22 iunie 1941: ┬źSolda┼úii sovietici s─âreau pe ferestrele caz─ârmilor┬╗ jpeg

22 iunie 1941: ┬źSolda┼úii sovietici s─âreau pe ferestrele caz─ârmilor┬╗

├Än aprilie 1990, Dumitru Arapu (n─âscut la Zimnicea, ├«n 1915), fost colonel de artilerie ├«n statul major al armatei rom├óne, stabilit ├«n 1978 ├«n Fran┼úa, a publicat la editura Academiei Europene a C─âr┼úii o carte de memorii din timpul particip─ârii sale la campania pe Frontul de Est. Pentru cei obi┼čnui┼úi cu o imagine eroic-idilic─â asupra armatei rom├óne ├«n timpul ÔÇ×R─âzboiului sf├óntÔÇŁ, observa┼úiile, faptele ┼či opiniile a┼čternute de colonelul Dumitru Arapu vor fi ┼čocante, dezv─âluind adev─âruri incomode privind una dintre institu┼úiile ├«n care avem cea mai mare ├«ncredere.

ÔÇ×├Än acel timp (1940 ÔÇô n.tr.) eram un t├ón─âr ofi┼úer de artilerie, care-┼či f─âcuse stagiul de sublocotenent ├«ntr-unul dintre cele mai vechi regimente de artilerie, purt─âtorul unor frumoase tradi┼úii, care repurtase ├«n timpul Primului R─âzboi Mondial glorioase succese ┼či primise titlul onorific de ┬źRegiment La France┬╗;pe epole┼úii ofi┼úerilor s─âi era ├«nscris ┬źR.F.┬╗ (...) Priveam cu o profund─â nelini┼čte cum aceast─â enorm─â for┼ú─â militar─â german─â, c─âreia nu-i puteam nega calit─â┼úile, era dirijat─â de o putere politic─â criminal─â ┼či iresponsabil─â, ├«ndreptat─â spre acte catastrofice, ├«mpotriva intereselor umanit─â┼úii ┼či, ├«n final, contra propriului popor. ├Än conformitate cu tradi┼úiile de disciplin─â ale armatei, care prevedeau executarea f─âr─â ezitare a ordinelor, a┼čteptam cu ├«nfrigurare desf─â┼čurarea evenimentelor.

Divizia a 10-a Infanterie, din care f─âceam parte, era dislocat─â ÔÇô dup─â ce Basarabia fusese ocupat─â de c─âtre URSS ├«ntr-o manier─â la fel de arbitrar─â cum fuseser─â smulse ┼či celelalte teritorii rom├óne┼čti prin Dictatul de la Viena ÔÇô ├«n nordul Dobrogei, pe Dun─âre, inclusiv pe bra┼úul septentrional al Deltei, fa┼ú─â ├«n fa┼ú─â cu R.S.S. Moldoveneasc─â. Deoarece tocmai urmasem un curs de specializare pentru comandan┼úi de unit─â┼úi de observare/reperare, m─â aflam ├«n fruntea unei astfel de unit─â┼úi dispuse ├«n fa┼úa diviziei. Aceasta mi-a dat posibilitatea s─â fac observ─âri mai ample ┼či mai aprofundate ┼či s─â apreciez mai bine desf─â┼čurarea opera┼úiilor militare.

Salva a plecat cu tun cu tot

Perioada de preg─âtire ┼či tensiune nu a fost lipsit─â ÔÇô a┼ča cum se anticipa ÔÇô de ├«nc─âier─âri, cu toate c─â exista un Pact de neagresiune ├«ntre Germania ┼či URSS. ├Ämi amintesc cum ├«ntr-o diminea┼ú─â noroas─â, deci cu o vizibilitate redus─â, din prim─âvara anului 1941, o nav─â militar─â sovietic─â camuflat─â a ├«ncercat s─â p─âtrund─â ├«n Delt─â, sub pretextul unor cercet─âri hidrologice ├«n apele teritoriale rom├óne. Comandantul diviziei, Generalul de infanterie G. Avramescu (ulterior comandant al Armatei a 4-a ├«n 1944-1945 ÔÇô n.tr.), i-a cerut generalului Costin Iona┼čcu, comandantul artileriei (viitor ┼čef al Marelui Stat Major ├«ntre 1945-1947 ÔÇô n.tr.), s─â deschid─â focul dac─â nava nu se supunea soma┼úiei de a se retrage.

