ÔÇ×De╚Öteptarea prim─âveriiÔÇŁ   ultima ofensiv─â german─â a r─âzboiului jpeg

ÔÇ×De╚Öteptarea prim─âveriiÔÇŁ - ultima ofensiv─â german─â a r─âzboiului

├Äntreba╚Ťi orice iubitor de istorie ╚Öi v─â va spune c─â ultima ofensiv─â de mari propor╚Ťii a Germaniei ├«n ultimul r─âzboi mondial a avut loc ├«n Ardeni. De fapt, ultima ofensiv─â a celui de-al Treilea Reich, denumit─â Fr├╝hlingserwachen (De╚Öteptarea prim─âverii), s-a desf─â╚Öurat ├«n martie, ├«n Ungaria, ├«n zona lacului Balaton. Este interesant rolul pe care l-a avut Ungaria ├«n ultimele luni de r─âzboi, din decembrie p├ón─â ├«n aprilie. Putem vorbi de un cumul de circumstan╚Ťe, dar pentru un cunosc─âtor al modului de g├óndire al dictatorului german e limpede c─â motiva╚Ťiile au fost ├«n primul r├ónd economice.

Dup─â lupte grele purtate pe flancul de sud al frontului de est pe parcursul verii ╚Öi toamnei anului 1944 (├«n timp ce restul frontului de bucura de o acalmie prelungit─â), Hitler a decis, la 24 decembrie (├«n plin─â b─ât─âlie din Ardeni) s─â lanseze o ofensiv─â pentru despresurarea Budapestei, cu doar o zi ├«nainte ca ├«ncercuirea s─â fie complet─â. De╚Öi Ungaria a r─âmas ultimul aliat al Germaniei, nu aspectele politice ├«l preocupau pe Hitler. Ultimele resurse de petrol r─âmase sub controlul Reich-ului se g─âseau ├«n Ungaria;├«n plus, aceast─â ╚Ťar─â reprezenta poarta Austriei, unde se g─âseau, de asemenea, importante centre de produc╚Ťie ale ma╚Öinii de r─âzboi germane. Din punct de vedere militar, pierderea unei linii defensive extrem de importante precum Dun─ârea ╚Öi pierderea nodului de comunica╚Ťii Budapesta ├«nsemnau pr─âbu╚Öirea flancului de sud al frontului. Astfel se explic─â opera╚Ťiunile pentru eliberarea Budapestei, desf─â╚Öurate de la sf├ór╚Öitul lui decembrie p├ón─â la sf├ór╚Öitul lunii ianuarie, precum ╚Öi asaltul de amploare din martie, ├«ntr-un moment ├«n care Armata Ro╚Öie se g─âsea ├«n plin─â ofensiv─â spre Berlin.

Hitler:C├ómpurilor petrolifere de l├óng─â lacul Balaton, decisive pentru opera╚Ťiunilor militare

La ├«nceputul lunii ianuarie 1945, c├ónd devenise limpede c─â b─ât─âlia din Ardeni nu va avea deznod─âm├óntul a╚Öteptat, Hitler a decis transportarea Armatei 6 SS Panzer (v├órf de lance ├«n primele zile ale ofensivei) pe frontul de est. Spre dezaprobarea unor generali, ├«ndeosebi Heinz Guderian, ea a fost direc╚Ťionat─â nu spre Oder, unde se preconiza c─â va lovi cu for╚Ť─â urm─âtoarea ofensiv─â sovietic─â, ci ├«n Ungaria, pentru a proteja c├ómpurile petrolifere din vestul ╚Ť─ârii. Cifrele erau de partea liderului nazist:80% din produc╚Ťia de petrol a Germaniei din acel moment provenea din aceast─â zon─â. Generalul Jodl, ╚Öef de stat major al For╚Ťelor Armate, avea s─â noteze ├«n jurnal concluziile discu╚Ťiilor:ÔÇ×F├╝hrer-ul a subliniat, din nou, enorma importan╚Ť─â a c├ómpurilor petrolifere localizate la sud-vest de lacul Balaton. Controlul lor e decisiv pentru continuarea opera╚Ťiunilor militareÔÇŁ.

foto guliver afp 033 ria04 001656 3000 jpg jpeg
Tancuri germane scoase din lupt─â de armata sovietic─â

