Charles Fourier și socialismul utopic francez jpeg

Charles Fourier și socialismul utopic francez

­čôü Istorie Modern─â Universal─â
Autor: Vlad Mihaila, Vlad Mihaila, Vlad Mihaila, Vlad Mihaila

Fran├žois-Marie Charles Fourier s-a n─âscut ├«n anul 1772, ├«n ora╚Öul Besan├žon. Fiul al unui comerciant textil, s-a remarcat de t├ón─âr drept un student eminent, angaj├óndu-se mai apoi ca agent comercial. ├Än aceast─â perioad─â a ├«ncercat s─â se angajeze ├«n comer╚Ťul cu bumbac, investind ├«n acest sens mica mo╚Ötenirea pe care o primise din partea familiei. ├Än urma asediului Lyonului, va pierde suma investit─â ╚Öi chiar va fi arestat ╚Öi condamnat la execu╚Ťie prin ghilotinare.

Dup─â eliberare, se va al─âtura for╚Ťelor armatei, pentru ca apoi s─â revin─â ├«n sfera antreprenorial─â ╚Öi s─â-╚Öi dedice din ce ├«n ce mai mult timp scrisului. ├Än anul 1808, Fourier publica primul sa lucrare av├ónd ca subiect probleme ╚Öi inegalit─â╚Ťile sociale. R─âmas─â vreme de 5 ani ignorat─â, lucrare urm─ârea ob╚Ťinerea de sprijin nu din partea maselor la care f─âcea referire, ci tocmai la elitele economice ╚Öi politice ale vremii, care ar fi putut sprijini material ╚Öi legislativ punerea ├«n practic─â a numeroase idei inovatoare con╚Ťinute de aceasta.

Pentru a ├«nt─âri aceast─â convingere, este celebr─â ambi╚Ťia lui Fourier de a-╚Öi dedica o or─â pe zi, ├«n fiecare zi, pentru a discuta cu ace╚Öti poten╚Ťiali donatori, filantropi ilumina╚Ťi, sus╚Ťin─âtori ai experimentelor sale sociale. Practic, utopistul francez va a╚Ötepta vreme de 12 ani ca acest filantropist s─â-i viziteze re╚Öedin╚Ťa, f─âr─â ca aceast─â revelatoare ├«nt├ólnire s─â aib─â loc. Singura ocazie ce i-a fost oferit─â pentru probarea practic─â a ideilor sale va veni din partea unui membru al Camerei Deputa╚Ťilor, care ├«╚Öi va oferi domeniul din apropierea Versailless-ului experimentelor fourieriste. Dup─â c├ó╚Ťiva ani, ├«ns─â, proiectul de reconstruc╚Ťie social─â va e╚Öua, ca urmare a unei gestiuni inadecvate a resurselor. De╚Öi va sucomba ├«n anul 1837, neapuc├ónd s─â vad─â vreun proiect materializ├óndu-se, o parte a discipolilor s─âi vor continua pe linia inaugurat─â de falansterul francez, constituind societ─â╚Ťi egalitare ├«n alte spa╚Ťii geografice (cele mai multe ╚Öi mai durabile form├óndu-se pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, dintre care merit─â amintite La Reunion-colonie fondat─â ├«n 1853 l├óng─â actualul ora┼č american Dallas, Brook Farm (1841), Wisconsin Phalax, North American Phalax (1841) .