4  Ruine fumegande A1420 67 jpg jpeg

ÔÇ×24 Iulie. Intr─âm ├«n Volintiri, care ardeÔÇŁ (albumul cu fotografii al c─âpitanului Neagu)

├Än calitate de adjutant al brig─âzii de artilerie, asiguram leg─âtura telefonic─â ├«ntre cele dou─â comandamente, deoarece, pentru motive mai mult sau mai pu┼úin oficiale, Iona┼čcu se afla la Bucure┼čti, unde locuia familia sa. Acesta l-a informat pe Avramescu c─â planul de foc era perfect preg─âtit ┼či c─â ordinul de tragere putea fi dat f─âr─â riscuri. Am transmis acest ordin ┼či salva a plecat. De la cea mai apropiat─â gur─â de foc, un vechi tun Debange, veteran al fortifica┼úiilor din Primul R─âzboi Mondial, transportat cu dificultate cu un atelaj cu boi, proiectilul a plecat, dar din nefericire nu singur, ci cu tun cu tot. De mult timp acesta nu mai fusese pus ├«n func┼úiune. Efectul balistic a fost nul, dar zgomotul a fost impresionant. Rezultatul:nava spion s-a retras, convins─â de eficacitatea planului de foc al artileriei noastre. Pentru noi experien┼úa ar fi putut fi util─â dac─â am fi avut posibilitatea de a ├«nlocui acest material de mult timp dep─â┼čit.

Atac nea┼čteptat:solda┼úi sovietici s─ârind pe ferestrele caz─ârmilor

Lucrurile au r─âmas neschimbate, ├«ntr-un calm aparent. ├Än acel moment, sovieticilor le lipseau incredibil vigilen┼úa ┼či prevederea, iar cauza venea de sus. La toate informa┼úiile privitoare la concentr─ârile de for┼úe du┼čmane la frontier─â, informa┼úii pe care statul major i le furniza, generalissimul Stalin r─âspundea c─â toate acestea nu erau dec├ót propagand─â pentru a se for┼úa ruperea pactului de neagresiune cu Germania hitlerist─â. Rezultatul a fost acela c─â ├«nceputul r─âzboiului, pe 22 iunie 1941, la ora 4 diminea┼úa, l-a surprins total, atunci c├ónd ar fi putut s─â evite acest lucru. La prima salv─â de artilerie am v─âzut solda┼úii sovietici s─ârind pe ferestrele caz─ârmilor din Reni ┼či din alte localit─â┼úi, c├ónd, ├«n mod normal, acestea ar fi trebuit evacuate de mult─â vreme. ├Än acea zi, prin ordinul generalului Antonescu, devenit comandant al For┼úelor aliate din Sud, ┬źV─â ordon:trece┼úi Prutul┬╗, a fost declan┼čat─â ofensiva general─â.

For┼úele de la Dun─âre nu puteau adopta alt─â atitudine dec├ót una defensiv─â, date fiind lipsa lor de efective ┼či importan┼úa obstacolului (Dun─ârea era foarte larg─â ├«n acel loc). Aceasta nu a ├«nsemnat c─â nu s-a ├«ncercat ca aceast─â atitudine s─â fie una mai activ─â, mai ales din partea comandan┼úilor, care c─âutau s─â se fac─â remarca┼úi chiar cu pre┼úul unor mari ┼či nejustificate sacrificii. De exemplu, trimiterea ├«n incursiuni a unor oameni neexperimenta┼úi ┼či cu un material neadecvat (simple b─ârci de pescari), pentru verificarea eficacit─â┼úii focului inamic ┼či a manierei sale de ripost─â din Basarabia, avea o oarecare justificare la ├«nceput, dar repetarea ulterioar─â, sistematic─â, a acestora nu mai avea nici o ra┼úiune. Mult mai trist─â a fost ambi┼úia comandantului diviziei de a primi cea mai ├«nalt─â distinc┼úie ÔÇô ordinul Mihai Viteazul ÔÇô care nu putea fi ob┼úinut dec├ót prin mari fapte de arme, posibile doar prin importante pierderi umane ┼či materiale.

