A apărut ediția de februarie a revistei Historia

Dacă anotimpurile încă ne joacă feste – când zile geroase, aprige, când zile calde, primăveratice – un lucru este sigur: Historia de februarie este de găsit la toate punctele de distribuție a presei (rețeaua Inmedio, chioșcuri de ziare, benzinării), dar și în format digital, pe platforma paydemic.com.

Iarna și în special luna februarie înseamnă în istoria României pierderea a peste 200.000 de militari. Înseamnă drumul prizonieratului. Înseamnă sfârșitul bătăliei de la Stalingrad, un simbol pentru implicarea Armatei Române în campania din Est. Dosarul ediției aduce în prim-plan întrebările și analizele ultimelor zile, când se căutau vinovații – de ce au dat vina nemții pe români pentru pierderea celei mai sângeroase bătălii din istorie? Răspunsurile le găsiți în paginile revistei, cu cifre, însemnări din jurnale, corespondența dintre mareșalul Ion Antonescu și comandantul Erich von Manstein.

Însă cel mai important, în ediția de februarie a revistei Historia găsiți publicat în EXCLUSIVITATE tabelul cu numele soldaților români care au murit la Cotul Donului și au fost înmormântați în cimitirul din Gromki. În sfârşit, unii dintre urmaşii eroilor Cotul Donului – părinţi şi bunici care au sfârşit pe câmpul de luptă sau care au fost daţi dispăruţi în acele zile de septembrie-noiembrie 1942 – vor putea afla ceva mai multe despre cei pe care îi caută.

Citește și: ABONAMENTELE HISTORIA – PRINT ȘI DIGITAL

Câteva pagini bune rămânem în continuare pe front, sau mai bine zis pe două fronturi. Pentru primul, ne întoarcem la începutul secolului al XIX-lea, când, după trei ani de conflict armat, britanicii ocupă Washingtonul și îl incendiază, Casa Albă arzând aproape în întregime. Cel de-al doilea front este cel al luptei dintre creștini și musulmani – continuăm seria cruciadelor, cu cea de-a doua. Evenimentele Primei Cruciade le puteți citi aici, în Historia, numărul 225.

Apoi, cercetarea documentelor din arhive ne deslușește două mistere. Descrierea ultimei perioade de ciumă de pe meleagurile noastre, undeva în prima jumătate a secolului al XIX-lea, când „pe străzi locuitorii se fereau cu grijă pentru a nu da loc la nicio atingere și uneori faptul acesta devenea caraghios la vedere (...). Cunoscuţii vorbeau unul cu altul numai de departe, împărtășindu-și știri“. Și descoperirea, treptată, a adevăratei identități a celui care a fost Gheorghe Jurgea-Negrilești, cunoscut drept unul dintre cei mai apreciaţi memorialiști ai perioadei interbelice. Atât vă spunem: JEAN, nume de cod.

Totul capătă o notă diafană spre final – căci, până la urmă, Historia de februarie este o punte către primăvară, fiind la chioșcuri până pe 14 martie – cu istoria culorii (nu foarte feminine) roz.