Proiectul de Centenar al Rom├óniei ÔÇô Ungaria lider regional jpeg

Proiectul de Centenar al Rom├óniei ÔÇô Ungaria lider regional

Intrarea ├«n accelera┼úia a rela┼úiilor bilaterale rom├óno-maghiar din ultimul an este f─âr─â precedent. La fel ┼či neclarit─â┼úile sau b├ólbele de comunicare din partea oficialilor rom├óni. Episodul v├ónz─ârii integrale a gazului din Marea Neagr─â celor trei companii ungure┼čti r─âm├óne un dosar ├«nc─â neclarificat, cu multe necunoscute, erori, t─âceri sau duplicit─â┼úi.

de Dan Dungaciu, Petri┼čor Peiu

Dincolo de episodul ├«n sine, la care vom reveni, avem de clarificat la ├«nceputul acestui material o chestiune ┼či mai ad├ónc─â, de fundal, care este baza multor judec─â┼úi eronate. Cum trebuie s─â se raporteze Rom├ónia la Ungaria ┼či care este grila de lectur─â corect─â ├«n a evalua calitatea sau intensitatea rela┼úiilor bilaterale?

Episodul gazului este doar h├órtia de turnesol ├«n acest dosar stufos ┼či complicat.

Cum g├óndim rela┼úia cu Ungaria? Prima paradigm─â: teritoriu ┼či etnicitate

Maniera tradi┼úional─â e cea din anii 90, ├«n care iredentismul era cuv├óntul de ordine. ├Än acest tip de abordare miza principal─â era teritorial─â, se vorbea despre preten┼úiile neostoite ale Budapestei nu doar asupra teritoriilor din Rom├ónia actual─â, dar ┼či a celor care, la un moment dat, s-au aflat ├«ntre grani┼úele regatului inclus ┼či el ├«n Imperiu. Budapesta nu s-ar fi vindecat niciodat─â dup─â ÔÇ×traumaÔÇŁ Trianonului, de aici ┼či pulsiunile revendicative care ├«i marcheaz─â presta┼úia ├«n regiune. Primejdia maghiar─â era teritorial─â, c─âci Ungaria, ├«n condi┼úii prielnice, nu va ezita s─â ├«ncerce ├«nc─âlcarea sau anularea tratatelor de pace care au transformat-o, la urma urmei, ├«n stat na┼úional. Reprezentan┼úii politici ai maghiarilor erau considera┼úi drept instrumentele Budapestei ├«n aceast─â ac┼úiune teritorial─â, ┼či popula┼úia de etnie maghiar─â era principal─â ┼úint─â a ac┼úiunilor politice ┼či strategice ale Ungariei. ├Än esen┼ú─â, este vorba despre o paradigm─â care ├«┼či extrage r─âd─âcinile de undeva din secolul al XIX ┼či care pune ├«n prim plan teritoriul ┼či strict popula┼úia etnic─â. Este paradigma care a marcat - o mai face? - viziunea unor reprezentan┼úi politici ai Bucure┼čtiului ├«n aceast─â chestiune. Cuvintele cheie ├«n aceast─â paradigm─â sunt, deci, teritoriu ┼či etnicitate.

Ast─âzi este complet inadecvat─â. Din p─âcate ├«ns─â autorit─â┼úile de la Bucure┼čti nu reu┼česc s─â dep─â┼čeasc─â acest nivel de g├óndire nici m─âcar c├ónd, teoretic, ├«l resping. C─âci respingerea lui, respectiv respingerea ideii c─â trebuie s─â discut─âm cu sau despre Ungaria ├«n termeni etnici nu ├«i duce mai departe de aici. ├Än numele evit─ârii etniciz─ârii rela┼úiei cu Ungaria, se evit─â ORICE dezbatere despre Ungaria, rela┼úia bilateral─â ┼či valen┼úele proiectului maghiar. ÔÇ×Nu agita┼úi chestiunea maghiar─â ca ├«n anii 90ÔÇŁ, iar acest ├«ndemn, respectiv evitarea etniciz─ârii rela┼úiei, ├«nseamn─â acum, tacit sau explicit, a nu aborda deloc rela┼úia bilateral─â. 