Dimensiunile utopice ale operei lui Charles Fourier         

├Än ceea ce prive╚Öte teoriile sale sociale, Fourier va articula o viziune original─â cu privire la neajunsurile societ─â╚Ťii contemporane lui, prin intermediul a trei lucr─âri:ÔÇťTeoria celor patru mi╚Öc─âriÔÇŁ (1808), ÔÇťTeoria unit─â╚Ťii universaleÔÇŁ (1822) ╚Öi ÔÇťNoua lume industrial─â ╚Öi social─âÔÇŁ (1829). Pentru a proba aceast─â afirma╚Ťie, ├«n prima lucrare men╚Ťionat─â autorul argumenteaz─â c─â spa╚Ťiul social se afl─â circumscris mi╚Öc─ârilor mult mai ample ale timpului istoric (chiar geologic) . ├Än acest sens, Fourier consider─â c─â P─âm├óntul se afla la ├«nceputurile existen╚Ťei sale cosmologice;odat─â cu implementarea ideilor asocia╚Ťionale formulate de c─âtre autorul francez, planeta va trece ├«ntr-o nou─â er─â, o delimitare istoric─â de circa ╚Öaptezeci de mii de ani de prosperitate ╚Öi de progres, perioad─â ├«n care se vor ├«mplini felurite preziceri fabuloase:leii vor sluji oamenii ╚Öi ├«i vor transporat cu ajutorul carelor dintr-un cap─ât al Fran╚Ťei ├«n cel─âlalt ├«n mai pu╚Ťin de o zi, vasele vor fi trase de c─âtre balene, iar oceanul planetar se va transforma ├«n limonad─â . De╚Öi aceste specula╚Ťii pur fanteziste nu sunt legate de planul s─âu privind restructurarea social─â, totu╚Öi ele se insereaz─â ├«n viziunea global─â a lui Fourier cu privire la beneficiile pe care noul sistem social le va garanta tuturor indivizilor.

Armonia ÔÇô cheia progresului umanit─â╚Ťii

Fourier este considerat adesea ÔÇ×cel mai utopic dintre utopi╚ÖtiÔÇŁ. Pentru el, calea c─âtre fericirea uman─â este asigur─â, deoarece armonia reprezint─â legea fundamental─â a universului. Perfec╚Ťiunea uman─â reprezint─â un comandament divin, a╚Öadar institu╚Ťiile care ├«l vor face pe om perfect vor fi ├«n cele din urm─â instaurate.

De la aceast─â idee fundamental─â, Fourier va dezvolta o viziune original─â ╚Öi complicat─â cu privire la istoria omenirii. Istoria, a╚Öadar, este v─âzut─â de c─âtre utopistul francez ca fiind compus─â din succesiunea natural─â a diferitelor etape ale acestui proces armonizator. Traiectul istoric nu este unul liniar, dovad─â fiind faptul c─â ├«ncep├ónd cu epoca modern─â, umanitatea s-a ├«ndep─ârtat tot mai mult de realizarea acestei armonii. ÔÇ×Ocoli╚ÖulÔÇŁ ├«ntreprins de c─âtre oameni este o idee preluat─â de la filosoful iluminist Jean-Jacques Rousseau ╚Öi vine ├«n contradic╚Ťie cu viziunea lui Saint-Simon (progresul continuu al umanit─â╚Ťii), preluat─â la r├óndul ei de la Enciclopedi╚Öti. Fourier vede zorii istoriei umanit─â╚Ťii ├«ntr-un timp imemoriabil, ├«n care inocen╚Ťa ╚Öi fericirea primar─â erau ├«mp─ârt─â╚Öite de fiecare individ (starea natural─â). Treptat, aceast─â inocen╚Ť─â originar─â a fost pierdut─â, urm├ónd o perioad─â de acalmie ╚Öi de vicii, apoi o perioad─â de relativ─â prosperitate care va culmina cu atingerea fericirii autentice ╚Öi a perfec╚Ťiunii dezvolt─ârii umane.

Aceste etape corespund, ├«n viziunea lui Fourier, preistoriei (epoca ÔÇťbunului s─âlbaticÔÇŁ), patriarhatului (domina╚Ťia unui ╚Öef de clan sau a unui despot asupra unei comunit─â╚Ťi), barbarismului (etap─â a decaden╚Ťei ╚Öi pierderii valorilor civilizatoare), civiliza╚Ťiei moderne ╚Öi, ├«n final, asocia╚Ťionismului.

