Big History   disciplina secolului XXI care ne ofer─â o nou─â viziune asupra Istoriei jpeg

Big History - disciplina secolului XXI care ne ofer─â o nou─â viziune asupra Istoriei

Multora dintre noi care am f─âcut ┼čcoala elementar─â ┼či liceul la sf├ór┼čitul secolului XX, respectiv la ├«nceputul secolului XXI, ni s-a spus la ora de istorie c─â  istoria a ├«nceput acum 5000 de ani ┼či profesorii  se limiteaz─â ├«n a preda doar istoria civiliza┼úiei umane pe anumite regiuni. Studiile recente ├«i contrazic pe profesorii din ┼čcolile elementare ┼či liceele occidentale ce predau istoria din perspectiva conservatoare, religioas─â, na┼úionalist─â, eurocentrist─â sau americentrist─â. ├Än ultimii ani a ap─ârut o nou─â disciplin─âCump─âr─â acumacademic─â, numit─â ÔÇťBig HistoryÔÇŁ, care examineaz─â istoria de la Big Bang p├ón─â ├«n prezent, f─âc├ónd de asemenea ┼či preziceri futuriste pe calcule ┼čtiin┼úifice.

 ÔÇťBig HistoryÔÇŁ exploreaz─â istoria umanit─â┼úii la scar─â mai mare, folosindu-se de combina┼úia ┼čtiin┼úelor exacte (fizica, chimia, biologia, geografia, astronomia, geologia) cu ┼čtiin┼úele umane (istoria, psihologia, sociologia). Sunt integrate studii despre istoria cosmosului, istoria vie┼úii, istoria P─âm├óntului ┼či istoria umanit─â┼úii folosindu-se de demonstra┼úii empirice ┼či rela┼úiile cauza-efect. ÔÇťBig HistoryÔÇŁeste deja predat  ├«n marile universit─â┼úi americane, dar ┼či ├«n ┼čcoli elementare prin prezent─âri digitale interactive. La crearea acestei discipline au contribuit istoricul american David Christian, dar ┼či afaceri┼čti ┼či filantropi ca Bill Gates. Nu e pentru prima dat─â c├ónd este studiat─â istoria la scar─â mare. Savan┼úi precum Carl Sagan au ├«ncercat s─â trateze istoria la scar─â cosmic─â . Istoria este p├ón─â la urm─â cea mai frumoas─â poveste, o poveste despre cosmos, p─âm├ónt ┼či via┼ú─â.

Faza I-Big Bang:Formarea Universului (acum 13 800 000 000 de ani)

Istoria privit─â la scar─â cosmic─â a ├«nceput de la Big Bang acum 13 800 000 000 de ani, c├ónd a ap─ârut spa┼úiu-timp. Este dincolo de imagina┼úia ┼či creierului celui mai genial savant ce s-a ├«nt├ómplat ├«nainte. Universul era anterior ceva mai mic dec├ót un atom. Brusc, a ├«nceput s─â se extind─â, form├óndu-se spa┼úiu-timp prin ÔÇťinfla┼úie cosmic─âÔÇŁ. ├Än prima frac┼úiune a primei secunde, universul a ├«nceput s─â creasc─â la dimensiunea unei mingi de tenis foarte fierbinte. 

Doar ├«ntr-o secund─â apar particulele elementare ca quarcurile, leptonii ┼či antiparticulele lor, precum ┼či bosonii fundamentali (ca bosonul Higgs).10 secunde mai t├órziu, Universul era deja de m─ârimea unei planete, moment c├ónd s-au format for┼úele fundamentale ale universului:gravita┼úia, electromagnetismul, for┼úa nuclear─â tare ┼či for┼úa nuclear─â slab─â. Tot atunci, antimateria ┼či materia s-au anihilat reciproc, doar o miliardime din materia creat─â de Big-Bang supravie┼úuind, aceast─â reprezent├ónd universul material actual. ├Än principiu, materia nu dispare, ci se transform─â, fiind o form─â mai congelat─â de energie.

1 big bang jpg jpeg

100 de secunde mai t├órziu, protonii ┼či neutronii formeaz─â primele nuclee atomice.Tot atunci, apar structurile de materie neagr─â. Universul era foarte fierbinte. A durat 380 000 de ani pentru a se r─âci ┼či ca radia┼úiile ┼či materia s─â se separe, form├óndu-se Radia┼úia Cosmic─â de Fond, cantitatea de energie care a r─âmas sub form─â de fotoni. Electronii s-au combinat cu protonii ┼či neutronii pentru a alc─âtui atomii din hidrogen ┼či heliu. ├Än momentul acela a ap─ârut lumina.

La 200 milioane de ani ├«ncepe Epoca ├Äntunecat─â, particulele elementare fiind cuprinse de materia ├«ntunecat─â. Cercet─ârile din secolul XX au demonstrat c─â universul constinua s─â se extind─â dup─â cum ne arat─â deplasarea corpurilor cere┼čti. Tot prin studierea ┼či cercetarea stelelor de la distan┼ú─â (inclusiv a lumii emise a unor stele care azi nu mai exist─â) s-a putut calcula dimensiunea ┼či v├órsta universului ├«n ani lumin─â. De┼či Universul are v├órsta de 13 miliarde de ani, orizontul ┼či balonul cosmic sunt la 40-90 miliarde de ani lumin─â  conform ultimelor studii a celor mai ├«ndep─ârtate stele. Probabil c─â dincolo de infla┼úia cosmic─â s-ar putea s─â existe ┼či alte multiuniversuri.

Faza a II-a:Primele Stele &Galaxii (acum 13 700 000 000 ani)

Fiind cele mai u┼čoare elemente, mul┼úumit─â gravita┼úiei, Hidrogenul ┼či Heliul au ├«nceput s─â se combine, alc─âtuind nori de gaze ┼či pulbere numi┼úi nebuloase, precum ┼či norii moleculari din gaze concentrate cu temperatur─â ┼či presiune crescute. Norii moleculari din cadrul nebuloaselor se transform─â ├«n sfere de plasm─â numite stele ce produc energie pe baza reac┼úiilor de fuziune din interiorul lor la temperaturi de 10 milioane de grade. Mai multe conglomerate de stele (├«ntre care exist─â distan┼úe masive) formeaz─â galaxii, aglomera┼úii de stele unite prin unde gravita┼úionale, de m─ârimea a sute de mii sau milioane de ani lumina.

Se spune despre stele c─â sunt adev─ârate fabrici cosmice care creeaz─â noi elemente chimice.Big Bang a dus doar la formarea Hidrogenului ┼či Heliului. Radia┼úia cosmic─â de fond a dus la formarea Litiului. Stelele mici ┼či mijlocii ca Soarele nostru au format elemente chimice precum Carbonul, Oxigenul, Calciul, Magneziul, Cluorul, Nitrogenul, Cuprul, Zincul (elemente care stau la baza vie┼úii organice). To┼úi copacii, iarba, floriile, fructele ┼či legumele, apa ├«n sine, aerul pe care ├«l respir─âm, organismele etc. au la baza aceste elemente. Stelele medii sf├ór┼česc prin a-┼či epuiza combustibilul dup─â 10 miliarde de ani, straturile exterioare ale acestora umflandu-se ┼či dispersandu-se ├«n spa┼úiu.