Rom├ónia, ast─âzi, este ├«ntr-un profund deficit de g├óndire strategic─â. Este provincial─â ┼či lipsit─â complet de viziune. Consecin┼úa este acceptarea t├ómp─â a ideii ÔÇô devenit─â reperul sacrosant al corectitudinii politice ├«n geopolitica bilateral─â! - c─â rela┼úia cu Budapesta trebuie s─â se deruleze strict ├«n termenii pe care Ungaria dore┼čte. 

Care sunt, de fapt, ace┼čti termeni? ┼×i aici intr─âm ├«n cea de-a dou─â paradigm─â de ├«n┼úelegere a rela┼úiilor bilaterale.

├Änainte ├«ns─â, o scurt─â not─â introductiv─â ┼či explicativ─â.

Ce ar fi trebuit să devină România

├Än Strategia de dezvoltare a Rom├óniei ├«n urm─âtorii 20 de ani (capitolul 11) lansat─â acum trei ani de zile, Academia Rom├ón─â a preconizat pentru Rom├ónia rolul de Pol regional natural de atractivitate ┼či influen┼ú─â (traducerea ├«n rom├ón─â a ideii de ÔÇ×regional power houseÔÇŁ). 

Ce ├«nseamn─â asta? Regiunea de atractivitate ┼či influen┼ú─â se ├«ntinde pe o raz─â de 1500/ 2000 km, respectiv 1-2 ore de zbor cu avionul (vezi figura de mai jos, preluat─â din Strategia Academiei). 

a1 jpg jpeg

Regiunea cuprinde por┼úiuni din ceea ce se numea la un moment dat ÔÇ×regiunea extins─â a M─ârii NegreÔÇŁ, respectiv Balcanii de Est, spa┼úiul Parteneriatului Estic de Vecin─âtate al Uniunii Europene, Zona Caucazului ┼či M─ârii Caspice, Balcanii de Vest. Ideea principal─â a raportului Academiei Rom├óne era c─â, ├«n urm─âtorii 20 ani, Rom├ónia trebuie s─â-┼či fructifice pozi┼úia geostrategic─â, valen┼úele ┼či poten┼úialul ┼či s─â devin─â Pol regional natural de atractivitate ┼či influen┼ú─â.

Argumentele, ├«n viziunea autorilor raportului Academiei Rom├óne, merg de la consisten┼úa strategic─â accentuat─â/ permanentizat─â a popula┼úiei (perspectiva euroatlantic─â a popula┼úiei); pozi┼úiei de lider al Rom├óniei, ├«mpreun─â cu Polonia, la grani┼úa estic─â; statutului de principal aliat al SUA ├«n Sud-Estul Europei (Parteneriatul Strategic Rom├ónia-SUA); posibilitatea unui ÔÇ×Plan MarshallÔÇŁ pentru R. Moldova (Fondul Moldova); Cre┼čterea rolului ┼či expunerii BOR ├«n regiunea extins─â a M─ârii Negre; Rom├ónia ÔÇô centrul ortodoxiei din lumea transatlantic─â; Rom├ónia ÔÇô centrul matricei de confluen┼ú─â Balcani-bazinul M─ârii Negre (ÔÇ×To be RomaniaÔÇŁ/ÔÇ×2 B RomaniaÔÇŁ); Rom├ónia ÔÇô hub energetic ┼či de infrastructur─â pentru Europa de Sud-Est; exploatarea poten┼úialului Rom├óniei ca hub energetic regional, din punctul de vedere al resurselor locale ┼či al tranzitului de energie ┼či, nu ├«n ultimul r├ónd, din produc┼úia ┼či serviciile care sus┼úin industria energetic─â etc.