Conceptul de ÔÇťciviliza╚ŤieÔÇŁ este aspru contestat de Fourier, accentul c─âz├ónd ├«n scrierile sale pe criticarea viciilor ╚Öi ac╚Ťiunilor r─âu-voitoare din cadrul comer╚Ťului. Garantismul, etapa ├«n care omenirea va fi armonizat─â, reprezint─â o ├«mbun─ât─â╚Ťire necesar─â ╚Öi iminent─â a civiliza╚Ťiei. ├Än cadrul acestei etape istorice, comunit─â╚Ťile vor stabili ├«n mod natural dreptul la munc─â, asigur├óndu-se pentru fiecare membru mijloacele de supravie╚Ťuire ╚Öi de prosperare. Ordinea asociativ─â odat─â instaurat─â, ultima etap─â a dezvolt─ârii umane ÔÇô Armonismul, va duce la g─âsirea fericirii de c─âtre fiecare individ. Aceast─â stare de armonie reprezint─â, ├«n fapt, o form─â de organizare social─â descentralizat─â.

Cele doisprezece pasiuni fourieriste

Hw fourier jpg jpeg

Motorul acestor transform─âri sociale este, pentru autor, o anumit─â lege a atrac╚Ťie care ├«i determin─â pe indivizi s─â lucreze ╚Öi s─â se asocieze pentru crearea binelui comun. Universalitatea acestei legi nu este observabil─â deoarece, de-a lungul timpului, oamenii au construit diverse obstacole care i-au deturnat spre ac╚Ťiuni ╚Öi tr─âiri anti-sociale. Odat─â cu eliminarea acestor obstacole, continu─â Fourier, armonia universal─â va triumfa, iar bun─âstarea social─â va cre╚Öte exponen╚Ťial, ├«ntruc├ót munca nu va mai fi privit─â drept necesitate, ci se va realiza din pur─â pl─âcere. ├Ämplinirea oamenilor prin munc─â va conduce ├«n cele din urm─â la dispari╚Ťia tuturor tarelor societ─â╚Ťii industriale.

├Än construirea acestei noi organiz─âri sociale, un pronun╚Ťat accent se va pune pe dezvoltarea ╚Öi cultivarea pasiunilor individuale ╚Öi pe combinarea fructuoas─â a acestora. Astfel, Fourier grupeaz─â aceste pasiuni ├«n trei categorii:cele cinci sim╚Ťuri biologice;cele patru ÔÇ×pasiuni colectiveÔÇŁ (prietenia, dragostea, maternalismul, ambi╚Ťia) ╚Öi cele trei pasiuni distributive (pasiunea de a planifica, de a schimba ╚Öi cea pentru unitate) . Combinarea celor doisprezece pasiuni fourieriste va da na╚Ötere iubirii fa╚Ť─â de ceilal╚Ťi (similar─â iubirii aproapelui din dogma cre╚Ötin─â) ÔÇô aceasta fiind piatra de temelie a noii societ─â╚Ťi.

Noua organizare social─â

Societatea francez─â de ├«nceput de secol XIX nu oferea premisele pentru ca aceast─â armonie a pasiunilor s─â poat─â exista. ├Än acest sens, Fourier va milita pentru crearea unor comunit─â╚Ťi locale denumite falange, formate din aproximativ 2000 (num─ârul ideal fiind 1620 ÔÇô dublul lui 810) de oameni ÔÇô b─ârba╚Ťi, femei ╚Öi copii, ├«n cadrul c─ârora pasiunile fiec─ârui membru pot fi identificate ╚Öi cultivate.

