Cheia succesului agricol: metoda dacic─â plus ├«ngr─â┼č─âminte jpeg

Cheia succesului agricol: metoda dacic─â plus ├«ngr─â┼č─âminte

Nicolae Ceau┼čescu le-a predat speciali┼čtilor din agricultur─â ÔÇ×lec┼úiiÔÇť de cultivat gr├óul. Cu metode str─âvechi, plus ├«ngr─â┼č─âmintele moderne, se puteau lesne ob┼úine produc┼úii mari, sus┼úinea secretarul CC.

├Än primii ani ai carierei politice, Nicolae Ceau┼čescu a fost direc┼úionat de conducerea partidului spre domeniul agriculturii. Mai ├«nt├ói, a fost ┼čef al sec┼úiei centrale ┼ú─âr─âne┼čti a CC (1946). Apoi, a fost adjunctul lui Vasile Vaida, la Ministerul Agriculturii (1948-1950). P├ón─â s-au dumirit Gheorghiu-Dej ┼či ceilal┼úi frunta┼či ai partidului c─â t├ón─ârul ├«nalt activist n-avea chemare, relateaz─â AdevarulSocotit necorespunz─âtor pentru un asemenea domeniu, a fost mutat la Ministerul For┼úelor Armate, ca ┼čef al Direc┼úiei Politice Superioare a Armatei. Dar a r─âmas cu impresia c─â se pricepea la agricultur─â mai bine dec├ót cei ┼čcoli┼úi. ├Än anii '60, Ceau┼čescu era secretarul Comitetului Central al PMR, cu multiple sarcini de lucru, inclusiv preocuparea pentru agricultur─â. A┼ča ├«nc├ót a fost ales ├«ntr-un comitet restr├óns care a reorganizat conducerea acestui resort. Un rol important a avut ┼či la ├«ncheierea colectiviz─ârii, anun┼úat─â triumfal de regimul de la Bucure┼čti ├«n prim─âvara anului 1962.M├óndri de colectivizare├Än lag─ârul est-comunist, procesul colectiviz─ârii s-a desf─â┼čurat ├«ntr-un ritm inegal. Dup─â ce s-au instalat la putere, sub influen┼úa ┼či dup─â modelul sovietic, regimurile comuniste au declan┼čat ÔÇ×transformarea socialist─â a agriculturii".  P├ón─â ├«n 1953 s-a mers cu av├ónt. Apoi, ├«n primii trei ani de conducere ai lui Nikita Hru┼čciov, prim-secretar al Partidului Comunist din Uniunea Sovietic─â (PCUS), ritmul s-a domolit. S-a reluat mai ├«nte┼úit din 1956. Iar ├«n 1957, Bulgaria a ÔÇ×raportat" c─â ├«ncheiase colectivizarea.

Polonia abandonase cursa ├«nc─â din 1956, c├ónd ÔÇ×colectivele" abia acopereau 10 la sut─â din suprafa┼úa agricol─â. ├Än Rom├ónia, colectivizarea s-a ├«ncheiat ├«n 1962, fiind prev─âzut─â ├«n planul economic de ┼čase ani adoptat la Congresul al III-lea al PMR, desf─â┼čurat ├«n 1960. Chiar dac─â ├«n Rom├ónia procesul a fost ├«ndelungat, frunta┼čii partidului erau convin┼či c─â se descurcaser─â cel mai bine din lag─ârul comunist. Acestei idei i-a dat glas chiar Ceau┼čescu, ├«ntr-una dintre ┼čedin┼úele Biroului Politic (26-27 februarie 1963). ÔÇ×Nu ├«n toate ┼ú─ârile socialismul a ├«nvins definitiv ├«n toate sectoarele", a afirmat Ceau┼čescu.ÔÇ×Se poate vorbi c─â ├«n Polonia cu 3% colectivizare a ├«nvins socialismul? (datele se refer─â la ├«ntreaga suprafa┼ú─â a Poloniei, n.r.) Sigur, este ┼či de ne├«n┼úeles cum se poate ca ├«n documente ale PCUS s─â se afirme c─â socialismul a ├«nvins definitiv ├«n toate ┼ú─ârile socialiste. ├Än definitiv, este oare just─â teza lui Lenin c─â existen┼úa propriet─â┼úii particulare ├«n agricultur─â, a micii produc┼úii de m─ârfuri, genereaz─â capitalism". ├Änc─â o dat─â, Ceau┼čescu comb─âtea teoriile politico-economice ale sovieticilor, cit├ónd din Vladimir Ilici Lenin. Secretarul CC a criticat ┼či alte democra┼úii populare, Republica Democrat─â German─â, ├«n care sectorului socialist al agriculturii ├«i revenea 70%.11.000, ca la R─âscoal─âOficial, ├«ncheierea colectiviz─ârii a fost marcat─â la sesiunea extraordinar─â a Marii Adun─âri Na┼úionale (MAN), organizat─â ├«n Pavilionul Expozi┼úiei Economiei Na┼úionale din Bucure┼čti (27-28 aprilie 1962). Al─âturi de deputa┼úi, la lucr─âri au participat ┼či 11.000 de ┼ú─ârani, num─âr simbolic, ├«n amintirea ┼ú─âranilor ce se spunea c-au fost uci┼či ├«n R─âscoala din 1907.Au fost invita┼úi ┼či pre┼čedin┼úi de gospod─ârii agricole colective, speciali┼čti din agricultur─â, lucr─âtori din Gospod─ârii Agricole de Stat (GAS) ┼či Sta┼úiuni de Ma┼čini ┼či Tractoare (SMT), ingineri, muncitori, intelectuali de vaz─â, activi┼čti. Pentru a spori prestigiul evenimentului, au fost prezen┼úi inclusiv ┼čefii misiunilor diplomatice acredita┼úi la Bucure┼čti ┼či coresponden┼úi ai presei str─âine.Model sovietic cu mici inova┼úii├Än prezidiu, ├«n dreapta s─âlii, s-a aflat ┼či Nicolae Ceau┼čescu, al─âturi de al┼úi membri ai Biroului Politic. ├Än lojele din st├ónga au fost plasa┼úi membrii Consiliului de Stat. ├Än tribun─â s-au a┼čezat membrii plini ┼či suplean┼úi ai Comitetului Central ┼či mini┼čtrii. A┼čadar, linia a doua.

