Ce au ├«ndurat oltenii ├«n cei doi ani de ocupa┼úie german─â  ÔÇ×S─â da┼úi trupei mele ceai, lapte, franzel─â, ciocolat─âÔÇť jpeg

Ce au ├«ndurat oltenii ├«n cei doi ani de ocupa┼úie german─â. ÔÇ×S─â da┼úi trupei mele ceai, lapte, franzel─â, ciocolat─âÔÇť

├Än urm─â cu 100 de ani, dispera┼úi s─â opreasc─â ofensiva german─â, reprezentan┼úii Armatei Rom├óne iau hot─âr├órea s─â arunce ├«n aer podul de peste Olt. M─âsura nu i-a sc─âpat, ├«ns─â, pe olteni de doi ani de ocupa┼úie grea, ├«n care au ├«ndurat foamea ┼či umilin┼úa ┼či au pl─âtit uneori chiar cu via┼úa pentru fapte inventate.

Agoniseala de-o via┼ú─â trimis─â ├«n str─âin─âtate, cur┼úi transformate ├«n c├ómp cultivat, norm─â de p─âs─âri ┼či ou─â de livrat ocupan┼úilor, zile de munc─â ├«n folosul celor deveni┼úi peste noapte st─âp├óni, amenin┼ú─âri, teroare este tabloul pe care ├«l descriu ├«mp─âtimi┼úii ÔÇ×scormonitoriÔÇť prin arhive. Profesorul Ion T├ólv─ânoiu a f─âcut ├«n ultimul num─âr al revistei Memoria Oltului, ├«n articolul ÔÇ× Ora┼čul Slatina sub ocupa┼úia german─â 1916-1918ÔÇť, inventarul celor indurate de sl─âtineni ├«n perioada 1916-1918. La r├óndul s─âu, directorul Arhivelor Na┼úionale Olt, sociologul Bogdan B─âdi┼úoiu, le-a vorbit liceenilor, ├«n pragul Zilei Na┼úionale, prezent├óndu-le documente ┼či fotografii din arhiva institu┼úiei pe care o conduce, despre aceea┼či cumplit─â perioad─â.

ÔÇ×Se hot─âr├« s─â se scoat─â la ferestre ┼či balcoane drapele albeÔÇť

 La nici trei luni de la intrarea Rom├óniei ├«n r─âzboi, cu toate eforturile disperate ale armatei de a rezista inamicului, trupele ajung pe aliniamentul Oltului la 9 noiembrie 1916, noteaz─â profesorul T├ólv─ânoiu ├«n articolul men┼úionat. ├Än 14 noiembrie 1916, trupele germane p─âtrund ├«n Slatina, de┼či, ├«n ├«ncercarea disperat─â de a ├«nt├órzia invazia, armata rom├ón─â luase hot─âr├órea, pe care o ┼či pune ├«n practic─â, de a arunca ├«n aer podul de peste Olt, inaugurat ├«n 1892. ├Äncep doi ani de groaz─â, fragmente fiind redate ├«n documentele care ┼či ast─âzi se p─âstreaz─â ├«n arhive.

Negustorul sl─âtinean Ion Hagi-Pop men┼úiona ├«n memoriile sale, citate de prof. Ion T├ólv─ânoiu:ÔÇ×Capitularea ora┼čului Slatina la 14 noiembrie 1916. Totul se petrecea ├«ntr-o luni. M─â ├«ntorceam de la pr─âv─âlie de la domnul I. Sterian unde avusesem conciliabule cu maior Aldea ┼či c─âpitan Savopol. Eram teroriza┼úi, toat─â lumea, c─â vom fi bombarda┼úi cu tunurile de 42 cm, c─â ne vor face una cu p─âm├óntul. Se hot─âr├« s─â se scoat─â la ferestre ┼či balcoane drapele albe, fie prosoape sau cear┼čafuri-semnul p─âcii. Nu ├«ns─â ┼či cel care va cere pacea va capitula. Venind spre cas─â, v─âd la col┼úul str─âzii Lipscani, la casele Raicu, l├óng─â st├ólp, un ofi┼úer ├«ntr-o manta, ├«n baston, cu ochelari. M─â duc drept la d├ónsul, ├«l salut frumos (nu afectuos). ┼×i-i spun ferm:-Domnule comandant, noi ne pred─âm (pe nem┼úe┼čte). ÔÇôBine, r─âspunse d├ónsul impetuos. S─â da┼úi trupei mele ceai, lapte, franzel─â, ciocolat─â. (Noi m├óncam la dou─â s─âpt─âm├óni fasole cu varz─â ┼či varz─â cu fasole). ├Äi r─âspunsei:-N-avem! D├ónsul ├«ns─â ridic─â vocea ┼či-mi repet─â:-Trebuie s─â da┼úi, altfel v─â ├«nchid. De-ast─â dat─â-i afirm:-Primesc! ├Ämi mai zice s─â zic poporului s─â treac─â pe trotuar ca prin mijloc s─â treac─â trupele. Am zis acest lucru or─â┼čenilor sl─âtineni. Deodat─â iese din front un ┼čeplan de catan─â ┼či repet─â tare vorbele c─âtre public (era rom├ón austriac dup─â uniform─â ┼či capel─â). Fa┼ú─â dintre cet─â┼úeni erau:d. Atanasiu, Titi p─âl─ârierul ┼či Iancu Avram func┼úionar h─âinar care m├ónc─â trei bastoane de la comandant fiindc─â se amestecase ├«n vorb─â pe c├ónd parlamentam cu comandantulÔÇť.  Cumplita veste se r─âsp├ónde┼čte rapid, iar ├«n zilele urm─âtoare ├«ncep s─â se simt─â consecin┼úele.