2 primele stele si galaxii jpg jpeg

├Än cazul stelelor masive ce au durata de via┼ú─â de c├óteva sute de mii de ani, ├«n interiorul lor se formeaz─â elemente mai grele precum Fierul, Aluminiul (din care sunt alc─âtuite zg├órie-norii, ma┼činile, avioanele, rachetele sau podurile), Siliciul (din care s-au fabricat computerele ┼či telefoanele), Aurul sau Argintul (din care sunt f─âcute bijuteriile) sau iridium ┼či plutoniu (din care se fabric─â bombele nucleare). Acestea se ├«mpr─â┼čtie ├«n univers atunci c├ónd stelele masive ├«┼či epuizeaz─â combustibilul ┼či ÔÇťexplodeaz─âÔÇŁ prin procesul de dispersare masiv─â a energiei numit supernov─â. Universul a fost astfel fertilizat cu ÔÇťcenu┼č─â stelelor moarteÔÇŁ din care se vor forma corpuri din roc─â ┼či metale. Noi, oamenii, suntem f─âcu┼úi la propriu din p├óntecul stelelor.

Faza a III-a:Planetele-formarea  sistemului nostrum solar   (acum 4 567 000 000 ani)

 Acum 10-12 miliarde de ani, materia ┼či energia dispersate de stelele moarte ┼či supernove au dus la crearea de noi nebuloase ┼či nori moleculari din care s-au n─âscut alte stele.

Soarele nostru a luat na┼čtere acum 5 miliarde de ani, fiind alc─âtuit din 99, 99% din materia total─â a sistemului solar. Doar restul de 0, 01% este reprezentat de planete (ca ┼či cum am vorbi de distribuirea salariilor ├«ntr-o corpora┼úie, ├«n care directorul executiv are 99% din profit, restul de 0, 01% fiind luat de angaja┼úi, ┼či totu┼či, acel 0, 01% reprezint─â foarte mul┼úi bani).

Steaua noastr─â, Soarele, s-a format ├«n 100 000 de ani dintr-o nebuloas─â de gaz ┼či ├«n urma unei supernove anterioare al unui str─âmo┼č stelar de la care provin elementele grele. Din resturi, din acele firmituri r─âmase de dup─â formarea Soarelui, s-au format planetele. Resturile de materie ├«mpr─â┼čtiat─â din jurul Soarelui erau alc─âtuite din praf ┼či pulbere de roc─â ┼či nori de gaze. Praful ┼či pulberea, prin for┼úa gravita┼úiei ┼či for┼úa electrostatic─â, s-au combinat ┼či concentrat, form├ónd corpuri masive din roci. Unele fiind mai mici, au devenit asteroizi, grup├óndu-se ├«n centuri de asteroizi (ca centura de asteroizi dintre Marte ┼či Jupiter, sau centur─â Kuiper de la marginea sistemului solar). Alte corpuri, con┼úin├ónd compu┼či organici ┼či gaze ├«nghe┼úate, au devenit comete, alc─âtuind Norul Oort de la marginea sistemului solar, rotindu-se periodic ├«n mod r─âsfirat ├«n jurul Soarelui la anumite intervale de lung─â durat─â. Alte corpuri de roc─â mai mari ┼či sferice din apropierea Soarelui au devenit planete:Mercur, Venus, P─âm├óntul ┼či Marte. Dup─â centur─â de asteroizi care urmeaz─â dup─â Marte, din cauza temperaturilor mici, din norii de gaze volatile care nu s-au putut lega pentru a deveni lichide sau solide, s-au format planetele gigantice gazoase ca Jupiter, Saturn, Uranus ┼či Neptun. Alte sute de corpuri de roc─â mai mici, formate dincolo de Marte, au fost captate de gravita┼úia masiv─â a gigantelor gazoase, devenind lunile acestora (Ganymede, Europa. Io, Callisto, Titan, Miranda, Triton).

3 plantele sistemul solar  jpg jpeg

Celelalte corpuri din roc─â de duzin─â, aflate la marginea sistemului solar, av├ónd forme sau dimensiuni neregulate, ┼či temperaturi extrem de mici, au devenit planetele pitice (ca Pluto ┼či Eris).

Acum 4 miliarde de ani, sistemul nostru solar era haotic, un adev─ârat front de r─âzboi cosmic, corpurile mici de roc─â ciocnindu-se de corpurile mari din roc─â. Iar P─âm├óntul era o minge de lav─â topit─â alc─âtuit─â din toate elementele grele ┼či u┼čoare. Planet─â nou n─âscut─â era bombardat─â deseori de asteroizii r─ât─âci┼úi.

Geologii ├«i spun perioada Haedian─â, perioada c├ónd P─âm├óntul era ├«n formare, c├ónd  activitatea vulcanic─â erau la nivel foarte ridicat. Elementele grele precum fierul, aurul ┼či nichelul au cobor├ót sub scoar┼úa ┼či mantaua planetei, iar elementele u┼čoare au r─âmas la suprafa┼ú─â, ca silicatii care s-au r─âcit, form├ónd scoar┼ú─â terestr─â ┼či mineralele. Cele mai u┼čoare gaze precum hidrogenul, heliul, oxigenul, nitrogenul, vaporii de ap─â, hidrogenul sulfurat ┼či amoniacul au ie┼čit la suprafa┼ú─â prin intermediul vulcanilor care au erupt ┼či astfel, s-a format atmosfera. Din metan ┼či hidrogen sulfurat s-a format dioxidul de carbon care a predominat atmosfera, cerul din acele vremuri fiind de culoare ro┼čiatic─â. P─âm├óntul era o suprafa┼ú─â arid─â, st├óncoas─â, predominat─â de r├óuri ┼či oceane de lav─â din erup┼úiile vulcanice dese, bombardat periodic de asteroizi,   cu  o atmosfera irespirabil─â, alc─âtuit─â din aburi fierbin┼úi, dioxind de carbon ┼či cu miros de sulfuri.

Tot ├«n aceea perioad─â, o planet─â de m─ârimea lui Marte s-a ciocnit de P─âm├ónt. Planeta respectiv─â, fiind mai mic─â, a fost sf─âr├ómat─â, iar din resturile ei s-a alc─âtuit Luna care se rote┼čte constant ├«n jurul planetei noastre, care ne serve┼čte drept principalul luminator al nop┼úii (mul┼úumit─â luminii Soarelui) ┼či care are un rol major ├«n declan┼čarea mareelor. Cometele din ghea┼ú─â care bombardau planeta deseori au adus cu ele o cantitate masiv─â de ap─â ┼či compu┼či organici. Dup─â sute de milioane de ani, gradul de formare tectonic─â a p─âm├óntului a ├«ncetinit. Pl─âcile seismice ┼či tectonice au dus la formarea mun┼úilor, insulelor ┼či continentelor. Pl─âcile seismice continu─â s─â se deplaseze (┼či odat─â cu ele, ┼či continentele ┼či mun┼úii dup─â care ne-am trasat grani┼úe ┼či frontiere).

