┬źAgentul lui Satan┬╗  Ipostazele femeii ├«n Evul Mediu jpeg

┬źAgentul lui Satan┬╗. Ipostazele femeii ├«n Evul Mediu

­čôü Istorie Medieval─â Universal─â
Autor: Andreea-Nicoleta V─âleanu

Femeia a fost considerat─â de-a lungul Evului Mediu ╚Öi nu doar ├«n aceast─â perioad─â, inferioar─â b─ârbatului care, dintr-o anumit─â fric─â neexplicat─â ├«ncearc─â s─â ├«i reduc─â toate calit─â╚Ťile, sco╚Ť├ónd ├«n prim plan sl─âbiciunile acesteia. Pornind cronologic din epoc─â preistorica ╚Öi p├ón─â ├«n cea romantic─â a avut mai multe reprezent─âri dec├ót ale b─ârbatului: zei╚Ťa rodniciei, zei╚Ťa Atena sau Fecioara Maria sunt doar c├óteva exemple care ├«ntruchipeaz─â celebrele spuse ale lui Goethe ÔÇťeternul feminin ne ├«nalt─âÔÇŁ.

Cu toate acestea ├«ns─â, ostilitatea ╚Öi fric─â fa╚Ť─â de femeie a b─ârbatului a fost ├«ntotdeauna bipolar─â ÔÇô ├«ntre atrac╚Ťie ╚Öi repulsie, r─âd─âcinile acestei temeri fiind mult mai complexe dec├ót cele descrise de psihanalistul Freud care punea frica de castitate ca principal motiv, care, nu reprezenta ├«ns─â dec├ót un concept introdus pentru a eviden╚Ťia superioritatea b─ârbatului.

De asemenea, acesta afirm─â despre sexualitatea feminin─â urm─âtoarele: ÔÇťtotul este obscur.. ╚Öi foarte greu de studiat ├«n mod analiticÔÇŁ, consider├ónd totodat─â c─â femeia va r─âm├óne pentru partea b─ârb─âteasc─â un etern mister, c─â aceast─â niciodat─â nu ╚Ötie ce ├«╚Öi dore╚Öte, afl├óndu-se ├«ntr-o ve╚Önic─â contradic╚Ťie.

Totodat─â, ├«n comunit─â╚Ťile din America de Nord ╚Öi India ├«ncepe s─â se vehiculeze ideea c─â, vaginul femeii, de╚Öi nu are din╚Ťi, este plin de ╚Öerpi care i-ar putea castra pe b─ârba╚Ťi, teorie reg─âsit─â ├«n majoritatea tratatelor de demonologie din Rena╚Ötere ╚Öi care au accentuat frica fa╚Ť─â de partea femeiasc─â, considerat─â asemenea unei tor╚Ťe care trebuie alimentat─â mereu din punct de vedere sexual.

Maternitatea 

Raphael LaDonnaGravida(1505 1506) jpg jpeg

Femeie gravid─â, portret pictat de Raphael (aprox. 1505-1506)

Maternitatea ├«ntruchipeaz─â un alt motiv sugerat pentru care b─ârba╚Ťii sim╚Ť fric─â fa╚Ť─â de femeie, Karen Horney justific├ónd acest fenomen prin faptul c─â, masculii percep tem─â drept misterioas─â ╚Öi de ne├«n╚Ťeles, de unde ╚Öi explica╚Ťia destinelor solitare a cuplului b─ârbat-femeie.

Se consider─â astfel c─â, elementul matern ar reprezenta natur─â, fapt ce ├«i ofer─â femeii darul profe╚Ťiei, iar cel patern istoria, explic├óndu-se teoria conform c─âreia mamele sunt oriunde acelea╚Öi, ├«n timp ce ta╚Ťii sunt condi╚Ťiona╚Ťi de cultur─â din care provin. Un mister fiziologic care a fost greu de explicat ╚Öi a alimentat prezen╚Ťa miturilor este acela al ciclurilor lunare ale femeii.

Cu toate c─â este atras de fizicul feminin, b─ârbatul este dezgustat de acest aspect, fiind cunoscut─â ╚Öi afirma╚Ťia de-a dreptul umilitoare la adres─â femeilor a Sf├óntului Augustin ÔÇťinter urinam et faeces nascimur ÔÇť ÔÇô ÔÇť ├«ntre urin─â ╚Öi fecale ne na╚ÖtemÔÇť.