ÔÇ×...vei muri cu toat─â compania ta, ca un idiotÔÇŁ

Av├ónd observatori ├«n toat─â Delta Dun─ârii, am putut s─â constat c─â ocuparea insulelor din apropierea bra┼úului de nord, din fa┼úa malului basarabean, care avea o altitudine mult mai mare, nu avea nicio valoare practic─â pentru ap─ârarea Deltei ├«n ansamblul s─âu. ├Äntr-adev─âr, nu puteau fi s─âpate ├«n aceste insule nici ad─âposturi, nici tran┼čee, pentru c─â la o ad├óncime de dou─âzeci de centimetri d─âdeai de ap─â ┼či pentru c─â ele nu puteau fi protejate de artileria noastr─â, aflat─â la sud de Delt─â, la o distan┼ú─â de dou─âzeci de kilometri ┼či ├«n afara c├ómpului ei de b─âtaie.

2  Morti A1421 27 jpg jpeg

ÔÇ×12 august 1941. La marginea p─âdurii Bulboaca. C─âzu┼úi pentru luarea TighiniiÔÇŁ (albumul cu fotografii al c─âpitanului NeaguÔÇŁ)

├Än schimb, ele puteau fi m─âturate ├«n ├«ntregime de for┼úele sovietice, chiar de mortierele cu b─âtaie mic─â, din cauza diferen┼úei de nivel. O astfel de insul─â, a c─ârei ocupare nu avea nici o ra┼úiune tactic─â, a fost invadat─â din ordinul comandantului diviziei de c─âtre o companie a regimentului de infanterie care avea garnizoana la Tulcea. Sovieticii, care cuno┼čteau ordinea de b─âtaie a regimentelor rom├óne┼čti de la frontier─â, au anun┼úat prin megafon, cu inten┼úii propagandistice:┬źC─âpitane Palon, retrage-te de pe insul─â ├«nainte de sear─â, pentru c─â m├óine diminea┼ú─â te vom bombarda ┼či vei muri cu toat─â compania ta, ca un idiot┬╗. Acest lucru a fost raportat comandantului diviziei, generalul de brigad─â Ionel Glogojanu. A┼ča cum era de a┼čteptat, el a r─âspuns c─â nu va ceda niciun metru de teren. Dac─â aceast─â prim─â opera┼úie ar putea fi justificat─â, repetarea unor ordine asem─ân─âtoare, pentru alte companii, dup─â ce i se raportase c─â nu mai r─âm─âsese niciun supravie┼úuitor din prima companie, nu poate avea pentru mine alt─â explica┼úie dec├ót cea enun┼úat─â mai sus.

Trecerea Dun─ârii nu s-a f─âcut prin for┼ú─â, aceast─â ac┼úiune fiind imposibil─â din cauza lipsei de efective de pe malul sudic (era o singur─â divizie ├«n toat─â Dobrogea), ci ca urmare a sl─âbirii rezisten┼úei sovietice ├«n urma ├«naint─ârii for┼úelor aliate (germane ÔÇô n.tr.) spre Est, dincolo de Nistru. Toate for┼úele rom├óne au fost dirijate spre Odessa, marele port de la Marea Neagr─â, a c─ârui cucerire a fost ├«ncredin┼úat─â Armatei a 4-a rom├óne.

