Cum l a furat Ceau┼čescu pe Regele playboy jpeg

Cum l-a furat Ceau┼čescu pe Regele playboy

­čôü Comunismul in Rom├ónia
Autor: Ilarion Ţiu, Lavinia Betea

Institutul de Istorie a Partidului a prelucrat fotografia manifesta┼úiei de 1 Mai 1939, plas├óndu-i pe Nicolae ┼či pe Elena Ceau┼čescu printre participan┼úi. Nicolae Ceau┼čescu ┼či-a ├«nsu┼čit rolul de animator al ÔÇ×demonstra┼úiei antifascisteÔÇť din 1 Mai 1939 ┼či l-a copiat pe Carol al II-lea

Ziua Muncii era ├«n anii '80 s─ârb─âtoarea unit─â a so┼úilor Ceau┼čescu. Iar presa ilustra elogiile cu fotografia celor doi fo┼čti uteci┼čti ├«n mijlocul unei mul┼úimi entuziaste. 

ÔÇ×1 Mai 1939, a cuv├óntat Ceau┼čescu ├«n plinul puterii sale, s-a transformat ├«ntr-o puternic─â manifesta┼úie ├«mpo┬ştri┬şva fascismului ┼či r─âzboiului, nu┬şm─â┬şr├óndu-se printre pu┼úinele manifest─âri din Europa care au avut loc ├«n condi┼úiile c├ónd fascismul era ├«n ofensiv─â dup─â M├╝nchen. Poporul rom├ón, sub conducerea co┬şmu┬şni┼č┬ştilor, ├«n alian┼ú─â cu sociali┼čtii ┼či social-democra┼úii, cu alte for┼úe democra┬ştice, ┼či-a exprimat dorin┼úa de a face totul pentru a ├«mpiedica ascensiunea fascismului, instaurarea dictaturii fasciste ├«n Rom├ónia. A fost o dovad─â a maturit─â┼úii clasei muncitoare de care dispunea atunci poporul nostru, for┼úele sale revo┬şlu┬ş┼úionare ┼či progresiste de a organiza cu succes lupta ├«mpotriva r─âzboiului ┼či fascismului".

Fals istoric

Nimic mai fals ├«ns─â! Manifesta┼úia din 1 Mai 1939 a fost un ÔÇ×cadou" oferit de Ministerul Muncii ┼či Mihai Ralea (ministrul de resort) regelui Carol al II-lea. ├Än februarie 1938, monarhul instaurase un regim autoritar, numit de adulatorii vremii ÔÇ×revolu┼úie regal─â". Desfiin┼úase toate institu┼úiile statului de tip pluralist: partidele, asocia┼úiile civice cu vederi democrate, sindicatele. Acestea din urm─â au fost ├«nlocuite cu ÔÇ×breslele de lucr─âtori", organiza┼úii de orientare fascist─â prin care se realiza controlul muncitorilor. Iar partidul unic - Frontul Rena┼čterii Na┼úionale - ├«l avea ├«n frunte pe ├«nsu┼či regele. Director general al Ministerului Muncii a fost numit Stavri C. Cunescu, func┼úionar cu experien┼ú─â ├«n legisla┼úia din domeniu ┼či studiul asocia┼úiilor muncitore┼čti din Europa. Participase ┼či la congrese muncitore┼čti din Germania nazist─â ┼či Italia fascist─â, pun├óndu-se la curent cu metodele prosl─âvirii conduc─âtorului de c─âtre ÔÇ×clasa muncitoare". La propunerea sa, Mihail Ralea a dispus s─ârb─âtorirea zilei de 1 Mai 1939 ├«n cadru festiv. Se voia a-i dovedi Suveranului devotamentul lucr─âtorilor industriali fa┼ú─â de noul regim. 