Temperatura planetei a sc─âzut. Din vaporii de ap─â acumula┼úi ├«n c├óteva sute de milioane de ani s-au format norii, nori care au produs precipita┼úii de ap─â lichid─â. S-a format astfel ciclul apei ├«n natur─â (evaporarea, condensarea, ├«nghe┼úarea ┼či topirea) ┼či curentele atmosferice. Axa ├«nclinat─â a P─âm├óntului a f─âcut s─â fie posibil ciclul de anotimpuri care avea s─â favorizeze apari┼úia vie┼úii, P─âm├óntul nefiind nici prea cald, dar nici prea rece, av├ónd temperaturi moderate ┼či clim─â echilibrat─â, datorit─â amplas─ârii sale ├«n Zona Goldilock fa┼ú─â de Soare.Dup─â zeci de milioane de ani de ploi, s-au format izvoare, r├óuri, fluvii, lacuri, mari ┼či oceane. Modul cum s-au format continentele ┼či s-au deplasat au avut un impact major ├«n istoria comer┼úului, a r─âzboaielor ┼či rela┼úiilor diplomatice (de exemplu, amplasarea ┼či conexiunea Europei cu Asia ┼či Africa, desp─âr┼úite de Marea Mediteran─â). Tot amplasarea geostrategic─â favorizeaz─â dezvoltarea ┼či ap─ârarea unui stat. Resursele de metale pre┼úioase ┼či de minerale au fost distribuite inegal. Distribu┼úia fierului, cuprului, aurului, argintului a favorizat dezvoltarea unor civiliza┼úii ca Egiptul Antic sau China antic─â, ori Rusia ┼či America modern─â de azi. Din granitul care s-a format ├«n Epoca Arhaic─â (acum 2, 5 miliarde de ani) au fost construite Marea Piramid─â de la Giza, iar obeliscurile ┼či sfinxul au fost sculptate. Calcarul din care a fost construit Colosseumul roman a fost format din carbonatul de calciu care a ap─ârut tot atunci. Aluminiul, fierul ┼či o┼úelul (aliajul dintre fier ┼či carbon) din care sunt construite Turnul Eiffel, Statuia Libert─â┼úii, Empire State Building, Podul Golden Gate, automobilele, avioanele, armele modern etc. provin de la stele ├«ndep─ârtate ┼či stinse demult, acum g─âsite ┼či extrase din scoar┼ú─â p─âm├óntului, cea mai mare concentra┼úie fiind g─âsit─â ├«n Rusia, India sau China. Aurul din care sunt alc─âtuite obiecte de valoare c─â Masca Faraonului Tutankhamon, ori lingourile de aur din Elve┼úia, ori Argintul din care este alc─âtuit─â colec┼úiile de bijuterii ale reginelor Elisabeta I sau Ecaterina cea Mare provin de la stele, g─âsite ┼či extrase din scoar┼ú a p─âm├óntului, cele mai mari concentra┼úii fiind ├«n Africa ┼či America de Sud. Diamantele valoroase din colec┼úia de bijuterii ale unor vedete americane ca Kim Kardashian, Elisabeth Taylor sau Angelina Jolie au ap─ârut mul┼úumit─â eruptiilor vulcanice din perioada Haedian─â, acestea fiind g─âsite ├«n cea mai mare concentra┼úie ├«n America de Sud, Australia, Rusia ┼či ├«n Africa. Nisipul din care fabric─âm sticla sau ceramica de lut din care fabric─âm por┼úelanul chinezesc au ap─ârut tot ├«n perioada marilor erup┼úii vulcanice. ┼×i tot erup┼úiile vulcanice, care au ├«mpr─â┼čtiat minerale pe toat─â suprafa┼úa planetei au contribuit la apari┼úia vegeta┼úiei, a solurilor cultivabile ┼či la dezvoltarea agriculturii. Iat─â cum ni┼čte procese geologice considerate ÔÇťdezastre naturaleÔÇŁ au produs minuni. Dar pentru ca resursele s─â fie pre┼úuite, ar trebuit s─â existe cineva care s─â le valorizeze.

Faza a IV-a:Aparitia Vietii-organismele unicelulare (acum 3 900 000 000 de ani)

Perioada geologic─â a Precambrianului a reprezentat perioada de formare a P─âm├óntului ┼či de apari┼úie a vie┼úii.

Cum apare via┼úa din ceva lipsit de via┼ú─â, cum ar fi compu┼čii organici care con┼úin carbon ? Mul┼úi savan┼úi sus┼úin c─â via┼úa a ap─ârut ├«n b─âl┼úi ┼či izvoare calde numite ÔÇťsupe primordialeÔÇŁ ce con┼úineau cantitate mare de minerale ┼či compu┼či organici, iar al┼úii sus┼úin c─â au ap─ârut ├«n preajma vulcanilor. Recent s-a lansat teoria panspermiei care sus┼úine c─â via┼ú─â a ap─ârut oriunde ├«n univers ┼či c─â a fost ├«ns─âm├ón┼úat─â pe diferite planete prin intermediul asteroizilor. 

Acum 3, 9 miliarde de ani, prin Era Arahic─â, primele celule organice, Procariotele, au ap─ârut. Acestea foloseau dioxidul de carbon ca surs─â de carbon ┼či materialele anorganice oxidate pentru a extrage energie. Modalitatea de reproducere era prin multiplicare sau clonare. 55% din istoria vie┼úii de pe P─âm├ónt apar┼úin procariotelor.

├Än Era Arhaic─â, suprafa┼úa planetei era arid─â, iar aerul, ├«nc─ârcat cu nivel exagerat de crescut cu oxigen, era ├«nc─â irespirabil ├«n ciuda faptului c─â cerul c─âp─âtase o culoare alb─âstruie, doar ├«n mediul acvatic fiind condi┼úii ideale de via┼ú─â. Treptat, Procariotele au ├«nceput s─â se ridice la suprafa┼ú─â, folosind lumina Soarelui, ap─â ┼či dioxidul de carbon pentru a declan┼ča fenomenul complex numit Fotosintez─â prin care era sintetizat dioxidul de carbon ┼či vapori de ap─â cu ajutorul luminii solare ┼či era eliberat oxigenul ├«n atmosfer─â. Cum Oxigenul exagerat era nociv, multe organisme ce aveau poten┼úialul de a evolua ├«n specii complexe au fost eradicate ├«n ceea ce numim ÔÇťHolocaustul OxigenuluiÔÇŁ.

4 aparitia vietii jpg jpeg

Acum 1 850 000 000 ani, ├«n era Proterozoicului, unele Procariote au evoluat ├«n Eucariote, primele organisme unicelulare ce con┼úin membrane, av├ónd diferite func┼úii derivate de la Procariote. Acestea au fost primele care se reproduceau prin sex (adic─â prin consumarea reciproc─â ┼či schimbul de ADN, ceea ce a dus la diversitatea genetic─â), f─âc├óndu-┼či apari┼úia ┼či selec┼úia natural─â prin care doar cele mai bune exemplare puteau s─â aib─â parteneri ┼či s─â se reproduc─â. Sexul, ca o mare afacere, accelereaz─â evolu┼úia ┼či diversific─â genele. Apar ┼či virusurile, agen┼úi patogene inframicrobiani ┼či bacteriile, microorganisme procariote monocelulare.

