Ce a păţit presa scrisă în ultimii 200 de ani jpeg

Ce-a păţit presa scrisă în ultimii 200 de ani

­čôü Istoria Presei
Autor: Laurenţiu Ungureanu

ÔÇ×Weekend Adev─ârulÔÇť recompune istoria ziarelor rom├óne┼čti, din momentul ├«n care c├óinele de paz─â al democra┼úiei a ├«nceput s─â latre p├ón─â ast─âzi, c├ónd e hr─ânit cu firimituri.

Moare presa rom├óneasc─â, e ├«ntr-o deriv─â agonizant─â, se transform─â, e comercializat─â ├«n mici trocuri subterane, la mesele boga┼úilor, ale mogulilor, mese pe l├óng─â care nici firimiturile nu mai cad. Asta se vorbe┼čte prin redac┼úii, pe bloguri, la televiziuni, iar concluziile celor mai mul┼úi sunt ├«nfrico┼č─âtor de pr─âp─âstioase. Totu┼či, ÔÇ×jurnali┼čtii" continu─â s─â-┼či pun─â semn─âtura deasupra cuvintelor scrise de al┼úi jurnali┼čti, iar sim┼úul ridicolului nu-i ├«mpiedic─â s─â copieze nici m─âcar ┼čtiri despre plagiat.Ca ma┼čini┼čtii, ca papagalii, direc┼úiona┼úi de editori sedu┼či de internet, deveni┼úi speciali┼čti ├«n vizualiz─âri ┼či ├«n titluri panicarde. Se ├«nt├ómpl─â ├«ntr-o redac┼úie de ziar: fotoreporterii fac fotografii televizoarelor, redactorii reproduc cu scrupulozitate declara┼úii date televiziunilor - live text! -, iar editorii acceseaz─â nebune┼čte pagina de pornire a site-urilor pentru a promova informa┼úia verificat─â deja de al┼úii. Ei intr─â ├«n ÔÇ×homepage"!Cum ar─âta ├«ns─â presa scris─â din Rom├ónia atunci c├ónd internetul nu era dictator, c├ónd televiziunea ├«nc─â nu impunea moda ochelarilor de cal? ÔÇ×Weekend Adev─ârul" v─â prezint─â o fresc─â din istoria gazetelor rom├óne┼čti, de la primul ziar p├ón─â aproape de ultimul. Vezi aici cum se f─âcea jurnalism acum aproape 200 de ani, incredibil!, n-o s─â-┼úi vin─â s─â crezi cum ar─âta presa c├ónd era a patra putere ├«n stat, ┼či nu un instrument al Puterii!Presa rom├óneasc─â s-a n─âscut timid, romantic, oricum, t├órziu - la distan┼ú─â de peste 200 de ani fa┼ú─â de primul ziar din lume, ap─ârut ├«n Strasbourg la ├«nceputul secolului al XVII-lea.ÔÇ×Curier Rom├ónesc", ├«nt├óia publica┼úie editat─â ├«n limba rom├ón─â, a v─âzut lumina tiparului abia la 8 aprilie 1829, ├«n Muntenia, sub patronajul lui Ion Heliade R─âdulescu. ÔÇ×Acest vestitor de ob┼čte, de at├ó┼úia ani cunoscut de neap─ârat─â trebuin┼ú─â ├«n luminata Evrop─â a ajuns ast─âzi a ├«┼či ├«mpr─â┼čtia vestirile sale ┼či ├«ntre neamurile cele mai cunoscute, care ├«nc─â ├«n tulbur─ârile ┼či neodihnele lor au sim┼úit lipsa ┼či trebuin┼úa lui", scria, m├óndru, c─ârturarul.ÔÇ×Curierul" ap─ârea de dou─â ori pe s─âpt─âm├ón─â-lunea ┼či vinerea-, ├«n patru pagini, era redactat cu litere slavone, iar pe frontispiciul s─âu scria, cu majuscule latine ┼či cu multe virgule:ÔÇ×Gazeta politic─â;comercial─â, , ┼či literar─â.". Actualitatea din Turcia, Serbia sau Rusia se g─âsea adesea pe prima pagin─â.Pentru ÔÇ×dreptul sf├ónt al slobozeniei"Exemplul lui Heliade R─âdulescu a fost urmat imediat de Gheorghe Asachi ┼či, mai t├órziu, de Gheorghe Bari┼úiu. La 1 iunie 1829, ├«n Ia┼či, ap─ârea primul num─âr din ÔÇ×Albina rom├óneasc─â", iar mai t├órziu, la 12 martie 1838, se tip─ârea, pentru prima oar─â, ÔÇ×Gazeta de Transilvania". Presa rom├óneasc─â prindea contur, iar filele ziarelor erau gospod─ârite cu aten┼úie ┼či d─âruire de c─ârturari cu viziuni politice clare, asumate f─â┼úi┼č.