A┼čadar, de ÔÇ×ziua muncii" a fost convocat primul congres na┼úional al nou-├«nfiin┼úatelor bresle, la Bucure┼čti. La sf├ór┼čitul evenimentului s-a organizat o parad─â prin fa┼úa Palatului Regal. Muncitorii trebuiau s─â-l salute fascist pe Carol.

Carol al II-lea, autorul ÔÇ×revolu┼úiei regaleÔÇť 

Carol fumand jpg jpeg

Putea Nicolae Ceau┼čescu s─â preia controlul defil─ârii pentru ca demonstran┼úii s─â strige lozinci antifasciste ┼či antir─âzboinice? Bine├«n┼úeles c─â nu! Participan┼úii la congresul breslelor au fost atent selec┼úiona┼úi de organiza┼úiile jude┼úene care-i trimiseser─â. Verifica┼úi apoi ┼či de Siguran┼ú─â, pentru a risipi orice dubiu asupra altor ÔÇ×convingeri" politice. ├Än Gara de Nord, agen┼úii serviciului secret aveau asupra lor liste cu participan┼úii la congres. ┼×i ├«i verificau prin sondaj pe delega┼úii cobor├ó┼úi din trenuri. Chiar dac─â s-ar fi ÔÇ×infiltrat" ├«n nou-createle bresle, utecistul Ceau┼čescu nu putea fi admis la ├«nalta reuniune. Dosarul s─âu  de fost de┼úinut comunist era p─âtat definitiv! Congresul propriu-zis s-a desf─â┼čurat ├«n perfect─â ordine la sala cinematografului ÔÇ×Aro". Poli┼úia n-a primit atunci vreo sesizare de tulburare  a dezbaterilor. ├Än paralel, la s─âlile Tomis ┼či Eintracht, s-au ┼úinut adun─ârile func┼úionarilor particulari ┼či ale meseria┼čilor-patroni. 

Dup─â congres, ├«n frunte cu ministrul Muncii, Mihai Ralea, cortegiul muncitorilor s-a ├«ndreptat spre Calea Victoriei.  ├Än ordine, dup─â plan, l-au salutat ├«n mar┼č pe Carol al II-lea cu salutul fascist. Maiestatea Sa nu participase la lucr─ârile congresului, consider├ónd c─â ÔÇ×bezelele" de la balcon erau suficiente pentru rela┼úia str├óns─â cu ÔÇ×lucr─âtorii".  

ÔÇ×Regele este totul!" 

A fost Nicolae Ceau┼čescu printre manifestan┼úii care l-au salutat cu bra┼úul ridicat (fascist) pe Carol al II-lea? Pu┼úin probabil. ├Än orice caz, propaganda comunist─â nu a scris niciodat─â c─â muncitorii au f─âcut manifesta┼úia pentru rege, ci pentru a demonstra contra fascismului ┼či r─âzboiului. A┼ča ceva, cu siguran┼ú─â, nu a fost! Pentru c─â ar fi intrat ├«n ÔÇ×scen─â"... Siguran┼úa. Cu arest─ârile, procesele verbale, anchetele, procesele ┼či condamn─ârile de rigoare. 

Dup─â 1948, despre 1 Mai 1939 s-a scris ├«n func┼úie de ÔÇ×linia ideologic─â" a partidului. A┼čadar, ├«n ÔÇ×perioada Dej" manifesta┼úia pro-regal─â din 1 Mai 1939 a devenit ÔÇ×demonstra┼úie patriotic─â antifascist─â". Ideologii ÔÇ×perioadei Ceau┼čescu" au for┼úat nota ulterior, sco┼ú├óndu-l pe conduc─âtorul statului drept organizatorul evenimentului, al─âturi de consoarta sa, Elena Petrescu.