La capitolul aprovizionare ┼či muni┼úie st─âteam prost, foarte prost

Armata rom├ón─â ÔÇô repet acest lucru ÔÇô era insuficient dotat─â ┼či aprovizionat─â. ├Än ciuda tuturor sacrificiilor asumate ┼či a eroismului soldatului rom├ón, ├«naintarea noastr─â a fost oprit─â pe un aliniament circular format din localit─â┼úi fortificate, Divizia a 10-a afl├óndu-se la vest de linia Dalnik-Tatarka. Precaritatea acestei situa┼úii era compensat─â doar de sl─âbiciunea armamentului sovietic. Mai ales la ├«nceput, avioanele de v├ón─âtoare RATA erau greoaie, f─âr─â suple┼úe ┼či ineficace. Ele trebuiau s─â p─âr─âseasc─â spa┼úiul aerian atunci c├ónd ap─âreau Messerschmitt-urile, chiar dac─â acestea erau mai pu┼úine ca num─âr. Apari┼úia acestor avioane nu ne mai trezeau nici o emo┼úie;le botezasem ┬źb─ârz─âunii┬╗.

3 Rata A1420 58 jpg jpeg

ÔÇ×20 Iulie 1941. ├Äntre Gura Galben─â ┼či Feti┼úa. RATA dat jos de A.C.A. Diviziei din Bu┼úieniÔÇŁ (albumul cu fotografii al c─âpitanului Neagu)

Ceea ce era mai grav pentru noi era lipsa aprovizion─ârilor. Mult─â vreme, soldatul rom├ón s-a hr─ânit doar cu produse g─âsite la fa┼úa locului, iar uneori doar cu arahide, pe care tot noi le dezgropam. Forma┼úiunile noastre de servicii erau hipomobile, la fel ca ┼či majoritatea artileriei, deplas├óndu-se ├«ncet, sub forma unor coloane nesf├ór┼čite de c─âru┼úe acoperite cu prelate. Nu mai vorbesc de brut─âria noastr─â de campanie, care a parcurs timp de trei ani mii ┼či mii de kilometri, tras─â de o pereche de boi sl─âb─ânogi. Glumeam pe seama lor, propun├óndu-i pentru o ├«nalt─â decora┼úie de r─âzboi pentru ┬źactivitate prelungit─â pe front┬╗.

┼×i mai grav─â era lipsa de muni┼úii, chiar dac─â tehnica de artilerie era suficient─â, uneori chiar excesiv─â. Adesea se ├«nt├ómpla s─â se reg─âseasc─â ├«ntr-un spa┼úiu restr├óns piese de artilerie de diferite calibre, provenind de la diferite unit─â┼úi. Muni┼úia era ├«ns─â at├ót de pu┼úin─â, ├«nc├ót folosirea tehnicii era tot at├ót de limitat─â ca ┼či ├«ntr-un poligon de trageri ├«n timp de pace ┼či, ca urmare, pierderile erau destul de grele. Tehnica militar─â era grea, fiind expus─â ca ┼úint─â pentru avia┼úie ┼či pentru bateriile inamice, f─âr─â posibilitate de ripost─â pe m─âsur─â. Nivelul pierderilor noastre era de nejustificat. Au fost ordonate numeroase atacuri punctuale, necoordonate, insuficient preg─âtite de artilerie, f─âr─â nicio ┼čans─â de reu┼čit─â. Un comandant de armat─â care s-a declarat ├«mpotriva acestei strategii (generalul de corp de armat─â Nicolae Ciuperc─â, iunie 1940-13 septembrie 1941 ÔÇô n.tr.) a fost ├«nlocuit cu un altul, mai docil (generalul de corp de armat─â adjutant Iosif Iacobici, ulterior ┼čef al Marelui Stat Major 1941-1942 ÔÇô n.tr.) (...)

Am avut ocazia s─â circul ├«n Basarabia dup─â trecerea Dun─ârii ┼či am traversat ora┼če ┼či sate care ofereau peisajul de neuitat al ruinelor fumeg├«nde. Aceasta se explic─â ├«n mare parte prin ura ┼či dorin┼úa de r─âzbunare ├«mpotriva unei popula┼úii care nu era rus─â ┼či care nu trebuia s─â revin─â sub fosta heghemonie rom├ón─â ├«n condi┼úii normale de via┼ú─â ┼či activitate. Semnificativ este faptul c─â ├«n Odessa au fost distruse (la retragere de c─âtre sovietici ÔÇô n.tr.) doar obiectivele pur militareÔÇŁ.

(Dumitru Arapu, Souvenirs de Campagne. 1941-1944, Front Est, Acad├ęmie Europ├ęenne du Livre)