Tancuri germane scoase din lupt─â de armata sovietic─â

Transferarea at├ótor divizii de pe un front pe altul ├«ntr-un timp relativ scurt nu era o treab─â u╚Öoar─â. Sistemul feroviar german fusese grav afectat de bombardamente. Mi╚Öcarea celor mai bune trupe de care mai dispunea Hitler au fost ├«nso╚Ťite de o secretomanie dublat─â de opera╚Ťiuni de dezinformare pentru a convinge serviciile de informare aliate (├«ndeosebi sovietice) c─â Armata 6 SS era dirijat─â spre Berlin. Mi╚Öc─ârile trupelor au avut loc doar noaptea, ├«nsemnele divizionare de pe echipament ╚Öi de pe vehicule au fost acoperite de camuflaj sau vopsea. Opera╚Ťiunile de dezinformare n-au avut efect:serviciile de informa╚Ťii ale Armatei Ro╚Öii au identificat, ├«n februarie, o mare regrupare de for╚Ťe ├«n fa╚Ťa Frontului 3 Ucrainean. Concentrarea unit─â╚Ťilor a fost ├«ncheiat─â cu succes p├ón─â la 8 februarie 1945. Timp de o lun─â, unit─â╚Ťile au fost reorganizate ╚Öi reechipate, iar oamenii s-au odihnit dup─â luptele intense de pe frontul de vest. De╚Öi efectivele au fost completate, Georg Maier (╚Öef de stat major al opera╚Ťiilor pentru Armata 6) m─ârturisea ├«n memoriile sale c─â era vorba doar de o completare numeric─â, nu calitativ─â. Noii recru╚Ťi, nevoi╚Ťi s─â intre ├«n lupt─â dup─â o instruc╚Ťie aproape formal─â, nu se ridicau la nivelul fo╚Ötilor combatan╚Ťi din 1943-1944.

La 25 februarie 1945, ├«n bunc─ârul cancelariei ├«n care avea s─â-╚Öi g─âseasc─â sf├ór╚Öitul, Hitler a aprobat planul de atac ce avea s─â cuprind─â at├ót Armata 6, c├ót ╚Öi trupe apar╚Ťin├ónd unor unit─â╚Ťi aflate ├«n zona de opera╚Ťii. Nucleul Armatei 6 SS Panzer era format din Corpul 1 SS Panzer (diviziile 1 SS Leibstandarde Adolf Hitler ╚Öi 12 SS Hitlerj├╝gend) ╚Öi Corpul 2 SS Panzer (diviziile  2 SS Das Reich ╚Öi 9 SS Hohenstaufen), cele mai bune dintre unit─â╚Ťile SS ╚Öi, probabil, din ├«ntregul Wehrmacht. La startul opera╚Ťiunii ÔÇ×De╚Öteptarea prim─âveriiÔÇŁ, Armata 6 SS Panzer cuprindea, ├«n afara celor dou─â corpuri blindate, Corpul 1 Cavalerie SS (diviziile 3 ╚Öi 4 Cavalerie), divizia 23 Panzer ╚Öi divizia 44 Volksgrandier, precum ╚Öi elemente apar╚Ťin├ónd Armeegruppe Balck, care ac╚Ťiona ├«n flacul st├óng. La lupte au participat ╚Öi dou─â batalioane de tancuri grele, SS 501 ╚Öi 509, dotate cu tancuri King Tiger (Tiger II). Dar documentele ╚Öi cifrele nu reflect─â realitatea. De fapt, ├«n 1945 diviziile blindate, fie  din SS sau din Wehrmacht, erau departe de a fi complet echipate ╚Öi dotate cu armament ╚Öi personal, fiind doar o palid─â copie a unit─â╚Ťilor care spulberau Fran╚Ťa ├«n 1940. Pe de alt─â parte, moralul ╚Öi spiritul de lupt─â al acestor unit─â╚Ťi din SS a r─âmas ne╚Ötirbit p├ón─â la sf├ór╚Öitul r─âzboiului, iar tancurile germane de ultim─â genera╚Ťie, chiar mult inferioare numeric, constituiau o real─â amenin╚Ťare. Oricum, num─ârul trupelor aruncate ├«n lupt─â a fost destul de consistent. La 5 martie 1945, Armata 6 SS Panzer num─âra aproximativ 125.000 de oameni. Armeegruppe Balck avea 45.000;astfel, germanii au atacat ├«n regiunea cuprins─â ├«ntre lacurile Balaton ╚Öi Velence cu peste 170.000 de oameni. Unit─â╚Ťile Armatei 2 Panzer, care au atacat concomitent la sud de lacul Balaton, dispuneau de 50.000 de oameni, ├«n timp ce grup─ârile apar╚Ťin├ónd  Grupului de Armate E, care au for╚Ťat trecerile peste r├óul Drava, num─ârau aproximativ 40.000 de oameni. Num─ârul de tancuri ╚Öi tunuri autopropulsate se ridica la aproximativ 750, cu rezerva c─â cifrele sunt greu de stabilit cu precizie, de vreme ce multe tancuri se g─âseau ├«n repara╚Ťii ╚Öi e greu de estimat c├óte dintre ele au devenit opera╚Ťionale;cel mai probabil, ├«n jur de jum─âtate din aceast─â cifr─â. Erau for╚Ťele menite s─â opreasc─â t─âv─âlugul sovietic;timp, de asta avea nevoie Hitler, care ├«╚Öi punea speran╚Ťele ├«n ÔÇ×armele minuneÔÇŁ ce aveau s─â salveze Reich-ul ├«n ultima clip─â.

