Vestigii arheologice descoperite pe traseul Autostrăzii Transilvania / VIDEO
Dacă în anul 2004 studiul arheologic preliminar elaborat pentru obiectivul de infrastructură rutieră Autostrada Transilvania prezenta informații despre siturile arheologice cunoscute în literatura de specialitate, cercetările aprofundate de teren din 2017, respectiv 2021, au pus în evidență mai multe puncte de interes arheologic, informează un comunicat al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR).
Atât siturile arheologice cunoscute, cât și cele recent identificate au surprins prin complexitatea și varietatea descoperirilor, care sunt importante nu doar prin materiale arheologice, ci și ca informații cu privire la modul de organizare și activitățile practicate de comunitățile umane din diferite perioade istorice, informează comunicatul citat.
Siturile, pe baza materialelor arheologice descoperite, au fost datate în epoca neolitică, epoca bronzului, prima epocă a fierului, epoca romană și evul mediu.
Echipele implicate în cercetarea arheologică aparțin Muzeului Județean de Istorie și Artă din Zalău, Institutului de Arheologie și Istoria Artei din Cluj, Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj și Muzeului Județean Satu Mare. Aceștia au depus eforturi pentru cercetarea unui număr de 24 de situri arheologice aflate pe secțiunile dintre localitățile Mihăiești – Topa Mică – Românași.
Materialele arheologice prelevate, unele dintre ele inedite, au fost inventariate și până la această dată au făcut obiectul unor articole dar și al unei expoziții vernisată la Muzeul Județean de Istorie și Artă din Zalău „Prezent și trecut. Infrastructură și Arheologie”.
CNAIR menționează în acest context și colaborarea instituțională care a determinat în anul 2019, printr-un efort conjugat al arheologilor și inginerilor, reconfigurarea nodului rutier din zona Sutor, astfel încât să nu fie afectată latura de nord-est a castrului roman.
Salvarea castrului roman, într-o zonă cu bogate vestigii arheologice, a determinat însă afectarea așezării civile care deservea castrul roman, dar informațiile obținute printr-o cercetare arheologică minuțioasă sunt surse pentru înțelegerea modului de organizare și funcționare a unei astfel de structuri în Dacia Romană, mai precizează comunicatul citat.
