťiunii. Aici erau supu╚Öi examenului medical sumar; cei ce l─âsau de dorit din punct de vedere al igienei corporale erau trimi╚Öi din nou pe vapor pentru a fi dezinfecta╚Ťi. Examenul medical avea drept scop excluderea emigran╚Ťilor care ar suferi de vreo boal─â contagioas─â, a acelora care aveau handicapuri fizice sau mintale ╚Öi, ├«n general, a celor care prezentau probleme de pe urma c─ârora puteau deveni incapabili s─â-╚Öi agoniseasc─â traiul, constituind astfel o povar─â public─â. Cei care prezentau suspiciuni erau ├«nsemna╚Ťi ╚Öi condu╚Öi ├«n fa╚Ťa unei comisii medicale ce efectua un consult am─ânun╚Ťit.

Pe cei care treceau examenul medical ├«i a╚Öteptau inspectorii Biroului de Emigr─âri. Ace╚Ötia, cu ajutorul interpre╚Ťilor autoriza╚Ťi, supuneau pe noii veni╚Ťi unui interogatoriu numit ├«n mod elegant ÔÇ×interviuÔÇŁ. Informa╚Ťiile cerute de autorit─â╚Ťile de emigrare au fost consemnate ├«ntr-o lege federal─â special─â, adoptat─â la 5 februarie 1917. Aceste informa╚Ťii erau: numele, v├órsta, sexul, starea civil─â, profesia, semne particulare, dac─â ╚Ötie s─â citeasc─â ╚Öi s─â scrie, na╚Ťionalitatea, ╚Ťara de origine, rasa, domiciliul permanent anterior, numele ╚Öi adresa celei mai apropiate rude din ╚Ťara de unde vine, ultima destina╚Ťie ├«n Statele Unite, dac─â are deja bilet pentru acea destina╚Ťie, dac─â posed─â 50$, iar dac─â nu, c├ót anume, dac─â merge la o rud─â sau la un prieten, numele ╚Öi adresa acestuia, dac─â vine ├«n urma unei oferte, solicit─âri, promisiuni sau ├«nvoieli exprese sau implicite ca s─â lucreze ├«n Statele Unite, dac─â vine cu inten╚Ťia s─â se ├«napoieze ├«n ╚Ťara de origine etc.


pe vas 2 jpg jpeg

Lunga serie de ├«ntreb─âri avea drept scop culegerea de informa╚Ťii care s─â certifice c─â respectiva persoan─â nu apar╚Ťine unei categorii a c─ârei intrare pe teritoriul american era indezirabil─â. Cele mai semnificative categorii de acest fel, potrivit legii amintite anterior, erau: epilepticii, alcoolicii, pauperii, cer╚Öetorii ╚Öi vagabonzii, tuberculo╚Öii, persoanele care au fost condamnate sau admit c─â au comis un delict sau o crim─â dezonorant─â, prostituatele, persoane a╚Öa numite muncitori cu contract, care au fost ├«ndemnate, ├«ncurajate sau ├«nduplecate s─â emigreze spre SUA de ofertele sau f─âg─âduielile de lucru (false sau adev─ârate) sau ├«n urma ├«nvoielilor verbale, scrise sau tip─ârite, exprese sau implicite, de a ├«ndeplini ├«n aceast─â ╚Ťar─â o munc─â de orice fel, persoane care ar putea constitui o povar─â public─â ╚Öi multe altele.

Este necesar s─â se ╚Ötie c─â nu fiecare emigrant trebuia sa r─âspund─â la toate aceste ├«ntreb─âri. Ei r─âspundeau la at├ótea c├óte erau nevoie p├ón─â reu╚Öeau s─â conving─â, pozitiv sau negativ, pe inspector. La sf├ór╚Öit, verdictul era dat de oficialul american. Pentru cei mai pu╚Ťini noroco╚Öi acest verdict ├«nsemna sf├ór╚Öitul unui vis care ├«nc─â nu ├«ncepuse; trebuia s─â se ├«ntoarc─â acas─â. Cei mai noroco╚Öi r─âsuflau u╚Öura╚Ťi, a╚Ötept├ónd sosirea vasului ce f─âcea leg─âtura cu New York-ul. Pentru ei ÔÇ×aventuraÔÇŁ era gata s─â ├«nceap─â.

Cite╚Öte ╚Öi: 

Emigra╚Ťia rom├ón─â ├«n America. Cine a fost de fapt primul rom├ón care a ajuns ├«n SUA?

Ce ├«i ├«mpingea pe rom├óni ├«n America: cre┼čterea popula┼úiei, s─âr─âcia, politica de maghiarizare

Emigra╚Ťia rom├ón─â ├«n America. Cine erau cei care plecau