Din cauza acestei probleme, deși naturală și firească, femeia a fost considerată impură în aceea perioadă a lunii, interzicându-i-se îndeletnicirea cu anumite practici de cult, pe motiv că ar provocă rele, de unde și justificarea iconografiei care reprezentau femei atrăgătoare dar a căror sâni, pântece erau putregaiuri.

De asemenea, cultul zei╚Ťelor-mume aduc femeia ├«ntr-o dubl─â accep╚Ťiune: at├ót a unei fiin╚Ťe d─ât─âtoare de via╚Ť─â, c├ót ╚Öi a celei care aduce moartea ╚Öi distrugerea, a╚Öa cum afirm─â ╚Öi Simone de Beauvoir, femeia ÔÇťeste haosul ├«n care ├«ncepe totul ╚Öi totul trebuie s─â se ├«ntoarc─â ├«ntr o ziÔÇť. Pun├ónd ├«ns─â accent pe a dou─â parte, este justificat faptul de ce ├«n toate culturile femeia este cea care se ocup─â de ├«ngrijirea mor╚Ťilor ╚Öi de practicile de ├«nmorm├óntare.

Vr─âjitoria

├Än secolele XV ÔÇô XVII, vr─âjitoarele care ar fi ucis copii pentru a-i d─ârui lui Satan ├«mpr─â╚Ötie o mare fric─â pentru demonii uciga╚Öi de prunci nou n─âscu╚Ťi. Exist─â astfel, diferite reprezent─âri vizuale, iconografice mitice: Ereniile grecilor; Amazoanele ÔÇô devoratoare de carne uman─â ╚Öi cea mai spectaculoas─â, zei╚Ťa hindusa Kali c─âreia I se sacrific─â pe an mii de animale ╚Öi care, ├«ntruchipeaz─â at├ót via╚Ť─â dar ╚Öi r─âzboiul, cium─â sau foametea.

De asemenea, multă vreme s-a crezut că între bărbat și femeie nu poate există o prietenie, această fiind văzută că cea care a dus răul în lume, mâncând fructul interzis sau deschizând cutia, așa cum au făcut Eva, respectiv Pandora.

Oprindu-ne la aspectul religios, ├«l putem aduce ├«n prim plan pe Iisus cu ale sale predici favorabile femeilor, acesta recurg├ónd la ideea egalit─â╚Ťii dintre sexe, spun├óndu-le fariseilor c├ónd ace╚Ötia l-au ├«ntrebat dac─â au voie s─â ├«╚Öi p─âr─âseasc─â nevestele pentru un motiv oarecare, ├«ntocmai:

ÔÇŁN-a╚Ťi citit oare de la bun ├«nceput Creatorul i-a f─âcut b─ârbat ╚Öi femeie ╚Öi a zis: - Pentru aceea b─ârbatul va las─â pe tat─âl sau ╚Öi pe mam─â s─â ╚Öi se va lipi se femeia lui ╚Öi nu vor mai fi doi ci doar un singur trup? Astfel ei nu mai sunt doi, ci un singur trupÔÇŁ.


manastirea Rila jpg jpeg

Fresc─â din m─ân─âstirea bulg─âreasc─â Rila, care condamn─â vr─âjitoria 

Sf├óntul Pavel, ├«ns─â, fiu de fariseu ╚Öi cet─â╚Ťean roman, nu a reu╚Öit dup─â moartea lui Iisus s─â treac─â de la teorie la practic─â ╚Öi a impus femeilor un statut inferior b─ârba╚Ťilor impun├óndu-le anumite restric╚Ťii precum purtarea valului pe cap ├«n biseric─â ╚Öi nu doar at├ót. Cu toate acestea, Sf. Pavel nu poate fi considerat un misogin, acesta manifest├óndu-╚Öi ├«n repetate r├ónduri stim─â fa╚Ť─â de femei, care consider─â c─â ├«i secund─â activit─â╚Ťile apostolice.

Antifeminismul în Evul Mediu

A╚Öteptarea sf├ór╚Öitului lumii a accentuat antifeminismul mai ales ├«n r├óndul fe╚Ťelor biserice╚Öti, transform├ónd literatur─â monastic─â ├«n una caracterizat─â de misoginism. Tertulian, Sf. Ambrozie, Isidor de Sevilla, Sf. Augustin sau c─âlug─ârii de Cluny precum Odon sunt doar c├óteva exemple de reprezentan╚Ťi care au adus prin lucr─ârile ╚Öi afirma╚Ťiile lor ├«ntr-o lumina nu at├ót de favorabil─â pe urma╚Ö─â Evei.