Gheorghe Apostol, Chivu Stoica ┼či Nicolae Ceau┼čescu (de la dreapta la st├ónga), ascult├ónd indica┼úiile ÔÇ×pre┼úioaseÔÇť ale lui Dej

image

Gheorghe Gheorghiu-Dej, prim-secretar al CC al PMR ┼či pre┼čedinte al Consiliului de Stat, a raportat ├«ncheierea colectiviz─ârii ┼či reorganizarea conducerii agriculturii. ├Än paralel, anun┼úa ÔÇ×Sc├«nteia", oficiosul PMR, comisiile pentru agricultur─â ┼či silvicultur─â, administrativ─â ┼či juridic─â ale Marii Adun─âri Na┼úionale ÔÇ×au redactat" legea ├«nlocuirii Ministerului Agriculturii cu Consiliul Superior al Agriculturii ┼či a ├«nfiin┼ú─ârii consiliilor agricole regionale ┼či raionale.

Acestea erau compuse din speciali┼čti, directori de Gospod─ârii Agricole de Stat (GAS), de Sta┼úiuni de Ma┼čini ┼či Tractoare (SMT), pre┼čedin┼úi de Gospod─ârii Agricole Colective (GAC), speciali┼čti din institute de cercetare. Biroul Politic avizase de mult textul. Nicolae Ceau┼čescu a f─âcut parte din comisia care studiase ÔÇ×problema".Institu┼úiile nou-create au reprodus modelul sovietic. Cu unele diferen┼úe, ce-i drept. Sovieticii n-au sl─âbit nicio clip─â controlul partidului asupra agriculturii. Consiliile agricole regionale erau coordonate de prim-secretarul sovietic local. ├Än Rom├ónia le conduceau vicepre┼čedin┼úii sfaturilor populare. Pe h├órtie, colectivizarea era un succes. ├Än realitate, multe probleme au st─âruit. ├Än compara┼úie cu alte state comuniste, Rom├óniei ├«i lipseau tractoarele. Chiar dac─â se l─âuda cu mecanizarea agriculturii, conducerea PMR c─âuta ├«nc─â solu┼úii. Nici cadre temeinic preg─âtite nu existau ├«n num─âr suficient.Nicolae Ceau┼čescu a vorbit ├«n a doua zi a sesiunii, ├«n deschiderea discu┼úiilor de dup─â-amiaz─â. Cu c├óteva ore ├«nainte, 600 de pioneri le-au oferit participan┼úilor flori ┼či cravate ro┼čii. Momentul festiv a fost ├«ntregit de Gheorghiu-Dej, prin acordarea unor titluri ┼či ordine ale RPR.N-a uitat de Ana PaukerO parte a discursului rostit de Nicolae Ceau┼čescu a fost reprodus─â ├«n paginile ÔÇ×Sc├«nteii". Secretarul CC a expus ÔÇ×condi┼úiile ├«n care s-a desf─â┼čurat munca pentru construirea socialismului la sate". Cu alte cuvinte, a enumerat realiz─ârile regimului comunist. ÔÇ×Se schimb─â v─âz├ónd cu ochii ├«nf─â┼úi┼čarea patriei", a declarat Ceau┼čescu.ÔÇ×Pe harta ┼ú─ârii au ap─ârut uzine ┼či fabrici noi, ├«nzestrate cu ma┼čini ┼či utilaj modern, care asigur─â cre┼čterea continu─â a produc┼úiei industriale, dezvoltarea armonioas─â a ├«ntregii economii na┼úionale". Inevitabil, a evocat ┼či ÔÇ×ac┼úiunea provocatoare" a trioului Pauker-Luca-Georgescu.