Viziunea Rom├ónia - Pol regional natural de atractivitate ┼či influen┼ú─â nu a avut ┼či nici nu are vreun ecou la Bucure┼čti.

A avut ├«ns─â ┼či are la..... Budapesta!

A doua paradigm─â: regionalism ┼či Hinterland

Revenind acum la cea de-a doua paradigm─â de g├óndire a rela┼úiei cu Budapesta ┼či de ├«n┼úelegere a ceea ce vrea ┼či face Ungaria, introducerea din pasajul anterior este mai mult dec├ót binevenit─â. C─âci despre asta e vorba, ├«n fond. Ungaria a dep─â┼čit de mult─â vreme nivelul de etnicizare a rela┼úiilor, iar etnicul nu mai este ast─âzi scop ├«n sine; este scop pentru sine, adic─â un instrument ├«n perspectiva ob┼úinerii a ceva ┼či mai mare ┼či mai important. Adic─â o Ungarie care s─â domine regiunea. Budapesta nu g├ónde┼čte niciodat─â numai rela┼úia cu Rom├ónia, ├«n ciuda particularit─â┼úilor istorice semnificative. Ungaria g├ónde┼čte regional, iar ├«n regiune, printre al┼úi actori, se afl─â ┼či Rom├ónia. Ungaria n─âzuie┼čte s─â devin─â ast─âzi, ├«n ciuda resurselor inexistente, un veritabil hub-ul european al Estului - aici este esen┼úa agendei regionale a Budapestei. Avem ast─âzi ├«n fa┼ú─â, ├«n derulare, fundamentul proiectului politic regional maghiar care m─âsoar─â, ├«n oglind─â, lipsa unui proiect coerent al Bucure┼čtiului.

├Än aceast─â perspectiv─â, Ungaria este ast─âzi un actor pragmatic, care folose┼čte toate resursele pe care le are la dispozi┼úie: europene (fondurile pe care le acceseaz─â masiv ┼či eficace), americane (ob┼úinerea de ÔÇ×dispenseÔÇŁ politice ├«n schimbul facilit─â┼úilor pentru baze aeriene), ruse┼čti (Centrala nuclear─â de la Packs), chineze┼čti (finan┼úarea c─âii ferate Budapesta-Belgrad), Taiwan sau Hong Kong (resurse economice), rom├óne┼čti (gazele ┼či popula┼úie, vom vedea ├«n ce sens). Toate, subsumate aceluia┼či scop ┼či acelei g├óndiri care vrea s─â fac─â ast─âzi din Ungaria principalul actor din regiune. Ungaria a ├«nfr├ónt Bucure┼čtiul ast─âzi, ├«n primul r├ónd, la nivel de g├óndire.

Care sunt termenii cheie în această paradigmă?

Primul, am v─âzut, este cel de regionalism. Ce ├«nseamn─â asta? C─â ┼úinta Budapestei nu este o ┼úar─â, ci regiunea ├«n ansamblul s─âu. Paradigma pe care se construie┼čte ast─âzi Ungaria pleac─â de la premisa istoric─â a unui imperiu ├«n care na┼úiunea maghiar─â era ÔÇ×aproape egalaÔÇŁ na┼úiunii dominante a imperiului (un imperiu ├«n care ungurii aveau un statut favorizant ├«n raport cu alte na┼úiuni) ┼či se sf├ór┼če┼čte cu dezvoltarea unei strategii ample de punere a Ungariei ├«n centrul economic ┼či politic al unei regiuni extinse a Europei Centrale (care include Balcanii de Vest). Palierele pe care regimul Orban Viktor construie┼čte aceast─â nou─â Ungarie, pe care le-am mai discutat ├«n paginile acestui ziar, sunt urm─âtoarele:

  • Definirea ┼ú─ârii ca cel mai important nod de interconectare a infrastructurii de transport la nivel regional;
  • Concentrarea unor importante capacit─â┼úi energetice ┼či preluarea statutului de hub regional energetic; 
  • Definirea Ungariei ca pol regional educa┼úional, medical ┼či tehnologic; 
  • P─âstrarea unui avans considerabil al Ungariei fa┼ú─â de vecini ├«n ceea ce prive┼čte gradul de interna┼úionalizare ┼či de sofisticare a economiei; 
  • Dezvoltarea unei ÔÇ×burghezii na┼úionaleÔÇŁ puternice, capabile de expansiune economic─â sus┼úinut─â ├«n regiune; 
  • Impunerea unor ini┼úiative politice regionale ┼či auto-promovarea Budapestei ca ÔÇ×purt─âtor de cuv├óntÔÇŁ al valorilor politice comune ale regiunii; 
  • Un sistem de rela┼úii balansate ┼či echilibrate cu puterile globale/continentale ├«n plan politic ┼či economic; 
  • Identificarea unor proiecte regionale de infrastructur─â ┼či preluarea ÔÇ×leader-shipÔÇŁ-ului acestora

Cu alte cuvinte, Budapesta ├«┼či dore┼čte pentru sine statutul de lider informal al acestei regiuni ┼či, drept urmare, ┼či-a f─âcut o strategie ├«n acest sens ┼či ┼či-o urm─âre┼čte cu tenacitate. Regiunea pe care ┼či-o concepe Ungaria ca fiind destinat─â ÔÇ×soft powerÔÇŁ-ului propriu se suprapune cu limitele geografice ale fostului imperiu habsburgic. Din acest punct de vedere tradi┼úiile pre-Trianon ┼či minorit─â┼úile maghiare din afara grani┼úelor actuale sunt puncte importante ├«n aceast─â strategie. Dar nu ca scop ├«n sine, ci ca parte a proiectului.

Să vedem cum este concretizat acest proiect astăzi pe cazul României.

Transilvania (┼či Rom├ónia) ca Hinterland

Al doilea cuv├ónt cheie al paradigme este Hinterland. ├Än termeni tehnici, un Hinterland este o regiune ├«napoiat─â, periferic─â, care pivoteaz─â ├«n jurul unui centru mai puternic ┼či mai atractiv. Hinterlandul este regiunea din care centrul ├«┼či extrage stric ceea ce dore┼čte, f─âr─â s─â ca acesta s─â doreasc─â control deplin. Juridic, Hinterlandul este ┼či o zon─â ├«n care puterea politic─â a centrului (statul) este deja prezent─â, dar nu exist─â o domina┼úie sau st─âp├ónire deplin─â. Cel pu┼úin nu la nivel formal. 

├Än proiectul regional al Ungariei, ├«n acest moment, unei regiune precum Transilvania (de ce nu chiar Rom├óniei ├«n ├«ntregime!) ├«i este h─âr─âzit acest rol. Ungaria nu este revizionist─â ├«n sensul pur ÔÇô e destul de realist─â ┼či pragmatic─â s─â ├«n┼úeleag─â c─â asta nu se poate, cel pu┼úin deocamdat─â ÔÇô de aici ┼či o strategie nou─â, ├«n care nu teritoriul ├«n sine conteaz─â, nu doar popula┼úia maghiar─â, ci resursele, inclusiv ├«ntreaga popula┼úiei. C├ónd Ungaria, de pild─â, construie┼čte o cale ferat─â pentru terenuri de mare vitez─â Budapesta ÔÇô Cluj Napoca, ceea ce vrea este s─â dreneze popula┼úia regiunii ├«nspre universit─â┼úile din Budapesta (├«n siajul CEU guvernul Orban vrea s─â construiasc─â o re┼úea de universit─â┼úi ÔÇ×ne-sorosisteÔÇŁ ├«n limba englez─â), pacien┼úi pentru re┼úeaua de spitale din Budapesta ┼či ├«mprejurimi, plus for┼ú─â de munc─â calificat─â mai ales ├«n domeniul IT, adic─â una foarte calificat─â. Viktor Orban ┼čtie foarte bine c─â Clujul, indiferent de cre┼čterea spectaculoas─â, nu va putea niciodat─â concura cu Budapesta, deci e limpede unde se va afla polul de atractivitate. Transilvania, ├«n acest scenariu, ar deveni un veritabil Hinterland. 