Tertulian vorbe╚Öte ├«n oper─â s─â ÔÇťDe monogamiaÔÇŁ despre gre╚Ťurile femeilor ├«ns─ârcinate ╚Öi de faptul c─â ele sunt primele care au nesocotit legea lui Dumnezeu; ├«n timp ce Sf. Ambrozie se declar─â ├«mpotriv─â c─âs─âtoriei aduc─âtoare de p─âcate, opt├ónd pentru virginitate. Toate aceste p─âreri ale c─âlug─ârilor sunt ├«ndreptate ├«ns─â pentru a-╚Öi justifica celibatul, scriindu-╚Öi ideile ├«ntr-un moment de singur─âtate ╚Öi labilitate psihic─â, clericii ├«i ├«ndeamn─â ╚Öi pe al╚Ťi b─ârba╚Ťi s─â se fereasc─â de c─âs─âtorie.

Toma dÔÇÖAquino, c─âlug─âr dominican, afirm─â ╚Öi el c─â femeia este imperfect─â ├«n compara╚Ťie cu b─ârbatul, c─â doar acesta are ra╚Ťiune ╚Öi joac─â rolul fundamental ├«n procreare, partea feminin─â fiind doar un factor receptacol. Totu╚Öi a ╚Ťinut s─â scoat─â interdic╚Ťiile asupra femeilor pricinuite de ciclul menstrual, aduc├ónd argumente ╚Ötiin╚Ťifice.

Biserica, respectiv predicatorii secolului al XIII-lea, determin─â o agravare a misoginismului deja existent ├«n Europa. Tem─â preferat─â de predicatori precum Bernardino da Siena, alscacianul Thomas Murner, Menot, Maillard sau Glapion este cu predilec╚Ťie aceea c─â, femeia ├«ntruchipa momeal─â ideal─â a diavolului care avea drept scop ademenirea b─ârbatului ├«n iad, cre├óndu-se astfel o fals─â concep╚Ťie a unei discrepan╚Ťe prost ├«n╚Ťeleas─â ├«ntre partea feminin─â, respectiv masculin─â. Menot se arat─â ├«mpotriva modei ╚Öi frumuse╚Ťii femeii care ÔÇťeste cauza multor releÔÇŁ, ├«n timp ce Maillard afirm─â cu privire la podoabele cu care femeile ├«╚Öi ├«mbr─âca g├ótul urm─âtoarele: ÔÇťsalbele bogate de aur care-i ├«ncing g├ótul, arat─â c─â diavolul o st─âp├óne╚Öte ╚Öi o trage dup─â elÔÇť.

Odat─â cu trecerea timpului, ├«ns─â, argumentele antifeministe se vor deosebi de cele din trecut doar sub aspectul formei, ├«n secolul al XVIII-lea, Grignion de Montfort ├«╚Öi exprim─â prin intermediul unei c├ónt─âri ur─â s─â fa╚Ť─â de femei, aceast─â metod─â de abordare artistic─â reprezent├ónd ├«n continuare un mod, de╚Öi diferit, de predic─â: ÔÇŁFemei de isprav─â, fe╚Ťe frumoaseÔÇŽV─â declar r─âzboi/Av├ónd drept arm─â adev─ârulÔÇŁ.

Prin intermediul calit─â╚Ťilor oratorice, predicatorii nu f─âceau altceva dec├ót s─â promoveze ├«n continuare o imagine ├«n dizgra╚Ťia femeii, p─ârerea care era deja inoculat─â ├«n mentalitatea popula╚Ťiei, mai ales prin intermediul lucr─ârilor savante care, odat─â cu descoperirea tiparului se ├«nmul╚Ťesc, toate ideile r─âsp├óndindu-se tot mai facil.

ÔÇŁViciile ╚Öi f─âr─âdelegileÔÇŁ femeii

Una din lucr─ârile importante ale epocii medievale cu privire la statutul femeii, De planctu ecclesiae (Pl├óngerea bisericii), din anul 1330, redactat─â la cererea lui Ioan al XXII-lea, de c─âtre franciscanul Alvaro Pelayo, este cel pu╚Ťin ├«n aparen╚Ť─â impresionant─â datorit─â faptul c─â, ├«n a dou─â parte, prezint─â o lista de 200 de vicii ╚Öi ╚Öi f─âr─âdelegi ale femeii.

