Colonizarea Timişoarei cu prostituatele, bandiţii şi criminalii din Viena. Istoria Banatului de care nu vrea să ştie nimeni

Banatul era după cucerirea habsburgilor, din 1716, o regiune neprietenoasă, aflată la marginea imperiului. Era un loc unde nu se venea cu placere. Mlaştinile ofereau cadru pentru infecţii şi boli. În vremea împărătesei Maria Tereza  -Regina Ungariei şi Arhiducesa Austriei între 1740-1780, a existat o ordonanţă prin care capitala imperiului să fie curăţată de lumea depravată. Locul ales pentru “talpa ţării” avea să fie Timişoara, oraş aflată în plină reconstrucţie după eliberarea de sub turci. 

Prostituatele din închisorile vieneze au fost trimise la Timişoara între anii 1751-1767. Cerşetorii din Viena erau ridicaţi de pe străzi, iar cei sănătoşi erau trimişi la muncă în Banat. Bandiţii, criminalii, braconieri şi alte persoane certate cu legea au fost alungaţi în Banat.

Deportarea prostituatelor a luat sfârşit în 1770, însă criminalii înrăiţi continuau să ajungă până la sfârşitul secolului al XVIII-lea. 

“

”, a scrie Tiberiu Schatteles, în cartea “Evreii din Timişoara în perspectivă istorică”.

Rolul prostituatelor din imperiul Asutriac era şi de a pune “umărul” la popularea Banatului. Ele puteau începe o viaţă nouă la Timişoara. 

Renumitul aventurier amaros veneţian Casanova, a evocat moravurile epocii de la Viena şiTimişoara, în “Memoires” („Povestea vieţii mele”), scrisă între 1791-1788.