foto guliver afp 033 ria04 001384 1979 jpg jpeg
Lunetist sovietic

Lunetist sovietic

Sovieticii se preg─âtesc de atacul german

Dup─â ocuparea Budapestei, sovieticii pl─ânuiau o ofensiv─â de mari propor╚Ťii spre Viena ╚Öi Bratislava. Dar serviciile de informa╚Ťii au aflat (spre deosebire de ceea ce se ├«nt├ómplase ├«n ianuarie, c├ónd ofensiva german─â din Ungaria luase complet prin surprindere for╚Ťele sovietice) c─â ├«n fa╚Ťa Frontului 3 Ucrainean se g─âseau for╚Ťe ├«nsemnate, care au fost identificate cu mult─â acurate╚Ťe. S-au analizat posibilit─â╚Ťile de atac, iar previziunile se vor dovedi c├ót se poate de precise. Mai mult, serviciile de informa╚Ťii au anticipat corect ╚Öi data ├«nceperii ofensivei ÔÇô nu mai t├órziu de 12 martie. Pe de alt─â parte, istoriografia sovietic─â a amplificat ulterior datele privind for╚Ťa germanilor; cercet─âri recente demonstreaz─â c─â cifrele din documentele vremii au fost destul de aproape de realitate.

├Än decurs de dou─â s─âpt─âm├óni, ├«ncep├ónd cu 20 februarie, sovieticii au construit trei centuri de ap─ârare, ├«ntinse ├«ntre 30 ╚Öi 50 de kilometri ├«n spatele frontului. For╚Ťele Frontului 3 Ucrainean erau compuse din cinci armate (4 Gard─â, 26, 26 ╚Öi 57, Armata 1 Bulgar─â) la care s-au al─âturat for╚Ťe apar╚Ťin├ónd Armatei 3 Iugoslave, precum ╚Öi o armat─â aerian─â, cu un total de peste 400.000 de oameni, 6.100 de tunuri, 400 de tancuri ╚Öi aproape 1.000 de avioane. Interesant este faptul c─â artileria a avut rolul principal ├«n respingerea ofensivei ÔÇô probabil o excep╚Ťie ├«ntre toate opera╚Ťiunile defensive din ultima perioad─â a r─âzboiului. Au fost create zone speciale de ap─ârare antitanc, pe direc╚Ťiile probabile de atac, iar artileria a fost pozi╚Ťionat─â ├«n a╚Öa fel, ├«nc├ót s─â poat─â ac╚Ťiona eficient cu predilec╚Ťie ├«mpotriva blindatelor. ├Än rezerv─â au fost pozi╚Ťionate unit─â╚Ťi capabile de manevre rapide,  formate din tunuri auto-propulsate, astfel ├«nc├ót s─â poat─â r─âspund─â eficient situa╚Ťiilor de criz─â, iar o aten╚Ťie special─â a fost acordat─â form─ârii unor unit─â╚Ťi care cuprindeau ingineri dota╚Ťi cu mine antitanc ╚Öi antipersonal. La 5 martie 1945, existau 68 de asemenea deta╚Öamente. Au fost instalate aproape 250.000 de mine, cu o densitate de 2.500-3.000 pe kilometru ╚Öi s-au s─âpat 2.400 de kilometri de tran╚Öee.