Minoritatea maghiar─â din Rom├ónia, ├«n aceast─â nou─â viziune, are un rol de executant. Pe care UDMR-ul ┼či l-a asumat f─âr─â cr├óntire. UDMR-ul a fost decupat, t─âiat dup─â ÔÇ×patul lui ProcustÔÇŁ al politicii FIDESZ, adic─â a lui Viktor Orban. Kelemen Hunor s-a predat cu arme ┼či bagaje, controlul este total la guvernul Orban, prin trimisul special Katalin Szili, ├«ns─ârcinatul premierului ungar pentru ├«ntreaga regiune, iar ceea ce nu ├«ncape ├«n ÔÇ×patul lui Viktor OrbanÔÇŁ (liberi, pres─â, pozi┼úii) a fost decupat ┼či aruncat la co┼č; UDMR-ul nu mai este deci interesant dec├ót din acest punct de vedere, respectiv ca vehicul electoral. Trebuie s─â tac─â ┼či s─â fac─â ce i se spune. Eventual, s─â ├«ncaseze sumele de bani mult mai generoase pe care guvernul maghiar le livreaz─â. 

Chestiunea a fost confirmat─â de o ┼čtire care, la Bucure┼čti, ar fi meritat o dezbatere special─â. Zilele trecute, afla┼úi ├«ntr-o vizit─â politic─â ├«n Transilvania, liderii opozi┼úiei maghiare anti-Orban, au fost pur ┼či simplu umili┼úi de c─âtre Hunor Kelemen, pe care l-au invitat la un pr├ónz. Dup─â ├«ntrevedere, liderul UDMR a spus ├«ntr-un interviu la presa local─â c─â, ├«n timpul conversa┼úiei, le-a explicat celor doi lideri anti Viktor Orban c─â nu ar trebui nici m─âcar s─â se oboseasc─â s─â fac─â campanie electoral─â ├«n Transilvania: ÔÇ×Ar fi o pierdere de timpÔÇŁ. Un fel de ÔÇ×pleca┼úi acas─â ┼či s─â nu v─â mai prindem pe aici, aici e fieful lui Viktor Orban...ÔÇŁ. 

UDMR-ul, ├«n versiunea sa post-decembrist─â, este acum istorie. Sub conducerea aproape direct─â a lui Viktor Orban, prin instrumentul Hunar Kelemen, UDMR-ul a devenit un simplu vehicul electoral sau de putere. Banii pompa┼úi de la Budapesta au ├«necat cu totul orice spirit critic. Maghiarii din Transilvania nu sunt ┼úinta principal─â a lui Viktor Orban, cum am v─âzut. Deci nu au voie s─â ├«ncurce jocurile liderului de la Budapesta pentru care a┼ča zisul ÔÇ×┼úinut secuiescÔÇŁ este, totu┼či, prea mic. Vremea ÔÇ×eliber─âriiÔÇŁ lui sau chiar a Transilvaniei nu a venit ├«nc─â. Asta nu ├«nseamn─â c─â nu va veni. Dar, deocamdat─â, suntem a alt─â etap─â. 

Vom ilustra acum cum a lucrat noua paradigm─â regional─â a Ungariei pe un caz concret, respectiv cel al gazului de la Marea Neagr─â arondat se pare, prin ni┼če documente ├«nc─â nepublice, de c─âtre Budapesta.