Publica┼úiile luptau pentru ÔÇ×de┼čteptare", pentru con┼čtiin┼úa na┼úional─â, drepturile sociale, politice ┼či culturale, ba chiar pentru ÔÇ×dreptul sf├ónt al slobozeniei dinl─âuntru ┼či dinafar─â", dup─â cum scrie chiar eruditul Mihail Kog─âlniceanu ├«n ÔÇ×Dacia literar─â". Nimeni nu se sfia s─â uneasc─â versul cu proza, replica dramatic─â ┼či satira, verbul percutant ┼či metafora, ├«ntr-un tot organic, un catalizator esen┼úial pentru anul revolu┼úionar 1848.

50 lei ┼či-un credit la tipograf├Än ciuda elanului pe care-l c─âp─âtase, investi┼úia ├«n institu┼úiile de pres─â p─ârea ├«nc─â destul de riscant─â. ├Änc─â nu se-nghesuiau industria┼čii s─â-┼či al─âture portofoliului de fabrici ┼či-un oficios. Spre exemplu, ├«n 1884, Gheorghe Panu punea bazele ziarului ÔÇ×Lupta" cu 50 de lei ┼či un credit deschis la tipograf. Tot ├«n 1884, ap─ârea ┼či ÔÇ×Universul" jurnalistului italian Luigi Cazzavillan. ÔÇ×Erau vremuri c├ónd un ziar nu era considerat ca un fond de comerciu, c├ónd nicio banc─â nu consim┼úea s─â finan┼úeze o afacere de pres─â ┼či c├ónd publicitatea era aproape nul─â", ├«┼či aminte┼čte Constantin Mille ├«ntr-un editorial din 1913.Presa din S─ârindar├Än acest context, la 15 august 1888, sub conducerea lui Alexandru Beldiman ap─ârea primul num─âr din ziarul ÔÇ×Adeverul", unul din cele mai longevive ziare de p├ón─â la cel de-al Doilea R─âzboi Mondial.Se n─â┼čtea, deci, ÔÇ×presa din S─ârindar" (n.r.-numele str─âzii unde era plasat─â redac┼úia ziarului, redenumit─â de comuni┼čti ÔÇ×Constantin Mille", ca omagiu adus directorului omonim), care se remarc─â de la ├«nceput prin pozi┼úiile de st├ónga ├«n chestiunile politice. Din 1900, ├«n S─ârindar se deschide, sub acela┼či patronaj, ┼či ziarul ÔÇ×Diminea┼úa", care p─âtrunde rapid pe ÔÇ×pia┼úa media".Adev─ârata ascensiune a presei scrise rom├óne┼čti a fost ├«ns─â ├«n perioada interbelic─â. Un exemplu: ├«n anul 1927, cu ocazia celui de-al VI-lea congres al presei latine, au fost identificate 709 ziare ┼či 554 de reviste. 709, 554! Tot la acea vreme, ÔÇ×Universul" avea un tiraj de 200.000 de exemplare, ÔÇ×Diminea┼úa" de 100.000, ÔÇ×Adev─ârul"-50.000, ÔÇ×Curentul" - 40.000, ÔÇ×Cuv├óntul"-18.000. ÔÇ×Dreptatea" - 15.000, iar ÔÇ×Timpul"-6.000. Un ziar costa, ├«n medie, 2-3 lei ┼či avea adesea p├ón─â la 12 pagini. Dimensiunile standard ale celor mai multe gazete erau 60x40 cm, ├«ntruc├ót acestea erau matri┼úele dup─â care func┼úionau tipografiile, iar politica editorial─â era m─ârturisit─â chiar de pe frontispiciul ziarelor. Nimeni n-ar fi b─ânuit vreodat─â c─â Pamfil ┼×eicaru ar fi fost rusofil, ori c─â Br─âtienii aveau ÔÇ×Dreptatea".Melanjul informa┼úionalArticolele erau aruncate, ├«nghesuite pe fiecare pagin─â: n─âzb├ótii l├óng─â editoriale de atitudine, caricaturi l├óng─â atacuri politice vehemente, ┼čtiri l├óng─â articole-portret sau cronici teatrale.