Printre multe alte aspecte ale lucr─ârii, so╚Ťul este ├«ndemnat s─â nu aib─â ├«ncredere ├«n nevast─â-sa, ├«ntruc├ót aceast─â ├«i poate aduce numai rele: ├«l poate p─âr─âsi, ├«n╚Öela, mai ales c─â aceast─â este caracterizat─â de tr─âs─âturi precum: nestatornic─â, ignoran╚Ťa, cert─ârea╚Ť─â, pizma╚Ö─â ╚Öi periculoas─â. Un ultim argument ╚Öi acuza╚Ťie asupra femeilor este ├«n raport cu Biseric─â, acestea dovedindu-se extrem de nedisciplinate ├«n cadrul slujbelor, exist├ónd totodat─â o fric─â a reprezentan╚Ťilor ecleziastici c─â aceast─â ar putea prelua ├«ntr-o zi anumite func╚Ťii clericale.

Cu toate acestea, se va ├«ncerca o l─âud─â a ÔÇťfemeilor buneÔÇŁ, ├«n principal a Fecioarei Maria prin care, cu toat─â ÔÇťnedumerireaÔÇŁ vremii, Dumnezeu a dat dovezi asupra existen╚Ťei ╚Öi atotputerniciei Sale. Aceste ├«ncerc─âri au fost ├«ns─â ├«n zadar, majoritatea autorilor medievali av├ónd c─â modele autori din antichitatea p─âg├óna precum Cicero, Terentiu, Seneca, Lactantiu, care nu s-au dat nici ei ├«n la╚Ťuri de a scoate ├«n eviden╚Ťa sl─âbiciunile femeilor. Eternul feminin se diabolizeaz─â astfel, at├ót ├«n ochii Bisericii, arti╚Ötilor, scriitorilor c├ót ╚Öi ├«n fa╚Ť─â ├«ntregii comunit─â╚Ťi. Dup─â Del Rio, desfr├óul, luxul ╚Öi avari╚Ťia sunt viciile cotidiene ale femeilor, acestea fiind, prin natura lor, u╚Öuratice sau ├«nsetate de l─âuda. Benedicti, baz├óndu-se pe Vechiul Testament, va afirma ╚Öi el ├«n Suma p─âcatelor c─â ÔÇťfemeia arde privindÔÇŽ adic─â se arde ╚Öi ├«i arde pe ceilal╚ŤiÔÇŁ.

Medicii ├«mpreun─â cu reprezentan╚Ťii Bisericii au sus╚Ťinut de asemenea inferioritatea p─âr╚Ťii feminine. De la ├«nceputul secolului al XVI-lea, ideologii s-au desp─âr╚Ťit ├«n dou─â tabere: cei care sus╚Ťineau cauza femeii ╚Öi aceia care o contestau. C─âlug─ârul medic Rabelais creioneaz─â un portret al femeii lascive, necugetate, indiscrete ╚Öi b─âg─âcioase. Rabelais nu este centrat doar pe disponibilitatea femeii de a procrea, ci exist─â ╚Öi pentru desf─âtarea b─ârbatului, pentru u╚Öurarea treburilor casnice din gospod─ârie.

Ambroise Pare, de╚Öi nu este un antifeminist convins, ├«ndeamn─â b─ârbatul la bl├ónde╚Ťe fa╚Ť─â de so╚Ťia s─â. Acesta trateaz─â subiectul procrea╚Ťiei, pun├ónd accent pe faptul c─â femeia care urmeaz─â s─â nasc─â un b─âiat este mai bine dispus─â ╚Öi s─ân─âtoas─â pe timpul sarcinii, pruncul fiind situat pe partea dreapt─â, considerat─â nobil─â. Totu╚Öi, Dumnezeu este cel care hot─âra╚Öte sexul copilul, chirurgul av├ónd o atitudine defensiv─â fa╚Ť─â de so╚Ťii care ├«╚Öi pedepsesc consoartele ├«ntruc├ót nu le-au n─âscut copii de parte b─ârb─âteasc─â.