├Än centrul acestei noi forme de organizare social─â se afl─â o cl─âdire central─â, denumit─â falanster, care aminte╚Öte din punct de vedere arhitectural de blocurile de apartamente specifice statelor industrializate ale secolului al XX-lea. De altfel, Fourier este, prin falanster, inventatorul conceptului de habitat unitar, acesta servind drept referin╚Ť─â pentru numeroase sisteme ╚Öi experien╚Ťe concrete ├«n domeniul locuin╚Ťei populare p├ón─â ├«n zilele noastre. Observator sagace al realit─â╚Ťilor epocii sale, el nu putea ignora ceea ce ap─ârea ca fiind evident:

ÔÇťCutumele civilizate ├«nghesuie ├«ntr-un pod vreo treizeci de muncitori, b─ârba╚Ťi ╚Öi femei, claie-peste-gr─âmad─â, ├«ntr-un mod foarte moral ╚Öi decent:morali╚Ötii no╚Ötri, du╚Ömani ai reunirilor ├«n industrie, stabilesc c─â reunirea este necesar─â doar ├«n acele situa╚Ťii c├ónd apare ca total inconvenabil─â, ca ├«n cazul locuin╚Ťelor pentru s─âraci ╚Öi bolnavi, care pot fi v─âzu╚Ťi ├«ngr─âm─âdi╚Ťi ca sardelele ├«n podurile m─ât─âsarilor ╚Öi ├«n spitaleÔÇŁ.

Fourier a v─âzut ╚Öi locuit ├«n ÔÇťora╚Öele murdare ╚Öi hidoaseÔÇŁ, ca ╚Öi ├«n sate, ÔÇťaglomer─âri de colibe dezgust─âtoareÔÇŁ, acestea fiind o realitate a epocii sale.

Satisfacerea pasiunilor indivizilor ÔÇô calea spre fericirea comunit─â╚Ťii

Comunitatea fourierist─â s-ar autosus╚Ťine economic, plec├óndu-se de la ideea c─â fiecare membru se va al─âtura grupului de lucr─âtori cu care simte c─â are cea mai mare afinitate (care ├«i satisface cel mai bine pasiunile). Cei care de╚Ťin numai for╚Ť─â de munc─â sunt ├«ncuraja╚Ťi s─â acumuleze, treptat, ╚Öi capital, printr-o intensificare a efortului lor. Coerci╚Ťia nu va exista ├«n cadrul acestei noi organiz─âri sociale. Munca va fi ├«mp─âr╚Ťit─â ├«ntre membrii comunit─â╚Ťii astfel ├«nc├ót activitatea fiec─ârui individ s─â fie respectat─â. Schimbarea ocupa╚Ťiei indivizilor va fi ├«ncurajat─â de c─âtre comunitate, pentru a se evita situa╚Ťia ├«n care munca devine rutinizat─â, monoton─â. Drept urmare, munca ├«n cadrul falangei va fi realizat─â cu entuziasm ╚Öi va conduce la ├«mplinirea fiec─ârui individ. Fourier ├«╚Öi asigur─â cititorii de faptul c─â fiecare membru al comunit─â╚Ťii ├«╚Öi va g─âsi o munc─â adecvat─â pasiunilor ╚Öi ├«nclina╚Ťiilor sale. Astfel, indivizii sunt grupa╚Ťi ├«n subunit─â╚Ťi de ╚Öapte ÔÇô nou─â persoane (denumite serii) ╚Öi ├«n unit─â╚Ťi mai cuprinz─âtoare denumite grupuri. Fiecare grup se va ocupa de un anumit sector al muncii (├«n general, munca era de natur─â agricol─â), iar indivizii pot alege s─â fac─â parte din oricare grup doresc ╚Öi s─â-╚Öi schimbe grupul, ├«n func╚Ťie de felul ├«n care pasiunile sale sunt satisf─âcute.