┼×i, chiar dac─â o carte nu se judec─â dup─â copert─â, pentru ziare, coperta, prima pagin─â este esen┼úial─â! Astfel, ├«n tot acest melanj informa┼úional cauzat de absen┼úa unui departament modern de Desktop Publishing (├«ns─ârcinat cu paginarea), fiecare ziar se diferen┼úia fie cu o caricatur─â, fie cu un editorial cu o semn─âtur─â puternic─â, fie cu o imagine aparte: ÔÇ×Adev─ârul" ironiza grafic, ├«n ÔÇ×Chestia zilei", cusururile politicienilor, ÔÇ×Neamul Rom├ónesc" publica nepre┼úuitele cuvinte ale directorului s─âu Nicolae Iorga, iar ÔÇ×Universul", pe l├óng─â multitudinea de ilustra┼úii ├«n compara┼úie cu concuren┼úii s─âi, avea posibilitatea public─ârii unei fotografii color pe prima pagin─â!Pe l├óng─â actualitatea politic─â sau economic─â, pe l├óng─â ne├«n┼úelegerile permanente dintre politicienii d├ómbovi┼úeni, ┼čantaje sau alte subiecte grele care aveau mereu ├«nt├óietate la tipar, gazetarii erau interesa┼úi ┼či de subiecte mai apropiate de om: ÔÇ×Se desfiin┼úeaz─â bac┼či┼čul?", ÔÇ×Pa┼čtile la dat─â fix─â. Reforma total─â a calendarului", ÔÇ×Fructul oprit a fost m─âr sau portocal─â" sau ÔÇ×Campania contra ciorilor" erau la fel de importante ca ÔÇ×Prima cuminic─âtur─â a regelui Mihai", ilustrat─â cu o fotografie de la finalul spovedaniei monarhului c─âtre duhovnicul s─âu, patriarhul Miron Costin.Iar publicitatea abunda ├«n filele gazetelor, r─âpind uneori chiar ┼či o ├«ntreag─â pagin─â cu informa┼úii. ÔÇ×├Änv─â┼úa┼úi s─â v─â ├«ngriji┼úi cu specialit─â┼úile Chatelain", ÔÇ×Premier─â la cinema! Fete ce nu se iau ├«n c─âs─âtorie", ÔÇ×Suferinzi de constipa┼úie, lua┼úi not─â cu ├«ncredere c─â Breazu, apa purgativ─â natural─â, reguleaz─â stomacul dv. cu precizie" sunt doar c├óteva din cele mai ├«nt├ólnite produse promovate masiv ├«n r├óndul cititorilor de pres─â. Marketing de pia┼ú─â!Istoria presei rom├óne┼čti a avut un drum ascendent ├«ns─â pu┼úin peste un secol, din 1829, p├ón─â ├«n 1938, c├ónd ├«ncepe seria suprim─ârii publica┼úiilor de c─âtre regimul autoritar al Regelui Carol al II-lea. Ziarele libere ├«ncep atunci s─â moar─â, iar revitalizarea de dup─â 23 august 1944 nu dureaz─â prea mult timp.Ziarele viitoruluiÔÇ×┼×tirile radiofonice sunt o introducere la ziarul de informa┼úii al viitorului. ├Äntr-un viitor nu prea ├«ndep─ârtat, deci, vom avea ├«n cas─â aparatul receptor care ne va permite, prin simpla ap─âsare a unor butoane, s─â ascult─âm, dup─â alegere, ┼čtirile cut─ârui sau cut─ârui ziar. Am zis ┬źs─â ascult─âm┬╗, dar vom putea s─â le ┼či ┬źvedem┬╗ imprimate, cu sau f─âr─â fotografii, mul┼úumit─â televiziunii." ÔÇ×Universul", 31 ianuarie 1940Libertatea preseiÔÇ×Dac─â, presupun├ónd prin absurd, s-ar ├«ngr─âdi libertatea presei ┼či nu i s-ar permite s─â denun┼úe fraudele ┼či s─â cear─â aplicarea de sanc┼úiuni, urmarea fatal─â va fi un spor al fraudelor. Teama de a fi denun┼úa┼úi ┼či ├«nfiera┼úi ├«n public ├«i re┼úine pe mul┼úi de la ispita de a imita pe aceia ai c─âror nume sunt azi ├«n coloanele ziarelor - ┼či nu spre cinstea lor." ÔÇ×Adev─ârul", 3 mai 1929709 ziare ┼či 554 reviste erau tip─ârite ├«n Rom├ónia, ├«n anul 1927.Presa sub cizma lui Ceau┼čescu- Septembrie 1971. Prin Decretul 301 al Consiliului de Stat este ├«nfiin┼úat Consiliul Culturii ┼či Educa┼úiei Socialiste (CCES), care are subordonate comitete locale de cultur─â ┼či educa┼úie socialist─â.