Cel care ├«i complet─â teoria chirurgului va fi consilierul ╚Öi medicul de cas─â al regelui Henric al III-lea care, ├«n cartea s─â, dedicat─â reginei Margareta, afirm─â c─â "masculul este mai demn, excelent ╚Öi perfect dec├ót femeia". Acesta le explic─â cititorilor s─âi cum s─â fac─â mai degrab─â b─âie╚Ťi, dec├ót fete, consider├ónd c─â momentul cel mai bun pentru a ob╚Ťine b─âiat este atunci c├ónd actul sexual este realizat dup─â sf├ór╚Öitul ciclului feminin.

Legislatorii, a treia mare autoritate a Evului Mediu sus╚Ťinu╚Ťi de teologi ╚Öi medici, sus╚Ťin inferioritatea total─â a femeilor, folosind numeroase citate din Aristotel, Pliniu, legile antice sau lucr─ârile teologice. Tiraqueau, prietenul lui Rabelais dezvolt─â aceast─â tem─â, sus╚Ťin├ónd c─â femeile au mai pu╚Ťin─â minte dec├ót b─ârba╚Ťii. Tot el spune c─â, ├«n virtutea geloziei, femeile sunt ├«n stare de lucruri ne├«n╚Ťelese, deci s─â ├«╚Öi ucid─â b─ârbatul fiind mai slabi ├«n fa╚Ť─â ispitelor. Opiniile lui Tiraqueau re├«nnoiesc o lung─â list─â de interdic╚Ťii fa╚Ť─â de femei, vechi tabuuri din mentalitatea vremii: nu li se permite s─â predice ├«n biseric─â ╚Öi s─â p─âtrund─â ├«n taberele solda╚Ťilor.


Activitati feminine in evul mediu JPG jpeg

Activit─â╚Ťi feminine ├«n Evul Mediu

Acesta a fost numit pe vremea lui ÔÇŁlegislatorul matrimonialÔÇŁ. El a introdus o serie de reguli cu privire la c─âs─âtorie, ele nu aveau voie s─â semneze contracte ╚Öi nici s─â dea dona╚Ťii sau fac─â testament f─âr─â acordul so╚Ťului. Richelieu ├«nt─âre╚Öte argumentele de mai sus referindu-se la Sf├ónt─â Scriptur─â, spun├ónd c─â nimic nu poate fi mai d─âun─âtor statului dec├ót acest sex.

De asemenea, ├«n Evul Mediu, cea mai pesimist─â prejudecat─â asupra gra╚Ťiei feminine o vom g─âsi la demonologii laici care trebuiau s─â aduc─â argumente pentru a justifica judecata incorect─â a femeilor ├«n fa╚Ť─â tribunalelor. Cu toate c─â unii autori au sus╚Ťinut fragilitatea femeii ╚Öi neputin╚Ť─â ei, Jean Bodin refuz─â s─â se ├«ncread─â ├«n aceast─â caracteristic─â. Acesta se ├«ntoarce ├«mpotriv─â celorlal╚Ťi teoreticieni care sus╚Ťin neputin╚Ť─â femeii aduc├ónd ├«n prim-plan defectele acesteia, consider├ónd c─â nu trebuie s─â li se acorde circumstan╚Ťe atenuate.

├Än Fran╚Ťa secolului al XIV-lea, se ├«nr─âd─âcineaz─â ideea faptului c─â femeile nu au dreptul s─â accead─â la coan─â regal─â precum nu pot avea acces la func╚Ťii publice precum avocatur─â sau-spune autorul-├«nv─â╚Ť─âtoarelor li s-a interzis s─â predea lec╚Ťii copiilor de sex masculin. Totodat─â, ├«n cazul unui proces, declara╚Ťia unui b─ârbat era considerat─â mai plauzibil─â dec├ót a unei femei care nu putea s─â dea dovezi ├«n cazul tribunalelor, dar ├«n cazurile extreme, aceast─â era luat─â ├«n seam─â, mai ales c├ónd era vorba de acuza╚Ťii privind vr─âjitoria. Germania anilor 1560-1620 se remarc─â prin personalitatea lui Adam Schubert, care, ├«n cartea s─â ÔÇťDiavolul casnicÔÇŁ, ├«l ├«ndeamn─â pe b─ârbat s─â ├«╚Öi bat─â so╚Ťia. Scopul c─âr╚Ťii, spune ├«nsu╚Öi autorul fiind acela de a ÔÇť├«ndruma femeia la supunereÔÇŁ.