De altfel, Fourier va ilustra aceast─â nou─â form─â de organizare microsocial─â d├ónd exemple:indivizii agresivi, a c─âror pasiune este violen╚Ťa, vor putea s─â lucreze pentru binele comunit─â╚Ťii ╚Öi-╚Öi vor satisface nevoile personale prin munca ├«n cadrul abatoarelor, iar copiilor, c─ârora le place s─â se joace ├«n noroi (mizerie), le va fi distribuit─â munca de a ├«mpr─â╚Ötia cu ├«ngr─â╚Ö─âm├ónt natural spa╚Ťiile agricole. Ca urmare a realiz─ârii cu pl─âcere a acestor munci, c├ót ╚Öi a competi╚Ťiei benefice dintre diferitele grupuri, membrii falansterului vor ob╚Ťine rezultate cu mult mai ├«nsemnate dec├ót cele din epoca ├«n care autorul tr─âia.

Cum armonia este cea care caracterizeaz─â noua organizare social─â, resursele economisite prin dispari╚Ťia anumitor slujbe (solda╚Ťii, poli╚Ťi╚Ötii, pompierii, criminalii, avoca╚Ťii devenind inutili ├«ntr-o societate armonioas─â) vor fi realocate pentru sporirea eficien╚Ťei falansterului. De asemenea, asocia╚Ťionismul de tip fourierist permite, dar nu necesit─â dispari╚Ťia propriet─â╚Ťii private asupra locuin╚Ťelor, ├«ntruc├ót indivizii tr─âiesc laolalt─â, ├«n apartamentele falansterului, ├«n cadrul c─âruia m├óncarea este preg─âtit─â la buc─ât─âria comun─â, iar mesele sunt luate la cantina comunit─â╚Ťii. Tot colectiv─â este proprietatea asupra grajdurilor ╚Öi a hambarelor ├«n care proviziile sunt p─âstrate.

├Än urma acestor noi condi╚Ťii de munc─â ╚Öi de trai, Fourier anticipa c─â productivitatea noii organiz─âri sociale va fi de patru ÔÇô cinci ori mai mare dec├ót cea cunoscut─â de societatea contemporan─â lui . Mai mult, el anticipa c─â noua productivitate a muncii va permite membrilor comunit─â╚Ťii s─â-╚Öi petreac─â cea mai mare parte a vie╚Ťii bucur├óndu-se de confortul ╚Öi de fericirea creat─â ├«n urma celor zece ani de munc─â (indivizii trebuind s─â munceasc─â pentru binele general al comunit─â╚Ťii doar ├«ntre v├órstele de 18 ╚Öi 28 de ani) .

800px Phalanstere jpg jpeg

Organizarea comunit─â╚Ťilor

├Än ceea ce prive╚Öte distribu╚Ťia produselor, Fourier anticipeaz─â c─â fiec─ârui individ ├«i va reveni o anumit─â sum─â din produsul muncii industriale. Surplusul r─âmas dup─â aceast─â ├«mp─âr╚Ťire echitabil─â va fi repartizat ╚Ťin├óndu-se cont de munca depus─â, de capitalul investit ╚Öi de talentul ar─âtat ╚Öi recunoscut de c─âtre ceilal╚Ťi membri ai comunit─â╚Ťii.

Aceast─â distribu╚Ťie tripartrit─â a produsului urmeaz─â conform viziunii lui Fourier urm─âtoarea schem─â:cinci doisprezecimi din acest surplus revine muncii, patru doisprezecimi capitalului, iar talentului ├«i revine trei doisprezecimi . Astfel, celebra deviz─â formulat─â de Saint-Simon devine la Fourier ÔÇťde la fiecare dup─â posibilit─â╚Ťi, fiec─âruia dup─â munc─â, capital ╚Öi talentÔÇŁ. Mai departe, Fourier ├«mparte munca ├«n trei categorii:munca necesar─â, munca util─â ╚Öi munca agreabil─â (pl─âcut─â). Realizarea primului tip de munc─â aduce cea mai mare r─âsplat─â, urm├ónd ca ultima, cea care implic─â cele mai pu╚Ťine sacrificii personale, s─â fie ╚Öi cea mai pu╚Ťin r─âspl─âtit─â.