- Martie 1974. Legea Presei (L3/1974) statua c─â ÔÇ×presa ├«┼či desf─â┼čoar─â activitatea sub conducerea PCR, for┼úa politic─â conduc─âtoare a ├«ntregii societ─â┼úi din RSR".-Noiembrie 1977. CCES este reorganizat potrivit hot─âr├órilor Plenarei CC al PCR din 28-29 iunie, ├«n baza Decretului nr. 442 al Consiliului de Stat.-Decembrie 1977. Prin Decretul 472 este desfiin┼úat Comitetul de Stat pentru Pres─â ┼či Tip─ârituri, prin Decretul 471 este modificat─â Legea Presei, prin Decretul 473 este reorganizat─â Radioteleviziunea Rom├ón─â, iar prin Decretul 473 este reorganizat─â Agen┼úia Rom├ón─â de Pres─â Agerpres.-Prin aceste hot─âr├óri ┼či cu ajutorul celor trei pre┼čedin┼úi ai CCES (Dumitru Popescu ÔÇ×Dumnezeu", Miu Dobrescu ┼či Suzana G├ódea ÔÇ×Suz─ânica") a fost asigurat controlul partidului, concomitent cu subordonarea politic─â ┼či cenzura ideologic─â.ÔÇ×Nouvorba" din ÔÇ×epoca t─âcerii"

image
image

Discursul din presa scris─â rom├óneasc─â a fost ne├«nt├órziat transformat dup─â instaurarea comunismului. ├Än ziare n-a mai fost reflectat─â preocuparea lor imanent─â pentru relevarea adev─ârului, ci a fost promovat─â continuu o realitate paralel─â, construit─â ├«n jurul realiz─ârilor ÔÇ×de Partid ┼či de stat".Adev─âra┼úii jurnali┼čti au plecat, fie au fost condamna┼úi la ├«nchisoare, ori au ├«mbr─âcat haina ro┼čie, obedient─â, a gazet─âriei comuniste, oricum presa ┼či-a pierdut utilitatea.ÔÇ×┼×op├órlele" ┼či ÔÇ×crim─âg├ónditul"De┼či dimensiunile publica┼úiilor nu au suferit schimb─âri dec├ót odat─â cu schimbarea vremurilor, limbajul ziaristic a fost reformat decisiv cu elemente lexicale ┼či unit─â┼úi frazeologice specifice, abund├ónd de expresii fixe ┼či cli┼čee. Cuvinte precum ÔÇ×tovar─â┼č", ÔÇ×popor" sau ÔÇ×partid" nu lipseau din paginile niciunei gazete care ┼úinea pe frontispiciu ├«ndemnul marxist ÔÇ×Proletari din toate ┼ú─ârile, uni┼úi-v─â!". Era metafora contraf─âcut─â care ┼úinea prima pagin─â - ÔÇ×Scutul de o┼úel al ┼ú─ârii"-, erau exemplele de munc─â pe ÔÇ×p─âm├óntul n─âdejdii", cuv├ónt─ârile tovar─â┼čilor, erau portretele retu┼čate ale conduc─âtorilor de stat ┼či de partid. Totul, gravit├ónd ├«n jurul unui fond lexical sterp.Presa comunist─â din Rom├ónia a aplicat, cu exactitate, ÔÇ×nouvorba" profe┼úit─â de George Orwell, ├«n anul 1948, ├«n ÔÇ×1984" - singura limb─â din lume al c─ârei vocabular scade ├«n fiecare an.  Totu┼či, aceast─â tendin┼ú─â n-a putut face imposibil ÔÇ×crim─âg├ónditul", c─âci jurnali┼čtii mai cutez─âtori ┼čtiau s─â-┼či strecoare ┼čop├órlele aproape protestatare ├«n textele lor aparent seci.OrganelePrimele pagini ale ziarelor ┼či revistelor -ÔÇ×Sc├«nteia", ÔÇ×Rom├ónia liber─â", ÔÇ×Munca" ┼či chiar ÔÇ×Flac─âra"-erau adesea ocupate de comunicatele ┼či hot─âr├órile Comitetului Central al Partidului, de recenziile f─âcute dup─â fiecare eveniment organizat de la centru, ori, pur ┼či simplu, de rezultatele extraordinare ├«n munc─â ale tovar─â┼čilor din fabrici ┼či uzine.