Cu toate acestea ├«ns─â, ├«n anii 1593 ╚Öi respectiv 1617, doi p─âstori se arat─â ├«nver╚Öunat deranja╚Ťi de tot r─âzboiul pornit ├«mpotriv─â femeilor, primul afirm├ónd faptul c─â: ÔÇťLa bordul cor─âbiilor, ├«n hanuri, prin c├órciumi, pretutindeni sunt difuzate tot felul de c─ârticele care r─âsp├óndesc peste tot insulte la adresa femeilor, iar aceste lecturi sunt prilej de petrecere pentru to╚Ťi neispr─âvi╚ŤiiÔÇŁ ├«n timp ce al doilea p─âstor ├«╚Öi va exprim─â urm─âtoarea p─ârere:

ÔÇťFemeile sunt... ╚Ťinta unei uri nemaiv─âzute; o mul╚Ťime de scriitori se str─âduiesc s─â r─âsp├óndeasc─â ├«mpotriva sexului feminin cele mai negre calomnii. Ei def─âimeaz─â c─âsnicia, se r─âzboiesc cu ea pe fa╚Ť─âÔÇŁ.

├Än special pe teritoriul Fran╚Ťei medievale, reg─âsim o serie de proverbe ╚Öi zicale care au ajuns p├ón─â la noi ╚Öi care oglindesc foarte bine societatea ╚Öi mentalitatea vremii, acestea fiind ├«n acela╚Öi timp un produs al lumii savant ├«ntruc├ót litera╚Ťii perioadei recurg la maximele grece╚Öti ╚Öi rom├óne pentru a ├«ntocmi aceste proverbe. Cele mai rar ├«nt├ólnite sunt zicalele pozitive, care ├«ns─â scot ├«n evident calit─â╚Ťile femeii bune gospodine: ÔÇťNevasta bun─â, face c├ót o cunun─âÔÇŁ sau ÔÇťCine are nevast─â vrednic─â tr─âie╚Öte mult ╚Öi bine.ÔÇŁ.

Totu╚Öi, toate acestea sunt doar o excep╚Ťie, 7 din 10 proverbe accentu├ónd c─âderea ├«n dizgra╚Ťie, precum ╚Öi sl─âbiciunile femeilor, dintre care enumer─âm c├óteva: ÔÇŁAi nevast─â, ai n─âpast─âÔÇŁ, ÔÇŁSpune-i o singur─â data unei femei c─â-i frumoas─â ╚Öi diavolul o s─â-i repete de zece oriÔÇŁ sau ÔÇťDumnezeu ├«l iube╚Öte pe b─ârbatul c─âruia ├«i ia nevast─â cu care n-o mai scoate la cap─âtÔÇŁ. De asemenea, nu puteau lipsi zicalele care fac referire la vr─âjitoarele Evului Mediu care au pierit cu sutele pe rug ├«n aceast─â perioad─â ÔÇťFemeia mai bucuros ghice╚Öte dec├ót aude cuv├óntul Domnului.ÔÇŁ

Reprezentări pozitive ale femeii în Evul Mediu

Dac─â este s─â ne g├óndim la modul ├«n care sexul feminin a fost ├«ntruchipat ├«n mod pozitiv, avem reprezent─âri a femeii pus─â ├«n valoare cu calit─â╚Ťile de st─âp├ón─â a casei, iubitoare fa╚Ť─â de so╚Ť ╚Öi copii. Astfel, ├«n cele mai multe reprezent─âri ale lui Adam ╚Öi a Evei maternitatea este pus─â c─â fiind egal─â cu munca masculin─â: Eva este ├«ntruchipat─â ├«n timp se al─âpteaz─â un prunc iar Adam s─âpa; ori alte reprezent─âri care pun ├«n evident cuplul cosa╚Ö-culeg─âtoare, cioban-tunz─âtoare pun accentul pe ideea c─â femeia poate fi un ajutor de n─âdejde al b─ârbatului.

O reg─âsim totodat─â, ├«n ilustra╚Ťiile din c─âr╚Ťile de rug─âciuni sau alegoriile celor dou─âsprezece luni ale anului, femei mulg├ónd vacile, torc├ónd, ╚Ťes├ónd sau ├«ngrijind bolnavii, ├«ns─â toate aceste ├«ndeletniciri o situeaz─â ├«n inferioritate cu b─ârbatul.