ADN-ul sau acidul dezoxiribonucleic, acel cod al vie┼úii, ├«┼či face apari┼úia, alc─âtuit fiind din molecule organice complexe. ├Än fiecare celul─â a fiin┼úelor vii se g─âse┼čte ADN, esen┼úiale pentru identitatea oric─ârui organism, de la euglene ┼či alte fiin┼úe unicelulare, la organisme multicelulare complexe precum plante ┼či animale. Evolu┼úia ├«n sine reprezint─â o serie de mo┼čteniri de abilit─â┼úi ┼či capacitate extraordinare, dar ┼či erori genetice care apar odat─â la un milliard de na┼čteri, dar care s-au p─âstrat c─âci s-au dovedit adaptabile ┼či folositoare.├Äntr-un cuv├ónt, suntem Mutan┼úi!

Faza a V-a:aparitia organismelor multicelulare si a varietatii de specii vertebrate (acum 1, 5 miliarde-800 milioane de ani)

 Acum 1, 5 miliarde de ani-800 milioane de ani au ap─ârut primele organisme multicelulare. De atunci, selec┼úia natural─â a devenit o adev─ârat─â loterie. 99% din toate organismele multicelulare care au existat de-a lungul istoriei P─âm├óntului sunt disp─ârute ├«n prezent. Toate aceste organisme multicelulare ne-au hran─â, vestimenta┼úie ┼či ad─âpost.

Cum s-a mai spus, erorile genetice pot fi men┼úinute ┼či mo┼čtenite dac─â se dovedesc folositoare ┼či adaptabile la anumite circumstan┼úe, sau pot s─â nu se p─âstreze. Unele specii care nu reu┼česc s─â se adapteze la anumite circumstan┼úe dispar, iar altele specii care ├«┼či dep─â┼česc limitele biologice sau se adapteaz─â u┼čor la anumite medii sau circumstan┼úe climatice, supravie┼úuiesc.

Col┼úii ┼či coama unui leu, blana camuflabila, ghearele ┼či picioarele de ghepard care pot atinge viteza de 120 km/or─â, aripile ┼či vederea unui vulture, vederea, agilitatea ┼či flexibilitatea unei pisici, abilit─â┼úile olfactive extraordinare ale unui c├óine, branhiile multiple ┼či din┼úii unui rechin, cochilia unui melc, culorile ┼či formele unor insecte ce se pot asorta u┼čor cu plantele din mediul ├«nconjur─âtor, m├óinile cu c├óte 5 degete ale unui cimpanzeu cu care poate apuca orice, ugerul hr─ânitor ┼či stomacul multiplu al unei vaci, reproducerea prin ou─â la g─âini, p─ârul corporal al multor mamifere, penele p─âs─ârilor, solzii pe┼čtilor, hibernarea, migratia, reproducerea sexuala etc . reprezint─â avantaje mo┼čtenite de-a lungul evolu┼úiei. Sunt totu┼či mo┼čtenite ┼či erorile genetice care par s─â fie dezavantajoase sau inutile (cele 10 organe inutile la oameni, precum p─ârul corporal, polipii sau sf├órcurile la b─ârba┼úi).

5 fiintele multicelulare jpg jpeg

Acum 1 miliard de ani, se manifest─â la Eucariote fenomenul de Simbioz─â, prin care mai multe celule convie┼úuiau armonios. Tot mai multe celule individuale func┼úionau ┼či supravie┼úuiau mai eficient ├«mpreun─â.

Acum 800 de milioane de ani, temperatura global─â a sc─âzut, P─âm├óntul devenind asemeni unui bulgare de z─âpad─â acoperit de ghea┼ú─â. Eucariotele au putut supravie┼úui doar ├«mpreun─â, prin simbioz─â, ├«n apele de sub ghe┼úari. Doar ├«n locurile calde unde lumina solar─â avea acces se putea desf─â┼čura fotosintez─â.

Acum 750 milioane de ani apar primele protozoare, un grup de organisme multicelulare eucariote.

Acum 600 de milioane de ani, nivelul exagerat de oxigen a dus la formarea stratului de ozon care ne apără de radiaţiile solare.

Acum 540 de milioane de ani, tocmai la ├«nceputul erei Paleozoicului ┼či a perioadei Cambriane, a ap─ârut Ediacaran biota, cel mai veche creatur─â nonvertebrata din istoria planetei ┼či str─âmo┼čul comun al tuturor nonvertebratelor. Era o creatur─â asem─ân─âtoare unui vierme turtit.

Tot atunci au ap─ârut trilobi┼úii, spongierii, coralii, creve┼úii de mare, ciupercile, molu┼čtele, crustacee ┼či meduzele.

Acum 480 milioane de ani, c├ónd a ├«nceput perioada Ordovician─â, au ap─ârut primele vertebrate, o varietate mare de pe┼čti ┼či rechini. ├Än c├óteva milioane de ani, vegeta┼úia a ├«nceput s─â pun─â st─âp├ónire pe uscat, pe zonele de coast─â. Concuren┼úa natural─â a fost dura c─âci valurile de r─âciri ┼či sc─âderi de temperature, urmate de o ├«nc─âlzire global─â, au dus la uciderea speciilor precum trilobotii. De┼či alte teorii sugereaz─â c─â extinc┼úia s-a datorat datorit─â radia┼úiilor provenite de la o supernov─â de la distan┼ú─â.

Acum 440 de milioane de ani, c├ónd a ├«nceput perioada Silurian─â, vertebratele au ├«nceput s─â p─â┼čeasc─â pe suprafa┼úa terestr─â, mul┼úumit─â schimb─ârilor climatice ┼či a muta┼úiilor genetice. Primele creaturi terestre au fost artropodele care s-au aclamatizat treptat la mediul de suprafa┼ú─â, acestea cresc├ónd ├«n dimensiuni mari:scorpioni sau libelule.

Acum 420 de milioane de ani, ├«n timpul perioadei Devonian, suprafa┼úa terestr─â era populat─â de mu┼čchi, ferigi ┼či tufi┼čuri, iar ├«n c├óteva milioane de ani au ap─ârut primii copaci. Tot ├«n perioada respectiv─â, primii amfibieni au ├«nceput s─â p─â┼čeasc─â pe uscat. O nou─â extinc┼úie a dus ├«ns─â la dispari┼úia multor specii, posibil datorit─â impactului unui asteroid.

Acum 360 milioane de ani, ├«n timpul Carboniferului, planeta a fost ├«mp─âdurit─â, iar amfibienii au populat zonele de coast─â. ├Äntre timp, o nou─â specie, reptilele,   care datorit─â solzilor, s-au putut aclamatiza mai u┼čor la suprafa┼ú─â, acestea put├ónd s─â depun─â ou─â cu coaj─â protectoare pe uscat. Acestea ┼či-au pretins suprema┼úia.