├Än ceea ce prive╚Öte guvernarea acestor comunit─â╚Ťi (concentrarea ╚Öi difuzarea puterii politice), Fourier admite c─â vor exista func╚Ťionari ale╚Öi de c─âtre membri care se vor ocupa de str├óngerea contribu╚Ťiilor membrilor ╚Öi de gestionarea bugetului falansterului, iar conduc─âtor unei falange (denumit unarch) va fi subordonat doar conduc─âtorului tuturor falangelor de la nivel mondial (denumit omniarch). Sediul acestui supraveghetor mondial va fi ora╚Öul milenar Constantinopol. Diviziunile sociale nu vor disp─ârea, ├«ns─â Fourier consider─â c─â indivizii boga╚Ťi ╚Öi influen╚Ťi vor fi at├ót de p─âtrun╚Öi de spiritul cooper─ârii ├«nc├ót prezen╚Ťa lor ├«n falang─â nu va afecta echilibrul general al comunit─â╚Ťii.

Pentru utopistul francez, prosperitatea trebuie s─â fie general─â, s─â-i cuprind─â pe to╚Ťi membrii comunit─â╚Ťii. Spre deosebire de marxi╚Öti, care urm─âresc s─â-i asigure individului libertatea prin crearea egalit─â╚Ťii sociale, Fourier dore╚Öte s─â conserve inegalitatea economic─â pentru a le garanta tuturor egalitatea ├«n fericire ╚Öi libertatea.   

Organizarea social─â va fi at├ót de bine controlat─â, ├«nc├ót afec╚Ťiunea din cadrul intim al familiei va fi ├«nlocuit─â de cea din cadrul mult mai larg al comunit─â╚Ťii. ├Än fapt, utopistul francez preconiza c─â familia ╚Öi c─âs─âtoria vor disp─ârea treptat, fiind ├«nlocuite de mecanisme sociale mult mai eficiente ├«n solidarizarea ╚Öi apropierea indivizilor. Promov├ónd pacea ├«n detrimentul mi╚Öc─ârilor revolu╚Ťionare, Fourier anticipa c─â punerea ├«n aplicare a ideilor sale inovatoare, ├«n spa╚Ťiul limitat al unei singure comunit─â╚Ťi asocia╚Ťionale, va fi suficient─â pentru demonstrarea juste╚Ťii afirma╚Ťiilor ╚Öi prezicerilor sale. Noul mileniu, era fericirii, preconiza el, va veni ├«n decursul unui deceniu, a╚Öadar el ├«╚Öi va sf─âtui aderen╚Ťii s─â nu ├«╚Öi investeasc─â banii ├«n bunuri imobiliare, deoarece acestea vor fi dramatic devalorizate odat─â cu implementarea ideilor fourieriste . Acest tip de discurs milenarist va fi ├«nt├ólnit, pe parcursul secolului al XX-lea, la numero╚Öi lideri politici asocia╚Ťi st├óngii, fiind uzat mai ales de c─âtre ales comuni╚Öti (Lenin, Stalin, Tro╚Ťki).

Importan╚Ťa istoric─â a ideilor lui Charles Fourier

De╚Öi ideile ╚Öi teoriile sociale apar╚Ťin├ónd lui Fourier sunt adesea fanteziste, meritul lor este acela de a fi atras aten╚Ťia asupra ineficien╚Ťei unor segmente ale economiei ╚Öi comer╚Ťului de tip capitalist. De asemenea, grija sa pentru realizarea muncii ├«n condi╚Ťii optime a condus la formularea mai t├órzie a drepturilor asociate muncitorilor ╚Öi la cristalizarea unor politici sociale care vizau protejarea ╚Öi crearea de condi╚Ťii optime pentru lucr─âtori. Accentul pus pe rutinizarea muncii ╚Öi pe alienarea lucr─âtorului reprezint─â idei la care vor reflecta numero╚Öi al╚Ťi teoreticieni sociali╚Öti, mai ales dup─â anul 1848 (Marx ╚Öi Engels). De asemenea, ideile lui Fourier au avut un impact important asupra dezvolt─ârii liniilor de produc╚Ťie industrial─â (ma╚Öinismului), asupra formul─ârii unei legisla╚Ťii industriale ╚Öi cre─ârii primelor norme sanitare ├«n desf─â╚Öurarea muncii industriale ╚Öi asupra cristaliz─ârii primelor proiecte legislative privind egalitatea formal─â dintre femei ╚Öi b─ârba╚Ťi .