orf jpg jpeg
Orfanii care ┼či-au pierdut ambii p─ârin┼úi, ├«ntr-un orfelinat din Caracal FOTO: Arhivele Na┼úionale Olt

Orfanii care ┼či-au pierdut ambii p─ârin┼úi, ├«ntr-un orfelinat din Caracal FOTO:Arhivele Na┼úionale Olt

├Än urma bombardamentului ├«n ora┼č stric─âciunile erau imense. Casele de pe strada Malul Livezi, expuse din pricina faptului c─â aici erau a┼čezate tunurile care ap─ârau ora┼čul, sunt grav afectate, la fel bisericile Sf. Nicolae T├órg, Sf. Nicolae Coast─â ┼či Adormirea Maicii Domnului situate pe aceea┼či strad─â, dar ┼či alte imobile de pe str─âzile Carol (Bucure┼čti), R─âtescu, Vintil─â-Vod─â, Abator, Sopot, Lipscani, Vederii, Dealul Viilor. ├Än locul prefectului ┼či primarului refugia┼úi ├«n Moldova sunt numi┼úi al┼úii ┼či apar primele m─âsuri. Se  instaleaz─â comandatura de ocupa┼úie, se instituie cartele pentru distribu┼úia p├óinii ┼či a c─ârnii, se ordon─â primele rechizi┼úii ┼či confisc─âri sub amenin┼úarea pedepselor cu amend─â sau ├«nchisoare. ÔÇ×Termenele de executare erau, de obicei, foarte scurte. Comandantul militar al trupelor de ocupa┼úie a ordonat demontarea utilajelor de la ├«ntreprinderea metalurgic─â (probabil moara, , AlutaÔÇŁ) din Slatina ┼či expedierea lor ├«n GermaniaÔÇť, noteaz─â profesoul T├ólv─ânoiu.

Cum se apropia Cr─âciunul, ocupan┼úii nu au scrupule ┼či p─âtrund ├«n cur┼úile oamenilor ┼či iau tot ce poftesc. ÔÇ×Aici vedem ocupan┼úii de Cr─âciun. Evident, porcul nu-l aduseser─â de acas─â, l-au luat de la localnici, de altfel, sunt documente care vorbesc despre faptul c─â un sl─âtinean de pe Malul Livezi a fost executat pentru c─â a refuzat s─â le dea porcul de-abia t─âiatÔÇť, le explica sociologul Bogdan B─âdi┼úoiu elevilor c─ârora le-a prezentat documente din arhiv─â. Se face un fel de recens─âm├ónt, cet─â┼úenii din ora┼č primind un termen foarte scurt pentru a se prezenta s─â li se elibereze bilet, primarul fiind ├«n┼čtiin┼úat c─â dac─â ace┼čtia nu ajung la biroul din strada Lipscani nr. 22 ÔÇ×ve┼úi fi amendat cu 500 de leiÔÇŁ. Se instituie obliga┼úia ca femeile s─â presteze munc─â, ├«n 5 iunie 1917 poli┼úaiul local M.C. Georgescu raport├ónd primarului c─â a trimis la munca c├ómpului, la Strehare┼úi, un num─âr de 68 de femei, acela┼či raport con┼úin├ónd numele a alte 26 de persoane care refuzaser─â, precum ┼či adresele lor. Cinci zile mai t├órziu se emite ordonan┼úa 251 care prevedea:

, , To┼úi locuitorii acestui ora┼č, b─ârba┼úi ┼či femei, de la v├órsta de 15 ani ├«n sus, f─âr─â ocupa┼úiuni, buni de munca c├ómpului, trebuie s─â fie ├«ntrebuin┼úa┼úi la muncile agricole de la ┼×coala Strehare┼úi ┼či la muncile de pe mo┼čia ora┼čului ┼či la locurile locuitorilor care n-au bra┼úe de munc─â. Se va anun┼úa ├«n sus cu dou─â-trei zile ├«nainte acei ce trebuie s─â se prezinte la Strehare┼úi ┼či c─â trebuie s─â se prezinte singuri la ora 6 diminea┼úa. Conform ordinului Comandaturii Etapei Mobile nr. 268 Slatina, acei ce nu se vor prezenta ├«n ziua ┼či ora fixat─â vor fi pedepsi┼úi cu amend─â ┼či ├«nchisoare sau cu am├óndou─â pedepsele ├«mpreun─â. Atragem aten┼úia popula┼úiunii asupra acestui ordin ┼či o invit─âm s─â se supuie de bun─â voie pentru a nu suferi pedepseÔÇŁ.

ÔÇ× Ve┼úi lua deci din orice curte unde ve┼úi g─âsi p─âs─âri f─âr─â diverse considera┼úiuniÔÇŁ

 ├Än cur├ónd se ajunge la o criz─â de orice, p├ón─â ┼či zarzavaturile se scumpesc ├«ngrozitor, astfel ├«nc├ót locuitorii aproape c─â nu ┼či le mai pot permite. C─â aveau sau nu, fiecare familie era, ├«n schimb, obligat─â s─â duc─â la comandatur─â ou─â, ├«n cazul ├«n care nu le aveau pl─âtind pentru acestea  0, 50 bani/ou. Pentru a fi siguri c─â obliga┼úia a fost ├«n┼úeleas─â, cet─â┼úenii sunt ├«n┼čtiin┼úa┼úi c─â ÔÇ×cei care nu vor aduce banii vor fi da┼úi pe list─â la Comandatur─â care ├«i va condamna la ├«nchisoare cum s-a ├«nt├ómplat cu locuitorii satului Stejarul din jude┼úul nostru, care au f─âcut c├óte 14 zile de ├«nchisoare fiindc─â n-au adus ou─âle la timp ┼či ├«nc─â au pl─âtit ┼či amend─â c├óte 0, 50 lei de fiecare ouÔÇť.

De┼či locuitorii fac fa┼ú─â cu greu lipsurilor, ocupan┼úii cer, din c├ónd ├«n c├ónd, ┼či ce nu le era absolut necesar, spre exemplu s─â li se pun─â la dispozi┼úie ÔÇ×5 l─âutari la cantina ZollerÔÇť, sau se pl├óng de faptul c─â nu pot c├ónta ├«n gr─âdina public─â din pricina zarvei. Ca umilin┼úa s─â fie complete, sl─âtinenilor li se cer ghirlande de flori ┼či coroane pentru ├«nmorm├óntarea ofi┼úerilor germani. Ofi┼úerii rom├óni refugia┼úi ├«┼či pierd casele, se rechizi┼úioneaz─â ┼či ÔÇ×c─âru┼úe, tr─âsuri ┼či bri┼čti pentru transportul materialelor. Se rechizi┼úionau ┼či oameni pentru muncile cele mai diferite:├«nc─ârcatul cerealelor, transportul vitelor, transporturi de lemne, c─âr─âmid─â, ghea┼ú─â, cur─â┼úatul pivni┼úelor ┼či altele. Rechizi┼úiile se f─âceau ├«n prezen┼úa agen┼úilor prim─âriei sau poli┼úiei ┼či se eliberau bonuri care, ├«n general au r─âmas neachitate. Rechizi┼úiile au continuat ┼či dup─â Pacea de la Bucure┼čti care ne-a impus sarcini foarte grele. De asemenea s-a recurs la confisc─âriÔÇť, mai noteaz─â prof. Ion T├ólv─ânoiu.

Continuarea pe Adev─ârul.ro