„Autostrada” Londra-București-Istanbul: Un proiect interbelic
Extinderea și modernizarea infrastructurii de transport rutier din România se impun în agenda politică din perioada interbelică. Planurile de dezvoltare au fost susținute de o nouă legislație (ex. Legea Drumurilor din 2 august 1929 și cea din 22 aprilie 1932) și de variate mecanisme financiare (credite, taxe, „fondul de drumuri”).
Lungimea rețelei de drumuri a crescut timid, de la 102.777 de km în 1922 la 108.291 de km în 1936. Cu ajutorul creditelor consistente s-au înfăptuit lucrări de întreținere la toate categoriile de drumuri, s-au construit poduri, drumuri noi și s-a constituit „un parc de mașini rutiere”. Astfel, în anii ’30, au fost modernizați aproximativ 2.500 de km de drumuri naționale, scrie Casa Filipescu Cesianu, pe pagina de Facebook a muzeului.
Articolul publicat în revista Ilustrațiunea Română din 14 octombrie 1936 consemnează unul dintre cele mai importante proiecte de infrastructură rutieră din perioada interbelică: „autostrada” Londra-București-Istanbul. Bineînțeles, nu discutăm despre o autostradă în accepțiunea actuală a termenului, ci despre o șosea cu o singură bandă pe sens prin care se spera traversarea Europei în automobil „în mai puțin de 24 de ore”. Având o mare importanță strategică și economică, artera asfaltată „ca-n palmă” era aproape finalizată pe teritoriul României, în timp ce în țările vecine lucrările stagnau.
„La noi în țară șoseaua internațională parcurge aproape 650 kilometri, între Episcopia Bihorului și Giurgiu, prin cele mai frumoase priveliști românești. Pentru turismul nostru, șoseaua aceasta e de un folos imens. Călătorul străin, chiar numai în tranzit prin țara noastră, are ocazia să vadă diferitele aspecte ale pământului românesc, de deal, de munte, de vale, de pădure, de oraș și de sat. E foarte greu ca cineva să rămâie nepăsător față de aceste minunate frumuseți pe care le posedă pământul românesc și să nu se mai întoarcă pentru a studia în amănunțime și a străbate, de la un capăt la altul, țara aceasta cu nenumărate posibilități turistice.”
Cartea de vizită prezentată călătorului străin la intrarea în țară era Oradea, „ un oraș frumos, cu hoteluri și restaurante occidentale, cu teatre, cinematografe, statui, muzee și o mișcare pe străzi, ca la Budapesta”. Pe tronsonul transilvănean se aflau cele câteva porțiuni încă în lucru: Tileagd-Aleșd, Feleac-Turda, Turda-Diciosânmartin (azi Târnăveni) și un segment din ruta Alba Iulia-Sibiu.
„De aici, pe coastele munților, prin locuri pe care nici pana cea mai măiastră nu le poate descrie, autostrada trece prin Avrig, Voila, Făgăraș, Șercaia, Vlădeni și Codlea până la Brașov. De aici, străbătând renumita vale a Prahovei, prin Predeal, Azuga, Bușteni, Sinaia, Comarnic, Câmpina, Ploiești ajunge la București.
Din Capitală, autostrada pleacă prin Jilava până la Giurgiu, de unde trece Dunărea cu bak-ul la Rusciuk. De aici până la Istanbul, nu e gata decât o foarte mică porțiune din autostrada internațională. De la București, o altă ramificație a autostradei pleacă, prin Popești, Budești și Oltenița, trece Dunărea la Turtucaia și își continuă drumul la Constanța, pentru cei ce vor să facă drumul la Constantinopol pe mare.”
În 1939, Directorul General al Drumurilor, Ing. Nicolae Profiri, propunea construirea unei alte autostrade între București și Brașov, deoarece șoseau modernizată nu mai putea susține traficul intens.
„Actuala șosea va trebui să rămână un drum cu sens unic, întocmai ca și Calea Victoriei din București; iar autostrada va trebui să nu se încrucișeze de nivel cu nici o altă cale de comunicație, precum și să ocolească toate aglomerațiile mari.”
Autor: Alexandra Rusu / Casa Filipescu Cesianu
Surse foto:
Cele Trei Crișuri, Anul XX, Nr. 7-8, Iulie-August 1939.
Ilustrațiunea Română, Nr. 42, 14 octombrie 1936.
Bibliografie:
Cele Trei Crișuri, Anul XX, Nr. 7-8, Iulie-August 1939.
Ilustrațiunea Română, Nr. 42, 14 octombrie 1936.
Revista Economică, Anul XXXII, Nr. 27, 5 iulie 1930.
Legea Drumurilor din 1929, Biblioteca Legilor Uzuale Adnotate, București, Ed. „Curierul Judiciar”, 1929.
Reclamele automobilului în presa din perioada interbelică din colecțiile speciale ale Bibliotecii Naționale a României, Biblioteca Națională a României, Expoziție virtuală, Septembrie 2020, www.bibnat.ro