├Än orice caz, comuni┼čtii au avut ce ├«nv─â┼úa de la ÔÇ×Regele playboy", cum era numit  Carol al II-lea ├«n epoc─â. Marile adun─âri de mase mobilizate la 1 Mai 1939 au fost un exemplu pentru adun─ârile popu┬şlare de dup─â 1948. De la propagandi┼čtii lui Carol al II-lea s-ar fi putut inspira ÔÇ×aparatul" lui Ceau┼čescu ├«n multe. ├Än august 1939, tot un ziarist francez, Robert de Beuplan, a fost cump─ârat s─â omagieze o dictatur─â ├«n termeni de  democra┼úie.

Precursorul lui Hamelet (biograful lui Ceau┼čescu din 1971), Beuplan ├«l l─âuda pe monarhul ÔÇ×Rom├óniei noi" din 1939 astfel : ÔÇ×a proclamat c─â, ├«ntr-o ┼úar─â sf├ó┼čiat─â de fac┼úiuni, lupte partizane, uri interne, nu vor mai fi partide de acum ├«nainte, timpul politicii fiind dep─â┼čit; a luat ├«n m├óinile sale conducerea suprem─â ┼či a reu┼čit at├ót de bine ├«ndr─âznea┼úa lovitur─â ├«nc├ót zece zile mai t├órziu  a putut promulga o nou─â constitu┼úie ┼či ob┼úine  prin plebiscit cvasi-unanimitatea corpului electoral: 99, 87% din sufragii contra a 0, 13%". Trei sunt determinantele acestei realiz─âri : ÔÇ×├Änalta inteligen┼ú─â a Regelui Carol, devotamentul s─âu exclusiv interesului na┼úional ┼či mai cu seam─â profunda ├«n┼úelegere a ┼ú─ârii sale". C├ót despre ┼úar─â... Cele 16 milioane de ┼ú─ârani din totalul de 20 milioane de locuitori au ÔÇ×suflet simplu ┼či curat". Vor ca statul s─â-i ajute ┼či protejeze, ┼úin├óndu-i departe de politic─â. Iar ÔÇ×regele ┼ú─âranilor", cum ├«i mai zice Beuplan lui Carol al II-lea,   le-a satisf─âcut dorin┼úa.

ÔÇ×Tr─âi┼úi ├«n pace, lucra┼úi-v─â holdele ┼či str├ónge┼úi-v─â recolta!, i-a ├«ndemnat el dup─â instituirea partidului unic. Satele voastre nu vor mai fi b├óntuite de or─â┼čeni ca s─â v─â ├«nscrie cu for┼úa ├«n partidul lor, s─â v─â cear─â bani ca s─â v─â apere de una sau alta, st├órnind spre profitul lor micile voastre ne├«n┼úelegeri". 

Pe l├óng─â asemenea performan┼ú─â, amintiri admirative putea avea  Ceau┼čescu ┼či despre ÔÇ×Str─âjeria" lui Carol al II-lea. Num─âra trei milioane de fete ┼či b─âie┼úi ├«ntre 8 ┼či 16 ani. ┼×i cum nimic nu-i nou sub soare... ÔÇ×Regele este totul!" ├«┼či l─âuda conduc─âtorul ├«n 1939, ambasadorul s─âu la Paris, Gheorghe T─ât─ârescu, ziari┼čtilor de la revista ÔÇ×L' Ilusstration". 