Acum 290 de milioane de ani, ├«n perioada Permianului, apare o varietate de specii de reptile, cel mai reprezentativ al perioadei fiind Dimetrodonul. ├Äns─â o alt─â extinc┼úie produs─â de erup┼úia unor supervulcani din Siberia a dus la dispari┼úia a 90% specii maritime ┼či 70% din speciile terestre.

Aceast─â extinc┼úie a marcat sf├ór┼čitul Paleozoicului ┼či ├«nceputul Mesozoicului, cunoscut─â ┼či ca Era Dinozaurilor.

Acum 250 milioane de ani, ├«n vremurile Triasicului, suprafa┼úa planetei era arid─â, doar ├«n preajma polilor g─âsindu-se vegeta┼úie ┼či umiditate, dezvolt├óndu-se primii dinozauri ca Coelophysis, un pr─âd─âtor ce putea merge pe dou─â picioare. Pe l├óng─â amfibieni, reptile, dinozauri, apar ┼či primele mamifere cu mici dimensiuni, fiind insectivore ┼či ad─âpostindu-se ├«n mediul subteran.O alt─â extinc┼úie datorat─â tot eruptiilor vulcanice masive au dus la dispari┼úia multor specii, ├«ns─â favoriz├ónd dezvoltarea dinozaurilor.

Acum 200 milioane de ani a fost Jurasicul, perioada de aur a dinozaurilor, a reptilelor gigantice, cei mai reprezentativi fiind pleisozaurii (dinozaurii maritimi), sauropozi gigantici ca Diplodocus, stegosauri, precum ┼či primele  reptile zbur─âtoare ca  Archaeopteryx.

Acum 165 milioane de ani a debutat Cretacicul, perioada ├«n care s-au dezvoltat tiranozaurii carnivori ┼či pr─âd─âtori ca T-Rex, ceratopsizi erbivori c├ó Triceraptos, pterodactili zbur─âtori, dar ┼či crocodilii.

Acum 65 milioane de ani, impactul unui meteorit ce a avut o for┼úa de 100 milioane de ori mai mare dec├ót a tuturor armelor nucleare actuale, a produs dispari┼úia dinozaurilor ├«n urm─â rela┼úiei cauza-efect (norii de cenu┼č─â care au umplut atmosfera, schimb─ârile climatice, deteriorarea vegeta┼úiei, absen┼úa hranei).

Astfel, doar mamiferele au putut supravie┼úui mul┼úumit─â dimensiunilor mici ┼či a mobilit─â┼úii, precum ┼či crocodilii ┼či o varietate de pe┼čti. Mamiferele au evoluat ├«ntr-o varietate de specii mici ┼či mari, fiind homeoterme, iar femelele fiind capabile s─â nasc─â pui vii ┼či s─â-i hr─âneasc─â cu lapte matern. Tot atunci apar ┼čerpii, albinele, furnicile ┼či p─âs─ârile cu pene.

Poate c─â materialele anorganice precum metalele sau rocile ne-au oferit automobile, arme ┼či unelte puternice, bijuterii pre┼úioase, ad─âposturi solide ┼či durabile, electronice ca iPhone sau computerul personal, dar materialele organice ne-au oferit hran─â, vestimenta┼úie, c─âldur─â ┼či ad─âpost. Dac─â fauna ne-a oferit hran─â ┼či vestimenta┼úie (mierea de albine, carnea de porc, ou─âle de g─âin─â, laptele de vac─â, dar ┼či bl─ânurile de ghepard ori vulpe, pulovere din l├ón─â de oaie, jacheta de piele   ori rochia de m─âtase produs─â de viermii de m─âtase), vegeta┼úia ne-a oferit vestimenta┼úie (bumbacul din care se fac blugii),    ad─âpost (lemnul  din care am construit locuin┼úe, cu care am fabricat mobil─â, cu care am creat arcul ca instrument de v├ón─âtoare, cor─âbiile cu care am navigat marile ┼či oceanele), dar cel mai important, c─âldur─â (arderea lemnului).

De astfel, vegeta┼úia primitive ne-au oferit combustibili ┼či o via┼ú─â mai confortabil─â prin intermediul r─âm─â┼či┼úelor lor p─âm├ónte┼čti:c─ârbunii ┼či petrolul pe care i-am folosit pentru ├«nc─âlzire termic─â, automobilele, curentul electric, detergen┼úii chimici, plasticul ┼či medicamentele.

Faza a VI-a:aparitia si evolutia Omului (acum 20 de milioane de ani-200 000 de ani)

Odat─â cu dispari┼úia dinozaurilor, se ├«ncheie Mezozoicul ┼či ├«ncepe era Cenozoicului. Dinozaurii au populat planet─â timp de 135 milioane de ani. ├Änchipui┼úi-va c├óte ÔÇťistorii consemnate ale unei civiliza┼úii precum cea uman─â ÔÇť ar ├«nc─âpea ├«n acest interval.

La începutul perioadei Paleogen, Eurasia s-a desprins de Americi, fiind extins Oceanul Atlantic, iar India, o insula plutitoare iniţial, s-a ciocnit brutal de continentul asiatic formând un masiv lanţ de munţi numiţi azi Himalaia, iar Australia s-a desprins de Antarctica acum 45 milioane de ani, populată fiind de marsupiale.

Americile ┼či Eurasia erau populate de mamu┼úi, lene┼či primitivi, ur┼či, elani irlandezi, rinoceri l├óno┼či, ┼či smilodoni, ├«n Australia erau wombati, canguri gigantici ┼či lei marsupiali, iar America Central─â ┼či de Sud era populat─â de toxodoni  ┼či glyptodoni.

├Än Neogen, acum 20 milioane de ani, specii variate de primate s-au dezvoltat ├«n Africa, din care provine str─âmo┼čul comun al homindelor, al cimpanzeilor ┼či al gorilelor de azi. Cum primatele pot avea un mers biped pentru scurt timp ┼či m├óini cu care s─â apuce obiecte, au fost cele mai ideale de a evolua ├«n specii cu inteligen┼ú─â avansat─â. Vedem azi cimpanzei cu aspecte, tr─âs─âturi ┼či ├«nsu┼čiri similare cu cele ale omului:folosesc arme precum be┼úele, pietrele pentru a sparge nucile de coco┼č, folosesc frunzele de palmier pe post de umbrel─â, ├«┼či disput─â teritoriul ┼či se lupta pentru c─âutarea partenerului.

6 aparitia omului jpg jpeg

La ├«nceputurile Cuaternarului, acum 2, 58 de milioane de ani, ├«n urma schimb─ârilor climatice ce duc la dispari┼úia junglelor luxuriante din Africa ┼či la apari┼úia savanelor, se dezvolt─â Australopithecus care are un mers biped. Acum 1 milion de ani (├«n care ar ├«nc─âpea vreo 100 de ÔÇťistorii consemnate ale unei civiliza┼úii umaneÔÇŁ), hominizi ca Homo Habilis ┼či Homo Erectus foloseau uneltele din piatr─â ├«n timpul Paleoliticului ┼či ├«nv─â┼úau cum s─â aprind─â focul. ├Än Mezolitic, neanderthalii dezvoltau arme de v├ón─âtoare ┼či unelte de piatr─â ┼či lemn mai eficiente, adopt├ónd vestimenta┼úia din blan─â de v├ónat, timp ├«n care se manifest─â ultima era glaciar─â recent─â. Dar revolu┼úia neolitic─â de acum 10 000 de ani avea s─â o produc─â Omul Modern.