Dosarul gazelor ÔÇô h├órtia de turnesol al unei mistific─âri na┼úionale de propor┼úii

S─â o lu─âm cu ├«nceputul, adic─â cu a┼ča numitul proiect BRUA (Bulgaria Rom├ónia Ungaria Austria), devenit BRU (f─âr─â Austria) ┼či pus acum s─â lucreze exclusiv ├«n favoarea Budapestei. 

Traseul de conducte numit BRUA a fost, ini┼úial un proiect european menit s─â contribuie la diversificarea aprovizion─ârii cu gaze a Uniunii Europene, reduc├ónd dependen┼úa energetic─â de gazul rusesc. Obiectivul esen┼úial era de a conecta Marea Neagr─â de hub-ul de la Baumgarten din Austria, permi┼ú├ónd transportul gazelor ajunse ├«n Marea Neagr─â (din zona caspic─â, de la ┼×ah Deniz II) sau extrase din Marea Neagr─â s─â intre ├«n sistemul de alimentare european. 

Central European Gas Hub AG (CEGH), cum se nume┼čte oficial hub-ul Baumgarten, este o platform─â situat─â la Viena, care este liderul de pia┼ú─â ├«n comer┼úul cu gaze din Europa Central─â ┼či de Est. ├Än 2015, CEGH a facilitat tranzitul unui volum total de 478.3 TWh gaz natural gas pentru pia┼úa OTC (over-the-counter) ┼či 26.5 TWh pentru pia┼úa PEGAS Gas Exchange (platforma pan-european─â PEGAS). 

Interesant este ac┼úionariatul CEGH: dou─â treimi din participa┼úii revin OMV, compania care de┼úine cea mai mare companie energetic─â rom├óneasc─â Petrom ┼či care exploateaz─â jum─âtate din rezervele de gaze ale Rom├óniei ┼či totalitatea rezervelor de ┼úi┼úei ale ┼ú─ârii. 15% revin slovacilor de la Eustream ┼či ├«nc─â 20% apar┼úin Bursei de la Viena (a se vedea imaginea de mai jos).

a2 jpg jpeg

Prima defec┼úiune se petrece ├«n perioada guvernului T─âriceanu, c├ónd Guvernul Rom├óniei a acordat grupului OMV concesiunea explor─ârii ┼či exploat─ârii perimetrului Neptun din Marea Neagr─â, ├«n pofida practicii interna┼úionale din domeniu, ├«n care statele acord─â aceste licen┼úe numai unor consor┼úii care cuprind companii na┼úionale (Romgaz ├«n cazul nostru). Multina┼úionala american─â Exxon Mobil de┼úine jum─âtate din drepturile de explorare si exploatare ale perimetrului Neptun, pe care le-a preluat in 2008 de la OMV Petrom, ├«ntr-o tranzac┼úie (care nu se ┼čtie cum) a fost acceptat─â de statul rom├ón. Cele doua companii au colaborat ├«n aceasta zon─â, iar ├«n 2012 au anun┼úat c─â au dat peste o cantitate substan┼úiala de gaze naturale, care ar con┼úine ├«ntre 42 si 84 de miliarde de metri cubi de hidrocarburi, echivalent cu consumul total al Rom├óniei pe 3-6 ani. Z─âc─âm├óntul a fost descoperit ├«n urma for─ârii pu┼úului Domino-1 de c─âtre ExxonMobil, prima opera┼úiune la mare ad├óncime ├«n largul ┼ú─ârmului rom├ónesc, la peste 3.000 de metri sub nivelul marii. Domino-1 este amplasat in Blocul Neptun, la 170 de kilometri de ┼ú─ârm, ├«n ape cu o ad├óncime de aproximativ 930 de metri. Interesant este ┼či faptul c─â ├«n apropierea perimetrului explorat de Exxon ┼či Petrom, Lukoil a confirmat un alt z─âc─âm├ónt de 30 de miliarde de metri cubi.