A╚Öa cum a anticipat, ├Änaltul Comandament Sovietic, ofensiva german─â s-a declan╚Öat pe trei direc╚Ťii la 6 martie 1945. Primul atac a avut loc ├«n sectorul de front ocupat de Armata 1 Bulgar─â, aflat─â ├«n ap─ârare pe r├óul Drava, trecut de unit─â╚Ťi de asalt la ora 1 diminea╚Ťa. Cinci ore mai t├«rziu, Armata 57 sovietic─â a fost atacat─â de unit─â╚Ťile Armatei 2 Panzer, dup─â o preg─âtire intens─â de artilerie.

foto guliver afp 033 ria05 017945 3000 jpg jpeg
Soldaţi maghiari capturaţi de Armata Roșie în luptele din jurul lacului Balaton

Soldaţi maghiari capturaţi de Armata Roșie în luptele din jurul lacului Balaton

Primele breșe în apărarea sovietică

Atacul principal s-a declan╚Öat la orele 8.47, c├ónd Armata 6 SS Panzer ╚Öi Armeegruppe Balck au luat cu asalt frontul ├«ntins ├«ntre lacul Balaton ╚Öi lacul Velence, dup─â 30 de minute de baraj de artilerie. Activitatea avia╚Ťiei germane a fost mult diminuat─â de plafonul jos de nori, de ninsoare ╚Öi nu ├«n ultimul r├ónd de starea foarte proast─â a aerodromurilor. ├Än primul e╚Öalon au atacat Corpul 1 SS ╚Öi Corpul 1 Cavalerie, av├ónd circa 60-80 de tancuri drept v├órf de lance, urmate de infanterie (pe jos) ╚Öi apoi de tunurile auto-propulsate ╚Öi de alte unit─â╚Ťi de infanterie, de aceast─â dat─â motorizate. Cel mai important succes a avut loc ├«n sectorul Diviziei 1 Gard─â. Profit├ónd de ninsoarea abundent─â, tancurile ╚Öi infanteria Diviziei 1 SS LAH au p─âtruns prin surprindere pozi╚Ťiile ocupate de un batalion de infanterie, care s-a retras ├«n dezordine, p─âr─âsind pozi╚Ťiile. R─âmas f─âr─â sprijin de infanterie, regimentul de artilerie antitanc aflat ├«n ap─ârare a ├«ncercat s─â fac─â fa╚Ť─â asaltului, reu╚Öind s─â scoat─â din lupt─â 10 blindate, cu costul pierderii ├«ntregului armament greu.

Luptele au fost teribile, iar noroiul v├óscos a ├«mpiedicat, ├«n majoritatea sectoarelor de atac, folosirea cu succes a tancurilor, transform├ónd lupta ├«ntr-un duel al infanteriei, care nu reprezenta elementul forte al unit─â╚Ťilor germane. Profit├ónd de cea╚Ťa deas─â, ce ├«mpiedica folosirea eficient─â a artileriei antitanc ╚Öi identific├ónd cu precizie zonele vulnerabile ale ap─âr─ârii, aflate de obicei la conjunc╚Ťia dintre dou─â unit─â╚Ťi, elemente apar╚Ťin├ónd Corpului 1 SS au atacat pozi╚Ťiile Diviziei 68 Infanterie Gard─â, care a suferit pierderi grele. Dup─â dou─â zile de lupte, Divizia 1 SS LAH a reu╚Öit s─â ating─â drumul spre Czecze ╚Öi s─â ofere tancurilor sale posibilit─â╚Ťi de manevr─â. ├Än ziua de 9 martie presiunea german─â s-a ├«nte╚Ťit, pe fondul sprijinului oferit de avia╚Ťie;flancul st├óng ├«ns─â nu reu╚Öise s─â str─âpung─â ap─ârarea, fiind contraatacat violent de for╚Ťele sovietice. Per total, str─âpungerile au fost mici, doar asaltul Diviziei 1 SS for╚Ť├ónd ├Änaltul Comandament Sovietic s─â trimit─â ├«n sprijin, din rezerv─â, Divizia 9 infanterie ╚Öi patru regimente de artilerie antitanc.