Totul, ÔÇ×spre noi succese ├«n industrie ┼či agricultur─â", c─âci ziarele nu mai erau ziare, ci ÔÇ×organe" ale cine ┼čtie c─ârei institu┼úii ce propov─âduia socialismul. ÔÇ×Sc├ónteia" - organ al CC al PMR/PCR, ÔÇ×Rom├ónia liber─â"-organul Sfaturilor Populare din RPR, ÔÇ×Munca" - organ al Consiliului Central al Sindicatelor din RPR, ÔÇ×Informa┼úia Bucure┼čtiului"-organ al Comitetului or─â┼čenesc al PMR Bucure┼čti.Reclama socialist─â├Äntr-o pia┼ú─â ├«n care ziarele apar┼úineau Puterii, finan┼úarea lor nu mai era o problem─â ce le-ar fi putut constr├ónge apari┼úia. Combinate, fabrici, uzine, filaturi erau promovate fie subtil, ├«n reportaje despre succes, fie clasic, av├ónd spa┼úiu publicitar separat. Lucrurile au evoluat ├«ns─â de a┼ča manier─â ├«nc├ót, ├«n anul 1973, se vorbea chiar despre ÔÇ×sistemul reclamei socialiste", arat─â Marian Petcu ├«n ÔÇ×Istoria jurnalismului ┼či a publicit─â┼úii din Rom├ónia":ÔÇ×Principalul obiectiv al reclamei socialiste const─â ├«n contribu┼úia sa la structurarea consumului ┼či formarea unui model ra┼úional al consumului corespunz─âtor politicii partidului".De┼či ziare precum ÔÇ×Sc├ónteia" se m├óndeau cu tiraje zilnice de peste 1, 7 milioane de exemplare, num─ârul cititorilor reali r─âm├óne dificil de cuantificat, c─âci ziarele ob┼úinute ├«n urma abonamentelor de la fabric─â p─âreau mai utile pentru ├«nvelitul borcanelor cu mur─âturi dec├ót pentru citit. Totu┼či, ├«n luna decembrie a anului 1989, ├«nc─â se tip─âreau, ├«n Rom├ónia, 495 de publica┼úii, dintre care 36 cotidiene.Cum s-au transformat ziarele ├«n afaceriUltimii 22 de ani ai presei scrise din Rom├ónia au fost, poate, cei mai agita┼úi ┼či schimb─âtori. Dup─â decembrie 1989, ziarele comuniste s-au reciclat peste noapte, chiar dac─â ┼či-au p─âstrat ├«n redac┼úii aceia┼či oameni-de unde al┼úii?-, ┼či s-au metamorfozat ├«n mo┼čtenitorii publica┼úiilor cu istorie din perioada interbelic─â. Setea de libertate a rom├ónilor, bucuria aceea pe care o poate da doar cuv├óntul independent ┼či frenezia consumului de pres─â inflamau tipografiile ├«n 1990 ┼či ridicau, aproape nerealist, tirajul ziarelor. C├óinii de paz─â ai democra┼úiei p─âreau c─â ├«ncep s─â latre din nou.C├óteva cifre din anul 1990:ÔÇ×Rom├ónia liber─â" ┼či ÔÇ×Adev─ârul" tip─âreau peste 1, 5 milioane de exemplare fiecare,   ÔÇ×Tineretul liber", ÔÇ×Diminea┼úa", ÔÇ×Universul", ÔÇ×Dreptatea", ÔÇ×Azi" - aveau tiraje de p├ón─â la 700.000, iar s─âpt─âm├ónalele ÔÇ×Expres" ┼či ÔÇ×Zig-Zag" ajungeau la 600.000. ├Än Rom├ónia existau 1.444 de publica┼úii, dintre care 65 - cotidiene, num─âr care, p├ón─â ├«n 1992, a crescut la 102!ÔÇ×M─âd─âlina Manole schimb─â prefixul"Dac─â, la ├«nceputul democra┼úiei, majoritatea gazetelor publicau, pe prima pagin─â, informa┼úiile politice, v─âzute, desigur, din unghiul subiectiv al redac┼úiei care-┼či revendica apartenen┼úa la o anumit─â ideologie politic─â, ├«n timp, ziari┼čtii au descoperit faptul divers, mai apropiat de oamenii dezinteresa┼úi de politic─â ┼či scandaluri. ÔÇ×M─âd─âlina Manole schimb─â prefixul" sau ÔÇ×Acuzat de crim─â, Aurelian Temi┼čan se explic─â: ┬źNu sunt asasin!┬╗" sunt doar dou─â dintre titlurile care au l─âsat tarabele goale.Ace┼čtia sunt primii pa┼či ai tabloidului rom├ónesc, un tabloid totu┼či serios, re┼úinut, care ├«mbin─â perfect ┼či actualitatea politic─â, ┼či frivolit─â┼úile celebrit─â┼úilor, ┼či ├«nt├ómpl─ârile fabuloase tr─âite de oamenii simpli din toat─â ┼úara.  ┼×i, undeva, ├«n acest amestec, se na┼čte ├«nc─â un tip de jurnalist, unul care are mereu dreptate:cet─â┼úeanul.Gr├óul, neghinaDimensiunile ziarelor ├«ns─â deja nu mai sunt standardizate, fiecare gazet─â, fiecare revist─â ├«┼či croie┼čte formate originale, iar aceste formate devin, ├«n timp, tot mai subdimensionate, mai colorate, mai sub┼úiri mai u┼čor de r─âsfoit, mai u┼čor de citit. Mai aproape de cititor. Un exemplu:ÔÇ×Gazeta Sporturilor" din anul 2002 are l─â┼úimea paginii c├ót lungimea celei de ast─âzi. ├Än viteza acestei tranzi┼úii, se cerne presa specializat─â (economic─â, politic─â, sportiv─â) de cea senza┼úionalist─â, iar ziarele ├«ncep s─â aib─â direc┼úii clare, care aduc profesionalizarea industriei.Apare, a┼čadar, cuv├óntul ÔÇ×quality", c─âruia i se opune ÔÇ×tabloid". Oricum, se separ─â gr├óul de neghin─â. Undeva, ├«n timpul aceastei tranzi┼úii, ├«ncepe epoca scurt─â a ziarelor transformate ├«n ÔÇ×business". O afacere care, dup─â izbucnirea crizei mondiale din 2008, ├«n pofida bun─âvoin┼úei, a experien┼úei, a con┼čtiin┼úei oric─ârui manager, oric─ârui patron, se dovede┼čte treptat a fi neprofitabil─â. ÔÇ×Pia┼úa de publicitate e ├«nchis─â", se aude prin ┼čedin┼úe, ┼či probabil c─â a┼ča e.Jungla Frumoas─âV─â ├«ntreba┼úi, poate, cum se v─âd ast─âzi, din interior, fabricile de con┼úinut din Rom├ónia? E aici o jungl─â frumoas─â, aproape propor┼úionat─â ┼či armonioas─â. Cu arbori mamu┼úi de Sequoia, inflexibili, dar destoinici, cu plante ag─â┼ú─âtoare, cameleoni ┼či p─âs─âri rare, care ating cu u┼čurin┼ú─â culmi ale jurnalismului. Tr─âiesc to┼úi ├«ntr-o simfonie romantic─â a tastelor: unii alearg─â neosteni┼úi dup─â ┼čtiri ┼či articole care vor da jos guverne, al┼úii, poate prea mici, poate prea creativi, ├«ns─âileaz─â iscusit reportaje subtile ┼či-┼či pre┼úuiesc fiecare cuv├ónt, iar al┼úii ├«┼či scriu ┼čtirile aproape mecanic, la norm─â, cu pl─âcerea cu care se asambleaz─â rulmen┼úi.E curios cum ├«┼či ├«mpletesc r├óndurile de birouri ┼či jurnali┼čti deprin┼či cu viteza ┼či calitatea online-ului, ┼či ziari┼čti ce nu concep s─â-┼či publice textele altfel dec├ót pe h├órtie, ┼či corporati┼čti care fac jurnalism doar de la 10.00 la 19.00, ┼či vis─âtori care uit─â s─â plece acas─â. Fabricile de con┼úinut s-au optimizat, produc ┼či pe band─â rulant─â, au ┼či produse de lux. ┼×i a┼ča, ┼či altminteri.Cinci c─âr┼úi esen┼úiale pentru istoria preseiNicolae Iorga, ÔÇ×Istoria presei rom├óne┼čti (de la primele ├«nceputuri p├ón─â ├«n 1916)";Pamfil ┼×eicaru, ÔÇ×Istoria presei";Ion Hangiu, ÔÇ×Presa rom├óneasc─â de la ├«nceputuri p├ón─â ├«n prezent. Dic┼úionar cronologic 1790-2007";Ilie Rad, ÔÇ×Incursiuni ├«n istoria presei rom├óne┼čti";Marian Petcu, ÔÇ×10 teme de istorie a jurnalismului".Cine sunt jurnali┼čtii viitorului?ÔÇ×Declar deschis─â festivitatea de ├«ncepere a noului an universitar 2012/2013 din cadrul Facult─â┼úii de Jurnalism ┼či ┼×tiin┼úele Comunic─ârii a Universit─â┼úii din Bucure┼čti", se aude la microfon ├«ntr-un amfiteatru aglomerat cu studen┼úi ┼či profesori. E una dintre s─âlile din cl─âdirea Facult─â┼úii de Chimie, dar ce mai conteaz─â? Studen┼úii aplaud─â, ├«ns─â pe figura lor nu se cite┼čte nimic.