Femeia ├«n arta medieval─â 

Privind din perspectiv─â artistic─â, creatorii vremii se raporteaz─â la simbolul feminin ╚Öi ├«n ceea ce prive╚Öte ├«mbr─âc─âmintea. Atunci c├ónd ace╚Ötia au dorit s─â ├«ntruchipeze calit─â╚Ťi nobile, demne de urmat, au reprezentat femeia goal─â sau ├«n tunici dup─â modelul celor antice, ├«n timp ce femeile nefaste sunt ├«mbr─âcate cu vestimenta╚Ťia specific─â secolului. ├Än 1547, Leon Davent reprezint─â toate viciile, ├«n afar─â de avari╚Ťie, ├«n chipul femeilor. Prin urmare, l─âcomia este o femeie care st─â la o mas─â ╚Öi v─ârsa; lenea este reprezentarea unei femei care doarme ├«n paie l├óng─â un m─âgar, ├«n timp ce invidia este ├«ntruparea unei b─âtr├óne mu╚Öcat─â de ╚Öerpi.

Furia ╚Öi violen╚Ťa feminine sunt alte dou─â caracteristici care sunt reprezentate de c─âtre arti╚Öti precum Bruegel cu a sa pictur─â ÔÇťDulle GrietÔÇŁ(Margaret─â cea turbat─â) sau iconografia zei╚Ťei Diana care, de╚Öi fecioar─â, tulbur─â ├«ntreag─â natur─â. Celebra fabula ÔÇťBigorne ╚Öi Chiche-FaceÔÇŁ va trezi un mare interes ├«n perioad─â Rena╚Öterii franceze. Aceast─â poveste ├«l ilustreaz─â pe monstrul Bigorne care se hr─âne╚Öte cu b─ârba╚Ťi buni ╚Öi care este ├«ntruchipat foarte gras, ├«n timp ce Chiche-Face, care devoreaz─â femei bune este sl─âbit c─â un schelet, monstrul pl├óng├óndu-se de raritatea femeilor supuse. Un alt element extrem de prezent ├«n epoc─â medieval─â este acela al femeii b─âtr├óne ╚Öi slute care ├«ntruchipeaz─â aliat─â lui Satan, precum ╚Öi viciul ├«n toat─â accep╚Ťiunea sa.

├Än timpul Rena╚Öterii ╚Öi a epocii baroce, o serie de poe╚Ťi precum Ronsard, Du Bellay, Saint-Amant au realizat ├«n versuri ├«nf─â╚Ťi╚Öarea tipului tipic de femeie b─âtr├ón─â: ÔÇťMumie ce respir─â/A c─ârei anatomie se z─âre╚Öte/ printr-o piele str─âvezie.ÔÇŁ ; ÔÇťDin gur─â-i v├ónat─â, r─âbufne╚Öte,ÔÇŽo duhoare spurcat─â/De care str─ânuta p├ón─â ╚Öi pisicileÔÇŁ. Vr─âjitoria este cu at├ót mai mult o tem─â care ├«i intereseaz─â pe arti╚Öti ╚Öi poe╚Ťi, at├ót fe╚Ťele tinere, c├ót ╚Öi b─âtr├ónele practic├ónd din punctul de vedere al b─ârba╚Ťilor aceast─â ÔÇťmeserieÔÇŁ, i-am putea spune

Trec├ónd prin toate filtrele sociale, artistice, ecleziastice personalitatea femeii care a reprezentat ├«n perioad─â Evului Mediu, at├ót un factor pozitiv, dar mai ales negativ, reu╚Öim s─â surprindem cu m─âiestrie o imagine a ceea ce a ├«nsemnat feminitatea medieval─â. Totu╚Öi, toate aceste surse ╚Öi elemente nu ne creeaz─â o imagine real─â a portretului feminin, ci una mitic─â, bazat─â pe temerile ├«nchipuite pe care aceast─â le transmitea ├«n r├óndul Bisericii dar ╚Öi a ├«ntregii colectivit─â╚Ťi cu mentalitate misogin─â.

Bibliografie selectiv─â:

Delumeau, Jean Frica ├«n Occident (sec. XIV-XVIII) O cetate asediat─â,2 volume, Editura Meridiane, Bucure┼čti, 1986.
Bloch Marc, Societatea feudal─â, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1996.
Dr├«mba Ovidiu, Istoria literaturii universale, vol.I, Bucure┼čti, 1998.
Le Goff, Jacques Omul medieval, Editura Polirom, Ia┼či, 1999.
Le Goff, Jacques Dic┼úionar tematic al evului mediu occidental, Editura Polirom, Ia┼či, 2002.