Oric├ót de rudimentare sau de speculative ar fi argumentele lui Fourier, el a reu╚Öit s─â formuleze ideea c─â noul concept de societate reprezint─â o interpretare obiectiv─â a legilor de evolu╚Ťie social─â (determinism social) ╚Öi nu una personal─â, subiectiv─â . De asemenea, el este primul care formuleaz─â ideea c─â societatea contemporan─â lui reprezint─â o etap─â intermediar─â, temporar─â ├«n cadrul evolu╚Ťiei umane spre o societate armonioas─â, egalitar─â, perfect─â ÔÇô idee ce va fi preluat─â de c─âtre Marx, care o va dezvolta ╚Öi integra ├«ntr-un sistem social mult mai complex.

De╚Öi teoriile lui Fourier au fost catalogate ├«n majoritatea lor ca fiind fanteziste, exist─â numeroase aspecte ale teoriei sale sociale care au avut ╚Öi continu─â s─â aib─â o real─â aplicabilitate. Astfel, el a recomandat crearea de agen╚Ťii cooperative care ar furniza lucr─âtorilor agricoli credite ieftine ╚Öi care s-ar ocupa de stocarea ╚Öi distribuirea produselor agricole. De asemenea, aceste agen╚Ťii le-ar furniza lucr─âritorilor agricoli instrumentele ╚Öi utilajele necesare realiz─ârii muncilor agricole. Agen╚Ťiile cooperative ar avea ca principal─â sarcin─â fondarea ╚Öi ├«ntre╚Ťinerea de fermeÔÇômodel ╚Öi de ateliere industriale prin intermediul c─ârora ╚Ť─âranii ar g─âsi o alternativ─â la munca agricol─â (diversificarea, intensificarea pl─âcerii muncii). Fourier sugereaz─â ca sistemul de v├ónzare-cump─ârare de tip cooperativ s─â fie extins pentru a-i include ╚Öi pe cump─âr─âtori;astfel, clasa comercian╚Ťilor ar deveni inutil─â ╚Öi membrii ei s-ar orienta c─âtre activit─â╚Ťi productive.

Institu╚Ťiile de tip cooperatist din ziua de ast─âzi se aseam─ân─â cu cele anun╚Ťate de c─âtre Fourier:combina╚Ťia dintre creditul cooperativ ╚Öi cump─ârarea ╚Öi v├ónzarea cooperativ─â s-a dovedit a fi una dintre cele mai bune metode de a organiza ╚Öi administra cooperativele fermierilor, iar discu╚Ťia privind importan╚Ťa asigur─ârii altor activit─â╚Ťi (mai ales industriale) pentru proprietarii agricoli mici reprezint─â una dintre polemicile recurente de la nivelul c├ómpului decizional (politic) .

Surse:

Beecher, Jonathan, Charles Fourier:the visionary and his world, Berkeley, University of California Press, 1986

Fourier, Charles, Opere economice, traducere și studiu introductiv de Gromoslav Mladenatz, București, Editura Academiei R.S.R, 1966

Laidler, Harry W., History of socialism:a comparactive survey of socialism, communism, trade unionism, cooperation, utopianism and other systems of reform and reconstruction, Routledge &Kegan Paul, London, 1968

Landauer, Carl, European Socialism:a history of ideas and movements, Vol.I, Berkeley, University of California Press, 1959

Manuel, Frank E., Manuel, Fritzie P., Utopian thought in the western world, Cambridge, The Belknap Press of Harvard University Press, 1997