Cum arăta Cetatea Alba Carolina în anii '80: „A îmbătrânit, este bolnavă, putrezește”

Cetatea Alba Carolina și orașul Alba Iulia nu au fost dintotdeauna un loc atractiv pentru turiști. În anii ‘80, fortăreața veche de trei secole ajunsese într-o stare dezastruoasă, recunoscută chiar și în presa vremii.

„Piatra cetăţii Alba lulia a îmbătrânit, e bolnavă, putrezeşte! După aproximativ două secole şi jumătate de la ridicarea ei (1714—1738), cea mai mare fortăreaţă medievală din România (suprafaţa 70 hectare, perimetrul zidurilor 12 kilometri) este dureros periclitată. Studiind numeroşi factori de degradare a acestui impunător ansamblu arhitectural, specialiştii au ajuns la concluzia că trebuie format de urgenţă un colectiv inter şi pluridisciplinar, care să întocmească în cel mai scurt timp un minuţios „certificat de sănătate“ al monumentului, spre a-i aplica un tratament adecvat şi eficient”, informa publicistul Valentin Hossu Longin, în revista România Pitorească din 1984.

Specialiștii muzeului din Alba Iulia arătau că degradarea avansată era evidentă atît la porţi cât şi la elementele încastrate în zidăria de cărămidă.

„Cele mai afectate sunt sculpturile de pe coronamentul porţilor, basoreliefurile şi sculpturile din colţuri. Se constată un atac biologic generalizat, exfolierea suprafeţelor, dezintegrare granulară de suprafaţă, pierderea contururilor, prezenţa crustei negre, a eflorescenţelor de coeziune (aspectul nisipos), fisuri şi chiar detaşări de suprafeţe. O accentuare a acestor fenomene apare în zonele expuse la vânt, însorire puternică sau cu tratamente anterioare inadecvante", informa în același articol din 1984, cercetătorul Toma Goronea.

Unii localnici relatau că înainte unei vizite a lui Nicolae Ceaușescu în Alba Iulia, autoritățile locale au cerut pompierilor să spele cu furtunurile de apă sculpturile din cetate, lucru care le-a grăbit degradarea.

În anii ‘90, situația ansamblului istoric a continuat să se înrăutățească atât din cauza trecerii timpului și lipsei măsurilor de îngrijire a cetății, dar și a numeroaselor acte de distrugere a monumentelor.

„Perimetrul cetății nu poate fi vizitat decât parțial, din cauza faptului că o mare parte din acesta este ocupat de unități militare. Astfel, șanțurile de apărare ale fortificației au fost transformate în depozite sau în adevărate cimitire de mașini militare. Toate tentativele unor organizații de a convinge autoritățile să dispună scoaterea armatei din cetate au eșuat. Au fost invocate o sumedenie de motive, de la amplasamentul strategic al unităților respective până la faptul că menținerea cazarmelor asigură într-o oarecare măsură conservarea unor clădiri cu valoare istorică și arhitecturală”, informa ziarul România Liberă, în 1999.

Autostrăzile și restaurarea cetății au schimbat soarta orașului

În anii 2000, soarta Cetății Alba Carolina avea să se schimbe. Peste 50 de milioane de euro, atrași în cea mai mare parte din fonduri europene, au fost investite în proiectele ample de restaurare care au redat strălucirea edificiilor. În timpul lucrărilor, au avut loc mai multe descoperiri arheologice importante - una dintre ele fiind fundația unei biserici de rit răsăritean, veche de peste un mileniu.

Alături de turism, investițiile majore în infrastructură au dus la dezvoltarea din ultimul deceniu a municipiului Alba Iulia. Zona dintre Alba Iulia și Sebeș este locul de întâlnire al autostrăzilor A10 Sebeș - Turda și A1 București - Nădlac, investiții care au însemnat legături directe pe autostradă între Alba Iulia și orașele Cluj - Napoca, Sibiu, Deva, Târgu Mureș, și aproape complet pe autostradă cu municipiile Arad și Timișoara.

În același timp, magistrala feroviară care traversează Alba Iulia pe traseul celei mai vechi căi ferate din Transilvania, Alba Iulia - Arad, deschisă în 1868, a fost modernizată în mare parte cu fonduri europene și de la bugetul de stat.

Din 1991, în cetatea din Alba Iulia a fost înființată și universitatea, instituția care a contribuit la dezvoltarea zonei, atrăgând numeroși studenți din alte zone ale țării pe care a reușit să îi țină în oraș, cel puțin pe durata semestrelor de studii.

Citește mai multe amănunte pe adevarul.ro