Genera┼úii dup─â genera┼úii, prin ├«nv─â┼úare colectiv─â ┼či transmitere de idei, oamenii moderni au ├«nv─â┼úat s─â produc─â unelte de piatr─â, unelte de pescuit, s─â fac─â schimb de produse, s─â extrag─â pietre, s─â creeze bijuterii ┼či ornamente din metale pre┼úioase ┼či scoici ├«n doar 100 000 de ani (├«n care ar ├«nc─âpea 10 istorii consemnate ale civiliza┼úiei umane).

Numai acum 40 000 de ani, omul modern a realizat picturi rupestre, a alc─âtuit ierarhiile, proprietatea ┼či a ├«nv─â┼úat un limbaj complex de comunicare, ba chiar s─â produc─â instrumente muzicale primitive.

Omul modern a putut supravie┼úui erup┼úiei vulvanice din Toba ┼či erei glaciare recente. Totu┼či, evolu┼úia tehnologic─â a accelerat ├«n raport cu evolu┼úia genelor noastre, asta explic├ónd de ce ┼či la c├óteva milenii de atunci, oamenii ├«nc─â mai posed─â instincte uciga┼če ┼či ├«nc─â mai sunt o specie primat─â violent─â.

Revolu┼úia Neolitic─â s-a declan┼čat ├«n Holocen, subperioad─â din cadrul Cuaternarului ┼či a erei Cenozoice. Din momentul acela, realiz─ârile oamenilor ├«ncepeau s─â aib─â impact asupra mediului ├«nconjur─âtor.

Faza a VII-a:Aparitia Civilizatiei (acum 10 000 de ani)

Acum 12 000 de ani avea loc Revolu┼úia Neolitic─â:oamenii v├ón─âtori-culeg─âtori ├«ncep s─â se sedentarizeze construind primele a┼čez─âri, devenind agricultori ┼či cresc─âtori de animale (c├óinele, calul, vaca sunt domesticite) oamenii ├«ncep s─â construiasc─â structuri masive din piatr─â ca sanctuarul G├Âbekli ┼óepe, s─â produc─â unelte ┼či arme din piatr─â ├«mbun─ât─â┼úite. Sunt fondate a┼čez─ârile permanente umane care se extind pe suprafa┼úa planetei. Tot mai multe animale sunt domesticite de oameni pentru hran─â (p─âs─âri, porci, vac─â, capra, oaie) ┼či pentru trac┼úiune sau transport (boul, m─âgarul, c─âmil─â, calul), c├ót ┼či pentru paz─â ┼či ajutor (c├óinele) ori pentru eliminarea r─âz─âtoarelor (pisicile). Oamenii ├«ncep s─â cultive o varietate de cereale, fructe ┼či legume precum gr├óu ├«n Eurasia, porumb   ├«n America Central─â ┼či orez ├«n Asia. Se stabilesc primele leg─âturi de schimburi comerciale de produse dintre a┼čez─ârile umane.

Oamenii ├«ncep s─â dezvolte me┼čte┼čugurile sis a produc─â obiecte de art─â, bijuterii ┼či vase din ceramic─â. Apar primele comunit─â┼úi culturale ├«n China, India, Africa de Nord ┼či Orientul Mijlociu, pe malurile fluviilor Nil, Tigru ┼či Eufrat, Indus ┼či Gange. ├Äncep s─â foloseasc─â ┼či s─â prelucreze metalele precum bronzul ┼či cuprul. Sumerienii inventeaz─â roata ┼či scrisul, iar ├«n America de Sud ┼či Egipt sunt manifestate cultele funerare ┼či procesele de mumificare a unor nobili. Monumente grandioase cu scopuri religioase sau funerare ca Stonehenge ┼či Marile Piramide Egiptene sunt construite.

Iat─â a┼čadar cum surplusul de hran─â asigurat creeaz─â noi categorii de oameni care se vor ocupa cu orice altceva dec├ót s─â dea cu sapa, precum me┼čte┼čugarii care s─â fabrice ┼či s─â repare unelte sau arme , doctori care s─â vindece bolnavii, preo┼úi care s─â men┼úin─â moralul ridicat,    arti┼čti care s─â distreze popula┼úia, ├«ntreprinz─âtori care s─â ini┼úieze noi afaceri, solda┼úi care s─â men┼úin─â securitatea etc. Societatea este bine or├ónduit─â ├«n ierarhii, ├«n fruntea ei fiind liderul care serve┼čte drept figura central─â ┼či carismatic─â care s─â fie pe placul unei popula┼úii care s─â-l urmeze la bine ┼či la greu.

Ora┼če-state ca Atena ┼či Roma ori ora┼če orientale ca Harappa sau Mohenjo-Daro devin modele adev─ârate ├«n istoria urbanismului, oferind idei despre cum ar trebui guvernat un ora┼č, cum s─â fie gestionate problemele acestuia ┼či cum s─â satisfaci nevoile or─â┼čenilor.

Dacă în anii 10 000 i.en., populaţia globală atingea doar 10 milioane, în anul 1 după calendarul gregorian, populaţia globală atingea 200 milioane.

7 aparitia agriculturii jpg jpeg

Acum 2500 de ani prospera civiliza┼úia greco-roman─â ┼či cea chinez─â, devenind primele superputeri regionale, iar acum 2000 de ani, cre┼čtinismul, prima religie monoteist─â este r─âsp├óndit─â pe trei continente ale Eurasiei ├«n vreme ce o religie filosofic─â, budismul, predomin─â ├«n India ┼či China. Acum 1400 de ani, o alt─â religie monoteist─â, Islamul, avea s─â fie r─âsp├óndit─â ├«n Africa ┼či Asia.

Marile Migra┼úii, de┼či au fost dintotdeauna, ├«ncep s─â aib─â un impact major asupra civiliza┼úiilor clasice, precum go┼úii, francii, saxonii sau vikingii aduc├ónd elemente substraturilor greco-romane, pun├ónd bazele civiliza┼úiilor ┼či culturilor europene feudale. Contactele dintre Occident ┼či Orient se men┼úin fie pa┼čnice, prin rutele comerciale de pe drumul m─ât─âsii, fie prin r─âzboaie, cruciade sau invaziile mongolilor care aduc cu ei ÔÇťmoartea neagr─âÔÇŁ, ciuma care a ucis 100 milioane de oameni.