image

P─ârin┼úii stau ├«n picioare, ├«n spatele amfiteatrului, ┼či par singurii cu adev─ârat m├óndri din aceast─â sal─â. ÔÇ×Este facultatea la care se vine din dorin┼ú─â, din entuziasm!", ÔÇ×Sunte┼úi produsul unei societ─â┼úi pe care doar voi pute┼úi s-o schimba┼úi!", ÔÇ×S─â nu ajunge┼úi asemenea celor de care r├óde┼úi la televizor!", ÔÇ×E pariul vostru cu via┼úa!", ÔÇ×Ve┼úi afla care este puterea cuv├óntului!" spun, pe r├ónd, profesorii, dar studen┼úii nu schi┼úeaz─â niciun gest. Aplaud─â, protocolar, atunci c├ónd fiecare ├«┼či termin─â discursul, at├ót. ÔÇ×Acum c├ó┼úiva ani a fost ┼či M├óndru┼ú─â la deschidere!", se laud─â unul dintre ei.Au fost peste 1.000 de candida┼úi care s-au luptat pentru pu┼úin peste 200 de locuri. Vor s─â fie jurnali┼čti, vor s─â apar─â la televizor, i-ar tenta ┼či reporteri, s─â fac─â transmisiuni ├«n direct, dar, mai t├órziu, c├ónd adun─â ceva experien┼ú─â, vor s─â aib─â propriul talk-show. Mul┼úi au deja bloguri, unii colaboreaz─â cu reviste studen┼úe┼čti, scriu texte pasionale, ├«nfl─âc─ârate.Al┼úii vor s─â fie PR-i de succes, s─â v├ónd─â, s─â promoveze. To┼úi ┼čtiu exact ce vor s─â fac─â dup─â ce termin─â facultatea, dar niciunul nu se g├ónde┼čte unde-┼či va publica articolele, unde-┼či va prezenta emisiunile sau cine-i va sus┼úine anchetele ┼či investiga┼úiile.C─âile pe care a mers ÔÇ×Adev─ârul"Primul num─âr al ziarului ÔÇ×Adev─ârul" a ap─ârut la 15 august 1888, datorit─â bun─âvoin┼úei tipografului Grigore Luis, care i-a acordat un credit de c├óteva zile fondatorului Alexandru Beldiman.ÔÇ×Privesc ├«napoi, ├«n trecutul ├«ndep─ârtat, cu oarecare triste┼úe ┼či, ├«n acela┼či timp, cu m├óndrie. Cine, ├«ntr-adev─âr, nu poate fi trist, de o dulce triste┼úe, d├óndu-┼či seama c─â a trecut peste el un sfert de veac, ├«n care r─âstimp, ceas cu ceas, zi cu zi, an cu an, ┼či-a ├«nmorm├óntat tinere┼úea ┼či visurile ei?"-a┼ča scria Constantin Mille, ├«n anul 1913, la aniversarea primilor 25 de ani ai gazetei.Au fost ani ├«n care ÔÇ×Adev─ârul" a sus┼úinut vehement campanii de pres─â ÔÇ×contra dinastiei streine", deci ÔÇ×pentru republica rom├«n─â", ├«mpotriva ÔÇ×barbariilor poli┼úiene┼čti ┼či administrative", a ÔÇ×relelor groaznice din armat─â", pentru ÔÇ×chestia ┼ú─âr─âneasc─â", ÔÇ×votul universal", ÔÇ×chestia na┼úional─â" ┼či ÔÇ×chestia evreeasc─â".┼×i, chiar dac─â redactorii puneau mare pre┼ú pe viziunile lor politice, aliniate la st├ónga, ├«n ÔÇ×Adev─ârul" ap─âreau ┼či rubrici precum ÔÇ×Impresii ┼či palavre", unde elementul feminin se manifesta ├«n voie, ori ÔÇ×Caleidoscopul vie┼úii intelectuale", ÔÇ×Adev─ârul economic", ÔÇ×Adev─ârul Ilustrat" sau ÔÇ×Literar ┼či artistic".Gazeta lui Beldiman sau, mai t├órziu, a lui Mille ┼či, ├«n general, ├«ntreaga ÔÇ×pres─â din S─ârindar" s-a dovedit a fi adeseori incomod─â puterii politice. Astfel, ÔÇ×Adev─ârul" a fsot ├«nchis de