Muzeul Presei Militare. O apariţie inedită în peisajul muzeal al Capitalei
Cu prilejul împlinirii a 155 de ani de la apariția primului număr al publicației „Observatorul militar”, din inițiativa colonelului Ion Voinescu și a locotenentului Grigore Lipoianu a fost inaugurat, la 23 iulie, primul Muzeu al Presei Militare, la sediul Trustului de Presă al Ministerului Apărării Naționale din Bulevardul Unirii nr. 57.
Trustul de Presă al MApN continuă tradițiileprimului săptămânal militar românesc, „Obsevatorul militar”, ale Serviciului foto-cinematografic al Armatei Române (prima instituţie de profil din ţară, înfiinţată la 15 noiembrie 1916), ale primei emisiuni de radio „Ora ostaşului”, devenită, ulterior, „Ora armatei” (la 16 iunie 1940) şi ale primei emisiuni militare de televiziune „De strajă patriei”, cu o durată de 15 minute, precursoarea emisiunii de astăzi „Pro Patria” (de la 31 martie 1968).
Bazele fondului expozițional au fost puse încă din 2009, când s-au realizat, pe parcursul mai multor ani, câteva albume istorice menite să reconstituie, în imagini, pe măsura dezvoltării mediilor de comunicare, istoria presei militare scrise și audio-vizuale. S-au adunat, astfel, numeroase fotografii, cele mai multe inedite, acestea constituind elementul esențial al panourilor care înfățișează evoluția presei militare din 1859 până astăzi, la care s-au adăugat câteva exponate – publicații, mașini de scris, premii și trofee, decorații, camere de filmat și reportofoane – în măsură să reconstituie momente semnificative din istoria presei militare în România.
Cei care vor trece pragul noului muzeu din Capitală vor putea vedea ordine și medalii conferite principalei publicații a Ministerului Apărării Naționale în ultimii 75 de ani, premii și trofee obținute de filmele realizate de Studioul Cinematografic al Armatei – cel mai reprezentativ fiind „Soarele de Aur”, la Festivalul Internațional al Filmului Militar de la Versailles (Franța, 1972) – dar și camere de filmat din anii interbelici și postbelici ori din perioada recentă, utilizate în teatrele de operații din Irak și Afganistan.
Piesa de rezistenţă:camera Arriflex 35 mm
Camera Arriflex 35este una dintre cele mai cunoscute piese din industria cinematografică mondială. Ea a fost utilizată de Studioul Cinematografic al Armatei în anii celui de-Al Doilea Război Mondial, pentru obținerea imaginilor de pe câmpul de luptă, difuzate, apoi, în „Jurnalele de război”, pe toată durata conflagrației. Scenele de conflict astfel filmate au fost reunite în producția cinematografică „Războiul sfânt” (care a avut premiera la Cinematograful „Aro” din Capitală, în 1942), urmărind eforturile armatei române în campania pentru eliberarea Basarabiei, Bucovinei de Nord și a Ținutului Herța, în cadrul Operației „Barbarossa”;dar secvenţele video înregistrate s-au regăsit şi în pelicula „Escadrila albă”, din 1942, care a imortalizat eforturile admirabile ale personalului sanitar feminin, lângă tărgile cu răniți sau chiar la manșa avioanelor care îi transportau pe aceștia spre spitalele de campanie.
Camera a fost utilizată și pentru alte producții cinematografice din anii imediat postbelici. Astfel, o parte a operatorilor care filmaseră scene de război în anii celei de-a doua conflagrații mondiale a continuat să utilizeze această cameră și după aceea, precum Traian Popescu-Tracipone, șeful Serviciului Cinematografic al Armatei (1944-1948), și operatorul Carol Mihuț (1913-1973).
Muzeul Presei Militare va cunoaște în perioada următoare o extindere semnificativă, prin îmbogățirea fondului expozițional cu obiecte care au aparținut jurnaliștilor militari din diferite perioade și prin reconstituirea, într-o încăpere separată, a unui birou redacțional, a unui atelier fotografic pentru developarea peliculelor, a unei mese de montaj radio, cu benzi, și video pentru televiziune, din anii ’90. Tot aici vor fi expuse uniforme acoperind un veac și jumătate de activitate a jurnaliștilor militari. La realizarea Muzeului Presei Militare, constituit din inițiativa actualului director al Trustului de Presă al MApN, colonelul Ion Ciontea, au contribuit Mihaela Grigorescu, muzeograf la Muzeul Militar Național „Regele Ferdinand I”, și arhitecta Luiza Iosif. Muzeul poate fi vizitat gratuit, în timpul programului de lucru al instituției care îl adăpostește