Europa tot mai fragmentat─â, ├«ncepe s─â caute noi oportunit─â┼úi ┼či noi resurse ├«n noi orizonturi ┼či ├«ncearc─â s─â se elibereze de birocra┼úia feudal─â prin explorare ┼či de monopolul bisericii prin rena┼čtere artistic─â. China, de┼či mult mai avansat─â tehnic ┼či mai bine unificat─â ┼či centralizat─â, dispune de cantit─â┼úi masive de hran─â ┼či este controlat─â de o elit─â imperial─â prea strict─â ┼či cu viziuni prea limitate pentru a explora noile orizonturi. Dezbinarea politic─â ┼či rivalit─â┼úile au f─âcut c├óteodat─â minuni ┼či iat─â c─â spaniolii ┼či portughezii sunt primii care pun piciorul pe continentul Lumii Noi. Cur├ónd, europenii ├«ncep s─â pun─â piciorul ┼či ├«n Africa ┼či Australia, continentul izolat unde popula┼úiile locale aflate ├«n stadiul de v├ón─âtori-culeg─âtori care nu s-au putut dezvolta datorit─â densit─â┼úii demografice sc─âzute, a climei aspre, a complacerii cu situa┼úia ├«n care se aflau, satisf─âcute cu ceea ce v├ónau ┼či culegeau ┼či a izol─ârii de evenimentele ce se petreceau ├«n Eurasia. ├Än istorie este demonstrat faptul c─â cele mai avansate civiliza┼úii le vei g─âsi doar ├«n locurile cu resurse mai bogate ┼či cele mai populate de oameni, locurile  cu cea mai crescut─â densitate. Pentru c─â   unde sunt mul┼úi oameni, acolo vei g─âsi ┼či mai multe idei.

Dup─â mii de ani de c├ónd  istmul de ghea┼ú─â dintre Alaska ┼či Rusia s-a topit, pentru prima dat─â, s-a deschis leg─âtur─â dintre continentele afroeuroasiatice ┼či continentele americane. ├Äncepuse era globaliz─ârii. Prin conectivitate crescut─â, ideile ┼či tehnologiile erau ├«mp─ârt─â┼čite.

Faza a VIII-a:Modernizarea (acum 400 de ani)

Industrializarea a ├«nceput ├«n anul 1763 c├ónd James Watt a proiectat motorul cu aburi ┼či tot atunci a ├«nceput modernitatea. Oamenii de r├ónd, av├ónd o via┼ú─â mai confortabil─â dec├ót cea a regilor medievali ┼či cu  nevoile primare satisf─âcute, puteau acum s─â aib─â alte preocup─âri pentru cultura ┼či ┼čtiin┼úa, dornici s─â ├«nve┼úe  sau s─â se distreze  mai mult. Odat─â cu industrializarea, a ├«nceput ┼či procesul de extindere a urbaniz─ârii. C─ârbunele ┼či petrolul deveneau noii zei ai umanit─â┼úii c─âci aveau s─â ne asigure c─âldur─â termic─â, curentul electric, un transport mai rapid ┼či eficient (automobilele, trenurile avioanele, vapoarele). Descoperirea unor for┼úe fizice nev─âzute ne-a ajutat s─â invent─âm curentul electric, telefonul, telegraful ┼či radioul, ┼či ulterior, televiziunea ┼či internetul, cresc├ónd rapiditatea comunica┼úiilor la distan┼ú─â.

Cu c├ót comer┼úul era mai intensificat ┼či extins la scar─â larg─â, cu at├ót mai distrug─âtoare deveneau ┼či r─âzboaiele, fiind inventate noi arme devastatoare (de la simpla muschet─â pe baza de praf de pu┼čc─â la bomba nuclear─â bazat─â pe plutoniu ┼či iridiu).

8 modernitatea jpg jpeg

Dar odat─â cu intensificarea leg─âturilor comerciale s-au propagat ┼či r─âsp├óndit ideile, precum cele de emanciparea drepturilor ┼či a libert─â┼úilor civile (Declara┼úia de Independen┼úa ┼či Constitu┼úia Americii aveau s─â inspire Europa). Dreptul divin din na┼čtere nu mai era considerat un criteriu pentru a conduce poporul, ci competen┼úele. Libertatea presei ┼či accesul larg la educa┼úie a crescut rata alfabetiz─ârii oamenilor de r├ónd, fiind mai con┼čtien┼úi acum de ce se ├«nt├ómpl─â ├«n jurul lor. Societatea devenea mai productiv─â ┼či mai prosper─â.  Oamenii ├«ncepeau s─â se elibereze de sub jugul autoritarismului aristocratic ┼či totalitarismului distopic cu eforturi costisitoare.

├Än urma revolu┼úiei industriale, produc┼úia s-a automatizat ┼či masificat, produse la care nu aveam acces cu sute de ani ├«n urm─â, fiind acum disponibile la pre┼úuri accesibile. Modernizarea medicinei ┼či a stilului de via┼ú─â a crescut media de via┼ú─â. ├Än 1850, popula┼úia global─â a crescut la 1 miliard de locuitori. 150 de ani mai t├órziu a crescut la 7 miliarde de locuitori. ├Än ultimii 50 de ani, umanitatea a trimis sateli┼úi pe orbit─â planetei, c├ót ┼či pe alte planete ┼či dincolo de sistemul solar (Voyager 1 &2). ├Än 1971, astronau┼úii jucau golf pe Luna, fiind tot mai con┼čtien┼úi de universul ├«n care tr─âim. Iar telescopul Hubble lansat pe orbita planetei noastre ne-a deschis orizonturile cosmice.

├Än ultimii 10 ani am ├«nceput s─â comprim─âm h─âr┼úile, mijloacele de comunicare, televiziunea, radioul, mijloacele de comenzi online ┼či aparatul de fotografiat ├«ntr-un singur obiect mic:smartphone.

Faza a IX-a:Antropocenul-Viitorul

Omenirea are un impact tot mai mare asupra biosferei. Pentru planeta P─âm├ónt, poate s─â fie ceva trec─âtor ca trilobi┼úii sau dinozaurii. La scar─â cosmic─â, suntem doar ni┼čte particule organice din carbon, calciu, fier, zinc ┼či ap─â. ├Äns─â creierele noastre sunt mult mai complexe dec├ót stelele ├«n ciuda dimensiunii lor mari. Cu ajutorul creierelor noastre complexe, am cl─âdit structuri materiale ┼či am produs obiecte complexe pe care universul nu le poate crea nici ├«n c├óteva miliarde de ani. Am influen┼úat destinul a multor specii de plante ┼či animale ├«n 150 de ani cum n-a putut s─â o fac─â mama-natur─â ├«n c├óteva milioane de ani. Am ajuns s─â schimb─âm relieful ┼či suprafa┼úa  terestr─â a planetei construind megalopolisuri, modific├ónd ┼či compozi┼úia atmosferic─â prin intermediul polu─ârii, influen┼ú├ónd clima global─â. Am ├«nceput s─â cre─âm noi elemente chimice pe care le ad─âug─âm ├«n tabelul periodic ┼či am recreat conditile din timpul Big Bang ├«ntr-un accelerator de particule dintr-un laborator. Oamenii, ca specie biped─â cu inteligen┼ú─â avansat─â, chiar au l─âsat amprente positive ┼či negative pe planet─â, amprente care nu se vor ┼čterge dec├ót peste c├óteva milioane de ani.