├Än seara zilei de 9 martie, situa╚Ťia trupelor Frontului 3 Ucrainean st├órnea ├«ngrijorare la nivelul ├Änaltului Comandament. Unit─â╚Ťile Corpului 1 SS ╚Öi Corpului 1 Cavalerie SS reu╚Öiser─â s─â penetreze prima centur─â de ap─ârare, iar Armata 29 Gard─â, ├«ntins─â pe un front de 90 de kilometri, suferise pierderi grele ╚Öi oamenii erau epuiza╚Ťi dup─â zile de lupt─â continu─â. ├Än acel moment, principalele unit─â╚Ťi din rezerv─â (Corpul 18 Tancuri, Corpul 1 Gard─â Mecanizat, Corpul 5 Cavalerie Gard─â) erau deja angajate ├«n prima linie. La 10 martie, trupele germane au atacat din nou de-a lungul ├«ntregului front. Divizia 3 Panzer, profit├ónd de ninsoare, a atacat prin surprindere ├«n cursul serii, reu╚Öind s─â str─âpung─â ap─ârarea la nord. Ultimele rezerve ale Frontului 3 Ucrainean (Corpul 23 Tancuri ╚Öi Brigada 207 Artilerie autopropulsat─â) au fost dirijate spre sectorul amenin╚Ťat. ├Än ciuda rezisten╚Ťei ├«nd├órjite, trupele germane au ajuns la cea de-a doua centur─â de ap─ârare. ├Än luptele de noapte, germanii erau superiori ÔÇô parte dintre blindate erau echipate cu sisteme de vedere dotate cu infraro╚Öii.

Contraatacul Armatei Roșii

├Än cele din urm─â, rezervele de care dispunea Frontul 3 Ucrainean ╚Öi epuizarea trupelor germane au ├«nclinat balan╚Ťa. La 14 martie, dup─â ce asaltul avansase doar 30 de kilometri, devenise limpede c─â ofensiva nu avea sor╚Ťi de izb├ónd─â. Generalul Josef ÔÇ×SeppÔÇŁ Dietrich, comandantul Armatei 6 SS Panzer, a cerut retragerea Corpurilor 1 ╚Öi 2 SS pentru a le folosi ├«ntr-un atac surpriz─â, al─âturi de Corpul 3 SS, spre Dun─âre, la nord. Hitler a refuzat ╚Öi a ordonat, la 15 martie, regruparea for╚Ťelor. Atacul trebuia s─â continue. La 16 martie, sovieticii contraatacau pe ├«ntreg frontul, iar la miezul zilei au declan╚Öat o opera╚Ťiune de mare amploare, care viza Viena, cu ajutorul unui num─âr impresionant de trupe ╚Öi blindate (doar Armata 6 Gard─â, folosit─â ├«n cel de-al doilea val al atacului,  dispunea de 423 de tancuri).

Cel de-al Treilea Reich a folosit ├«n aceast─â ofensiv─â cele mai bune trupe de care mai putea dispune ├«n martie 1945. Pierderile celor dou─â p─âr╚Ťi au fost sensibil egale, ├«n oameni ╚Öi blindate, dar Armata Ro╚Öie dispunea de un rezervor uman suficient pentru a le acoperi. Tancurile au jucat un rol minor ├«n ap─ârare, care a c─âzut pe umerii artileriei ╚Öi mai ales al artileriei autopropulsate, folosit─â cu destul─â dib─âcie tactic─â. Frontul german s-a pr─âbu╚Öit, iar Armata 6 SS a fost nevoit─â s─â se retrag─â ├«n dezordine, abandon├ónd mari cantit─â╚Ťi de material. La 2 aprilie, pre╚Ťioasele c├ómpuri petroliere din vestul Ungariei au c─âzut ├«n m├óinile sovieticilor. Implicat─â ├«n luptele disperate de ap─ârare a Vienei, unit─â╚Ťile SS, c├óndva m├óndria lui Hitler, s-au predat americanilor, fiind prompt trecute ├«n m├óinile sovieticilor.

Se pare c─â, ├«nfuriat de e╚Öecul trupelor sale loiale, Hitler a cerut ├«ndep─ârtarea ├«nsemnelor cu numele s─âu de pe man╚Öetele uniformelor apar╚Ťin├ónd Diviziei 1 SS. Legenda spune c─â ace╚Ötia i-au trimis, ├«ntr-o urn─â, toate ├«nsemnele ╚Öi decora╚Ťiile, al─âturi de un bra╚Ť al unui camarad ucis pe c├ómpul de lupt─â...

Bibliografie

Alesandru Du╚Ťu, ├Äntre Wehrmacht ╚Öi Armata Ro╚Öie. Rela╚Ťii de comandament rom├óno-germane ╚Öi rom├óno-sovietice (1941-1945), Bucure╚Öti, Editura Enciclopedic─â, 2000.

Aleksei Isaev&Maksim Kolomiets, Razgrom 6-I tankovoi armii SS. Mogila Pantservaffe, Moskva, Iauza, 2009.

Philippe Guillemot, Hungary, the Panzers last stand. Autumn-Winter 1944-45, Paris, Histoire&Colections, 2010.