trei ori (1914-1919, 1937-1946, 1951-1989).Dup─â ce a fost vopsit, timp de aproape 40 de ani, ├«n ÔÇ×Sc├ónteia" partidului comunist, ziarul ┼či-a schimbat numele mai ├«nt├ói ├«n ÔÇ×Sc├ónteia poporului" ┼či, apoi, ├«n ÔÇ×Adev─ârul". Viziunile st├óngiste din perioada interbelic─â s-au manifestat altfel ├«n zorii democra┼úiei rom├óne┼čti:redac┼úia a r─âmas un instrument de propagand─â, numai c─â a schimbat PCR-ul pe FSN.Apoi, trecutul a fost l─âsat definitiv ├«n urm─â, ac┼úionarii ziarului, mai mult jurnali┼čti dec├ót oameni de afaceri, au men┼úinut sus stindardul ├«n presa rom├óneasc─â. Schimbarea patronatului a ├«nsemnat, ├«n 2006, ├«nfiin┼úarea trustului Adev─ârul Holding, care a adunat ├«n portofoliu nume de reviste precum ÔÇ×Historia", ÔÇ×Foreign Policy", ÔÇ×Forbes", ÔÇ×Dilema Veche", ÔÇ×OK!" sau ziarul ÔÇ×Click!". ┼×i proiecte inedite s-au n─âscut ├«n acest trust de pres─â, precum distribuirea unor colec┼úii impresionante de c─âr┼úi, DVD-uri, enciclopedii, lucruri esen┼úiale pentru bibliotecile cititorilor.Un singur am─ânunt:la 16 iulie 2011, trustul a lansat cel mai mare ziar din istoria presei rom├óne┼čti:ÔÇ×Weekend Adev─ârul", acest ziar!, care a avut nu mai pu┼úin de 128 de pagini. ┼×i nici acelea, toate, n-ar fi fost de ajuns s─â scriem ├«ntreaga istorie frumoas─â a acestei publica┼úii cu o v├órst─â de 71 de ani, ├«mplinit─â ├«n 125 de ani.Cele 15 obiective ale lui BeldimanÔÇ×1. ├Änl─âturarea dinastiei str─âine.2. ├Änl─âturarea monarchiei ereditare, proclam├óndu-se dreptul poporului de a-┼či alege suveranul, cu admiterea chiar ┼či a principiului republican al Domnilor pe timp m─ârginit.3. ├Änl─âturarea guvernului personal piezi┼č ┼či f─âr─â r─âspundere, ┼či totodat─â a atotputerniciei unui parlament f─âr─â mandat imperativ; se admite ├«ns─â guvernul personal direct ┼či r─âspunz─âtor, al unui cap de stat ales.4. ├Änl─âturarea colegiilor restr├ónse, proclam├óndu-sevotul universal.5. ├Änl─âturarea sistemului bi-cameral, recunosc├óndu-se unei singure adun─âri dreptul de a reprezenta corpul electoral.6. Autonomia comunal─â.7. ├Ämpropriet─ârirea s─âtenilor pe domeniul public, f─âr─â plat─â.8. Constituirea unui fond religios.9. Desfiin┼úarea impozitelor pe obiecte de prim─â necesitate; ├«nf─âptuirea impozitului progresiv asupra venitului.10. Desfiin┼úarea armatei permanente ┼či ├«nlocuirea ei prin na┼úiunea ├«narmat─â.11. Legi pentru ├«mbun─ât─â┼úirea soartei femeii.12. Repauzul de Duminic─â.13. Rezolvarea chestiei evreie┼čti prin naturalizarea tineretului cult ┼či a massei muncitoare evreie┼čti.14. Revizuirea proceselor.15. ├Än politica extern─â, sprijinirea pe toate c─âile a rom├ónilor subjuga┼úi, desfacerea de tripla alian┼ú─â ┼či realizarea confedera┼úiei balcanice ├«n care s─â intre ┼či Rom├ónia, ├«n puterea devizei: R─âs─âritul al popoarelor r─âs─âritene."

Sursa:www.adevarul.ro