9 viitorul jpg jpeg

Din secolul XX, considerat secolul vitezei, s-au creat 600 de milioane de locuri de munc─â ├«n fabrici ┼či uzine automatizate. Tot mai mul┼úi oameni ├«┼či permit s─â se hr─âneasc─â ┼či s─â se ├«mbrace ca niciodat─â ├«n istorie . Consum─âm mai mult─â energie ┼či mai multe resurse dec├ót consumau str─âmo┼čii no┼čtri ├«n ultimii 12 000 de ani. Poate c─â inegalitatea social─â a crescut, ├«ns─â ┼či-a f─âcut apari┼úia ┼či clasa mijlocie. Egalitatea de ┼čanse exist─â, fiecare om av├ónd posibilitatea de a avansa ├«n ierarhie ├«n func┼úie de competen┼úe ┼či voin┼ú─â proprie. Medicina, dezvoltarea economic─â ┼či ├«mbun─ât─â┼úirea confortului au stabilizat cre┼čterea demografic─â, reduc├ónd natalitatea ┼či mortalitatea, dar cresc├ónd speran┼úa medie de via┼ú─â. Suprapolularea din ┼ú─ârile lumii a treia ar putea reprezenta un pericol pentru economia global─â la finalul secolului, av├ónd ├«n vedere c─â nu resursele finite sunt principala problem─â, ci sistemul de distribuire ┼či costurile de produc┼úie sau de extrac┼úie. Petrolul  este o  resurs─â neregenerabil─â, poluant─â ┼či epuizabil─â, dar ieftin ┼či u┼čor de prelucrat ┼či de utilizat, ├«n vreme ce resursele regenerabile, nepoluante ┼či inepuizabile precum for┼úa v├óntului, energia solar─â sau geotermal─â sunt dificil de utilizat ┼či scumpe pe deasupra av├ónd ├«n vedere c─â produc┼úia de elice eoliene, panouri solare ┼či de ma┼čini electrice necesit─â petrol pentru a fi utilizate, iar energia nuclear─â poate d─âuna mediului. Doar tehnologiile viitorului ┼či oamenii cu poten┼úial cu acces mai mare la educa┼úie ce-┼či pot valoriza informa┼úiile accumulate ne pot scoate din aceast─â dilem─â.

Suprapopularea ar duce la cre┼čterea gradului de s─âr─âcie, colaps ┼či la r─âzboaie pentru resurse, ceea ce ar fi r─âu pentru civiliza┼úia uman─â ├«n sine av├ónd ├«n vedere dezvoltarea ultimelor arme devastatoare.

De┼či suntem mai dependen┼úi de tehnologie, tr─âim mai confortabil ┼či ├«nv─â┼ú─âm mai u┼čor ┼či mai rapid prin conectivitatea str├óns─â la nivel global, noi oamenii ├«nc─â mai suntem o specie care are grij─â zilei de m├óine, ne┼čtiind ce provoc─âri ne poate aduce viitorul, iar instinctele primitive precum furia, invidia ┼či l─âcomia mo┼čtenite de la str─âmo┼čii no┼čtri primitivi ├«nc─â s-au men┼úinut.

Ce-i drept, ├«n ritmul evolu┼úiei tehnologice, ├«n urm─âtoarele secole ┼či decenii, fiind tot mai dependen┼úi de tehnologie, oamenii s-ar putea robotiza. Nanotehnologia nu mai este demult de domeniul SF, iar de cur├ónd, protezele biomecanice ┼či organele artificiale au devenit reale.

Dezvoltarea inteligen┼úei artificiale care s─â ne gestioneze mai eficient problemele cotidiene, c─âutarea de noi energii inepuizabile ┼či nepoluante, fuziunea nuclear─â ce ar echivala na┼čterea unei stele ├«ntr-un laborator care s─â ne ofere energie infinit─â, transumanismul cibernetic, dezvoltarea de robo┼úi ┼či sisteme defensive de securitate mai eficiente care s─â previn─â conflictele, produc┼úia de hran─â sintetic─â, modific─ârile genetice pentru eliminarea bolilor ┼či deficien┼úelor etc. ne-ar putea face s─â privim mai optimi┼čti spre viitor. Spre sf├ór┼čitul secolului XXI ar putea s─â apar─â o nou─â specie:Homo Cyberneticus.

├Än c├óteva secole am putea coloniza Luna ┼či planetele ├«nvecinate. ├Än c├óteva milenii probabil c─â vom descoperi cum s─â c─âl─âtorim mai rapid dec├ót vitez─â luminii sau cum s─â rezist─âm unor c─âl─âtorii interstelare ├«ndelungate p├ón─â la cea mai apropiat sistem solar. Numai ├«n Galaxia Caleea Lactee se estimeaz─â c─â sunt 200 de miliarde de planete locuibile, dar desp─âr┼úite de distan┼úe cosmice. Am putea ├«nt├ólni noi specii extraterestre ┼či poate alte civiliza┼úii avansate tehnologic cu care s─â colabor─âm sau cu care s─â ne r─âzboim. Am putea nu doar s─â folosin energia propriei noastre stele, ci ┼či a multor stele din vecin─âtate. Ce-i drept, am putea fenta sf├ór┼čitul soarelui nostru ┼či a planetei noastre, explor├ónd ┼či coloniz├ónd alte planete. Nu se ┼čtie dac─â vom putea vreodat─â s─â manipul─âm principile de baz─â  ale universului (ori dac─â poate o alt─â civiliza┼úie mai avansat─â). Ce-i drept, oamenii nu mor, ci se vor transforma. Am v─âzut c├óte am putut realiza ├«n ultimii 10 000 de ani. Cum ar putea ar─âta omenirea peste 10 000 de ani? Dar peste 1 milion de ani? Dar ├«n 5 miliarde de ani? Probabil c─â noi vom disp─ârea ca specie biologic─â, ma┼čin─âriile ┼či robo┼úii ├«nlocuindu-ne ┼či duc├ónd continuitatea mai departe. Dac─â singularitatea tehnologic─â va avea loc, oare oamenii ├«┼či vor mai p─âstra identitatea, emo┼úiile, sentimentele ┼či instinctele biologice? Oare se va declan┼ča un conflict dintre fiin┼úele organice ┼či cele sintetice/artificiale? Am mai putea vorbi de Antropocen atunci? Un lucru e sigur. Chiar dac─â murim, nu disp─ârem. Universul poate se va extinde la infinit p├ón─â va deveni unul inert ┼či mort, ├«nc├ót c─â peste c├óteva sute de trilioane de ani materia ├«n sine (stele, galaxii, planete, fiin┼úele care le populeaz─â) se va sf─âr├óma, devenind energie, ├«nc├ót c─â ┼či g─âurile negre se vor evapora. Dar tot ce a ap─ârut acum 13, 8 miliarde de ani, fie c─â vorbim de energie sau materie, nu dispare, ci se transform─â. Poate c─â nu exist─â un sens al vie┼úii, un destin al omenirii, ┼či c─â poate totul este ├«nt├ómpl─âtor (iar asta s-ar demonstra odat─â cu descoperirea sau ├«nceperea contactului cu alte civiliza┼úii avansate). Dar avem libertatea de a ne forma noi un sens al vie┼úii propriu ┼či de a ne alege destinul din multiplele posibilit─â┼úi.