├Änt├ómpinat─â cu ÔÇ×puternice aplauze", dup─â cum nota stereotip cronicarul evenimentului, cuv├óntarea lui Ceau┼čescu s-a ├«ncheiat mobilizator: ÔÇ×├Ändeplinirea sarcinilor va duce la ├«nt─ârirea alian┼úei dintre clasa muncitoare ┼či ┼ú─âr─ânimea muncitoare, a unit─â┼úii moral-politice a ├«ntregului popor ├«n jurul partidului ┼či guvernului - chez─â┼čia a noii victorii ├«n des─âv├ór┼čirea construc┼úiei socialismului ┼či trecerea treptat─â la comunism". Uitase Ceau┼čescu de revoltele ┼ú─âr─âne┼čti ├«mpotriva colectiviz─ârii... "Nu ├«n toate ┼ú─ârile socialismul a ├«nvins definitiv ├«n toate sectoarele.''Nicolae Ceau┼čescu secretar al CC"Pe harta ┼ú─ârii au ap─ârut uzine ┼či fabrici noi, ├«nzestrate cu ma┼čini ┼či utilaj modern.''Nicolae Ceau┼čescu secretar al CC11.000de ┼ú─ârani au fost invita┼úi s─â participe la lucr─ârile Marii Adun─âri Na┼úionale.Sfaturi de via┼ú─â pentru agronomiCadrele ├«n care partidul ├«┼či punea speran┼úele pentru o agricultur─â performant─â l-au cunoscut pe Ceau┼čescu la o ÔÇ×├«nt├ólnire de lucru" desf─â┼čurat─â ├«n 2 aprilie 1962, ├«n aula Universit─â┼úii din Bucure┼čti. Din ┼úar─â au venit ingineri agronomi, zootehnicieni, mecanizatori, medici veterinari. ÔÇ×Sc├«nteia" a reprodus c├óteva interven┼úii. Mai pe larg, desigur, discursul vorbitorului cu rangul cel mai ├«nalt, Nicolae Ceau┼čescu.Printre altele, secretarul CC a l─âudat realiz─ârile gospod─âriilor colective. Potrivit cifrelor, ├«n medie, pe ┼úar─â, se realizaser─â 1.400 de kilograme la hectar, la gr├óu, ┼či 2.000 de kilograme la hectar, la porumb. Apoi, le-a mul┼úumit public invita┼úilor pentru ÔÇ×aportul lor de seam─â la ob┼úinerea succeselor de p├ón─â acum". ┼×i le-a cerut s─â petreac─â mai mult timp pe teren, printre ┼ú─ârani. ÔÇ×Ce este mai frumos pentru cei care ani de zile au ├«nv─â┼úat cum s─â smulg─â p─âm├óntului roade mai mari, dec├ót s─â pun─â ├«n valoare ceea ce au ├«nv─â┼úat?", a ├«ntrebat retoric Ceau┼čescu. ÔÇ×Se poate oare m├óndri un inginer agronom c─â s-a ocupat numai cu ├«ntocmirea de referate?"Toamna - la munc─â, iarna - la hor─â├Än 18 septembrie 1961, ├«ntr-o ┼čedin┼ú─â cu prim-secretarii Comitetelor regionale de partid, Ceau┼čescu a acuzat speciali┼čtii din agricultur─â c─â plimbau h├órtii din birou ├«n birou, ÔÇ×dar nu fac nimic". Al treilea Congres al PMR (1960) ridicase ┼čtacheta recoltelor agricole. Ca s─â se adapteze cerin┼úelor, prim-secretarii au primit planuri de ├«ns─âm├ón┼ú─âri la sf├ór┼čitul verii calendaristice.Vremea fusese prielnic─â ├«ns─âm├ón┼ú─ârilor. Plouase peste medie, de-a lungul lunii august. Rezultatele ├«nt├órziau s─â apar─â totu┼či. Motiv pentru Ceau┼čescu s─â-┼či umfle mu┼čchii fa┼ú─â de ÔÇ×tovar─â┼čii" cu func┼úii mai mici. ┼×i s─â le predea speciali┼čtilor lec┼úii despre arat ┼či sem─ânat.Lec┼úiile de agricultur─â ale ÔÇ×tovar─â┼čului"ÔÇ×Ma┼činile, tovar─â┼či, nu sunt folosite cum trebuie ┼či nu se poate ├«n┼úelege ce g├ónd au tovar─â┼čii despre aceast─â problem─â. (...) Dac─â nu ar la o ad├óncime de 20-30 cm unde ai ┼či unde s─â ├«ns─âm├ón┼úezi, ai ┼či umezeal─â, nu ai rezultate bune. S─â ari la aceast─â ad├óncime, s─â pui s─âm├ón┼ú─â bine selectat─â - astea sunt lucruri elementare pentru care nu trebuiesc prea mari studii. 