Cominternul a criticat demonstraţia

Mihai Ralea, adevăratul iniţiator al demonstraţiei de la 1 Mai 1939

Mihai Ralea jpg jpeg

├Än 1939, Cominternul a cerut trimiterea a doi delega┼úi la Moscova pentru a raporta despre PCdR. Secretariatul partidului era alc─âtuit atunci din Ilie Pintilie, ┼×tefan Fori┼č, ┼×trul Zigghelboim,   Bela Breiner ┼či Vasile Luca. Dup─â relatarea lui Teohari Georgescu, au plecat ├«nt├ói Vasile Luca ┼či ┼×trul Zigghelboim. Dar  ├«n aprilie 1940 au fost aresta┼úi la frontiera cu URSS. Atunci s-a decis trimiterea lui Fori┼č ┼či a lui Teohari Georgescu (conduc─âtorul organiza┼úiei  de partid Bucure┼čti). La Moscova s-au ├«nt├ólnit ├«ntr-o prim─â etap─â cu Boris ┼×tefanov ┼či cu Petre Boril─â, care erau ├«n ÔÇ×aparatul" Interna┼úionalei. Raportul l-au f─âcut ├«ns─â ├«n fa┼úa boss-ilor Cominternului:Wilhelm Pieck, Colarov, Dimitrov, Toglatti ┼či Manuilski. 

Printre altele, li s-a cerut s─â raporteze despre politica PCdR fa┼ú─â de monarhie, legionari ┼či ┼ú─âr─âni┼čti. Fori┼č a sus┼úinut c─â ├«n 1939, cu ocazia demonstra┼úiei ÔÇ×organizate de elemente din jurul regelui", s-au putut striga lozinci democratice. ┼×i a prezentat aceasta ca un ÔÇ×succes al partidului". A fost ├«ns─â criticat c─â nu a ┼čtiut s─â se orienteze. ├Än sensul c─â Frontul Rena┼čterii Na┼úionale este adev─âratul pericol al partidului. ┼×i ÔÇ×orientarea sindical─â" a PCdR a fost calificat─â ÔÇ×gre┼čit─â". Vina a fost pus─â pe seama sus┼úin─âtorilor partidului. Comuni┼čtii rom├óni primesc bani de la ÔÇ×o serie de elemente burgheze" care ├«i influen┼úeaz─â astfel politica negativ. ├Än viziunea capilor Cominternului, 1 Mai 1939 a fost o manifesta┼úie proregal─â. 

Culmea popularităţii

Nu avem urme, din epoc─â, despre prezen┼úa lui Nicolae Ceau┼čescu la manifesta┼úia din 1 Mai 1939. ├Än schimb, articolul publicat de  Eugen Jebeleanu ├«n ÔÇ×Cuv├óntul liber" din 16 iunie 1936 despre procesul de la Bra┼čov l-a consacrat ca antifascist r─âzvr─âtit. 

├Änt├óiul omagiu jurnalistic 

ÔÇ×Ceau┼čescu are 19 ani (ne├«mplini┼úi) ┼či este cizmar, a scris Jebeleanu. Ne explic─â pentru ce au fost condamna┼úi, el ┼či Tarnovschi, ┼či ├«n ce const─â ultrajul (meseria ┼či numele celuilalt tovar─â┼č vor fi omise din cit─ârile ÔÇ×epocii Ceau┼čescu", n.n.). Ceau┼čescu e un copil. Dar un copil cu o inteligen┼ú─â de o maturitate surprinz─âtoare. E scund, slab, cu ochii mici ┼či vioi, dou─â boabe de piper. Vorbe┼čte limpede, pu┼úin prea repede, parc─â voind s─â spun─â deodat─â tot ce ┼čtie. Are 19 ani, dar a v─âzut ┼či a p─â┼úit ca pentru 90. B─âtaie? Ho-ho, ┼či ├«nc─â cum! Jandarmii nu se joac─â. O spune totu┼či simplu, ca pe un lucru devenit firesc, schi┼ú├ónd din c├ónd ├«n c├ónd c├óte un gest: trei degete unite, descriind cercuri, ca pentru rotunjimea frazelor.  

┼×ase luni de ├«nchisoare 

Nu a ├«mplinit 20 de ani (nici 19) ┼či a fost ┼či el condamnat, ├«n aceea┼či ┼čedin┼ú─â de s├ómb─ât─â, la ┼čase luni ├«nchisoare. Tot pentru ultraj. ┼×i anume pentru c─â - la auzul pedepsei date lui Tarnovschi - s-a adresat consiliului, spun├ónd c─â se solidarizeaz─â cu camaradul s─âu. Inim─â t├ón─âr─â ┼či generoas─â, s─â ne mir─âm c─â i s-au mai dat ┼čase luni de ├«nchisoare?  Va trece vara, va veni toamna ┼či ├«l va prinde ┼či lapovi┼úa. Ceau┼čescu cu cei 19 de ani ai s─âi nu le va putea sim┼úi ┼či nu le va vedea, ca alt─âdat─â, la el, la ┼úar─â".