1.200-1.300 kg gr├óu la hectar se pot ob┼úine cu metode de pe vremea lui Decebal, c─â ┼či atunci se cultiva gr├óu, ┼či apoi, dac─â mai adaugi ┼či ├«ngr─â┼č─âminte, po┼úi ajunge la 2.000 kg".├Än timpul concediului pe care ├«l petrecuse ├«n provincie, se mai pl├óngea Ceau┼čescu, prim-secretarii l-au abordat mai degrab─â pe teme fotbalistice, dec├ót pe teme agricole. ÔÇ×Despre ├«ns─âm├ón┼ú─âri nu mi-a vorbit nimeni, a trebuit s─â-i ├«ntreb eu", a ad─âugat Ceau┼čescu. Nici pe tractori┼čti nu i-ar fi menajat. ÔÇ×S─â munceasc─â nu 8 ore pe zi, ci 16 ore, s─â fie liberi la iarn─â. La iarn─â s─â mearg─â la hor─â, nu acum".Dup─â experien┼úa pe teren, pe meleagurile a ┼čase regiuni, Ceau┼čescu a decretat mobilizarea general─â. ┼×i pentru c─â mul┼úi tractori┼čti urmau s─â fie ├«ncorpora┼úi, secretarul CC a cerut s─â se lucreze zi ┼či noapte. I-a ÔÇ×t─âiat" pe activi┼čtii Comitetelor regionale de partid, UTM, sindicatelor ┼či ai comitetelor de femei din provincie ┼či de la concedii. ÔÇ×├Än decembrie s─â mearg─â ├«n concediu", a dictat el. C├ónd biciul, c├ónd z─âh─ârelulLa ├«nceputul anului 1962, sectorul socialist din agricultur─â ├«nsuma 96% din terenul arabil. Dar PMR dorea s─â-ncheie rapid colectivizarea. Astfel c─â, ├«n c├óteva luni, activi┼čtii au b─âtut ├«n lung ┼či-n lat comunele ┼či satele, ca s─â ├«nfr├óng─â rezisten┼úa ┼ú─âranilor indeci┼či. Bun─âoar─â, la 20 ianuarie 1962, ├«n comuna Darabani (jud. Boto┼čani), doar 22, 7% din ┼ú─ârani erau colectiviza┼úi (ÔÇ×┼ó─âr─ânimea ┼či puterea. Procesul de colectivizare a agriculturii ├«n Rom├ónia. 1949-1962", Polirom, 2005). ├Än s─âpt─âm├ónile urm─âtoare, activi┼čtii Sfaturilor Populare i-au ÔÇ×prelucrat" pe ┼ú─ârani ├«n ┼čedin┼úe interminabile. S-au folosit ┼či metode mai dure. P─ârin┼úilor care aveau copii ├«nscri┼či la ┼čcoli la ora┼če li s-a spus c─â vor fi exmatricula┼úi.

P├ón─â ┼či preo┼úii au fost mobiliza┼úi. ÔÇ×Hai, hai, nea Costic─â, hai, nea Vasile, hai s─â mergem, de amu aista-i drumu', aiasta-i c─ârarea! De-amu unde po┼úi s─â mai iei? N-o po┼úi lua nici la st├ónga, nici la dreapta. Aista-i drumu', ─âsta-i drumul comunismului, ca to┼úi s─â tr─âim egal, s─â nu mai fie unul mai bogat ┼či altul mai s─ârac. To┼úi s─â fim egali!", i-ar fi ├«ndemnat ÔÇ×p─ârintele" din comun─â, conform unuia dintre enoria┼čii s─âi.