├Än regimul comunist, Eugen Jebeleanu va conta ca o autoritate a breslei scriitorilor. Dup─â zvonurile vremii ├«ns─â, a refuzat s─â mai scrie despre Ceau┼čescu. ÔÇ×Am scris despre el c├ónd nu scria nimeni, acum scrie┼úi voi..." , s-ar fi motivat scriitorul cu ÔÇ×munci de r─âspundere".  

Martor la demonstraţie

Pavel C├ómpeanu, fost camarad de ├«nchisoarea cu Ceau┼čescu la Caransebe┼č, a relatat ┼či despre demonstra┼úia din 1 Mai 1939  ├«n memoriile sale (Ceau┼čescu, anii num─âr─âtorii inverse, Polirom, 2002). ├Än epoc─â, manifesta┼úia a fost cea mai important─â de acest tip, confirm─â martorul. Numai c─â n-a fost antifascist─â, ci tocmai pe dos. Ziua muncii fusese confiscat─â de propaganda regimurilor fasciste ┼či naziste ├«n toat─â Europa. Sindicatele transformate de Carol al II-lea ├«n bresle au fost obligate s─â-┼či dovedeasc─â ata┼čamentul la dictatura regal─â ┼či s─â-l omagieze pe monarh.

Instalat ├«n balconul Palatului Regal dinspre Biserica Kretzulescu, Carol al II-lea a primit  salutul fascist al coloanelor de muncitori ┼či func┼úionari care coborau din nordul C─âii Victoriei. ┼×i le-a r─âspuns corespunz─âtor-repet├ónd gestul. 

Partidul comunist s-a implicat, de asemenea, ├«n organizarea manifesta┼úiei, afirm─â  C├ómpeanu. Cu detaliul c─â i-a ├«nt├ólnit acolo pe comuni┼čtii Costache ┼óiulescu, Io┼čca Sherman, Ion Popescu-Pu┼úuri ┼či Alexandru Iliescu. Nu ┼či pe Nicolae Ceau┼čescu. 

Adev─âratul organizator 

Logistica manifesta┼úiei din 1 Mai 1939 i-a apar┼úinut intelectualului Mihai Ralea (1896-1964), atunci ministrul Muncii. 

Profesor universitar, cu doctorat la Paris, Ralea f─âcuse politic─â ┼ú─âr─ânist─â. ├Än 1934 a fost director al oficiosului PN┼ó, ÔÇ×Dreptatea". Component al grup─ârii ┼ú─âr─âniste de st├ónga, dup─â dizolvarea partidelor de c─âtre rege, a ├«ndeplinit func┼úia de ministru al Muncii ├«n guvernele carliste.

├Än anii r─âzboiului a vrut s─â se ├«ntoarc─â ├«n PN┼ó, dar Maniu i-a respins cererea. A fost internat ├«n lag─ârul din T├órgu-Jiu, fiind ├«nvinuit de colaborare cu comuni┼čtii. Dup─â r─âzboi, Maniu ┼či Br─âtianu au propus includerea sa pe lista criminalilor de r─âzboi. 

Mihai Ralea a ├«ndeplinit func┼úii diplomatice ┼či Guvernamentale ├«n regimul comunist, debut├ónd ca ministru al Artelor ├«n guvernul Groza. Membru al Academiei RPR, mo┼čtenirea cultural─â a lui Mihai Ralea este o oper─â compozit─â (estetic─â, psihologie, sociologie, axiologie).