├Än anul 2012, pre┼čedintelui OMV de la acea dat─â, Gerhard Roiss declara: ÔÇ×Suntem o companie din Rom├ónia responsabil─â ┼či ac┼úion─âm ├«n concordan┼ú─â cu nevoile sale sociale. Vom exporta gaze doar dup─â ce vom satisface cererea din Rom├óniaÔÇŁ.

BRUA devine BRU. Toat─â lumea tace

Dup─â ce Comisia European─â a acceptat la finan┼úare proiectul de conducte de transport BRUA, Ungaria anun┼ú─â unilateral c─â nu va prelungi conducta care va ajunge pe teritoriul s─âu p├ón─â la grani┼úa austriac─â, deciz├ónd s─â r─âm├ón─â beneficiarul final al sistemului de transport al gazelor de la Marea Neagr─â. 

Transportatorul rom├ón de gaze, compania na┼úional─â Transgaz, men┼úioneaz─â, printr-un comunicat remis luni Bursei de Valori Bucure┼čti ├«n data de 24 iulie 2017 c─â, ├«n data de 18 iulie 2017, a primit o scrisoare din partea operatorului sistemului na┼úional de transport gaze naturale al Ungariei - compania FGSZ - referitoare la procesul de sezon deschis angajant planificat s─â se desf─â┼čoare pentru alocarea capacit─â┼úilor aferente coridorului de transport gaze naturale Rom├ónia - Ungaria - Austria. ÔÇ×Prin aceast─â scrisoare am fost informa┼úi asupra faptului c─â FGSZ nu poate derula procedura planificat─â din cauza lipsei aprob─ârii necesare din partea Consiliului de Supraveghere al companiei, motivat─â de probleme de eficien┼ú─â economic─â. Partea ungar─â a propus, ├«n schimb, derularea procesului de sezon deschis angajant doar pentru punctul de interconectare RO-HU, urm├ónd ca volumul de gaze de 4,4 mld.mc/an, care ar proveni dinspre Rom├ónia s─â fie distribuit din Ungaria ├«nspre Slovacia, Ucraina, Croa┼úia sau Serbia. ├Än paralel, FGSZ ar urma s─â continue discu┼úiile cu operatorul de transport gaze din Austria (Gas Connect) pentru a identifica ├«n continuare posibilit─â┼úi de transport fizic dinspre Ungaria ├«nspre Austria", spun reprezentan┼úii Transgaz. 

Potrivit acestora, ├«n contextul situa┼úiei descrise ┼či analiz├ónd aceast─â propunere, Transgaz informeaz─â ac┼úionarii ┼či poten┼úialii investitori regionali c─â, din perspectiva companiei, obiectivele ┼či proiectele asumate privind dezvoltarea pe teritoriul Rom├óniei a infrastructurii BRUA r─âm├ón neafectate. 

ÔÇ×Transgaz va avea ├«n vedere ca planificarea ┼či desf─â┼čurarea procesului de sezon deschis (rezervare de capacitate - n.r.) s─â ┼úin─â seama de toate obiectivele pe care coridorul BRUA ┼či le-a propus, inclusiv pentru asigurarea aliment─ârii sale cu gazele prezumat a fi produse ├«n Marea Neagr─â. Av├ónd ├«n vedere importan┼úa proiectului BRUA la nivel na┼úional, regional ┼či european, Transgaz va ac┼úiona astfel ├«nc├ót s─â nu fie afectat ├«n niciun fel termenul de ├«ncepere a oper─ârii comerciale a acestei surse de gaze", se mai arat─â ├«n comunicat. 

Oficialii Transgaz au ad─âugat c─â proiectul BRUA este dezvoltat ├«n contextul diversific─ârii surselor de alimentare cu gaze naturale a ┼ú─ârilor europene, cre┼čterii securit─â┼úii aliment─ârii cu gaze naturale a Rom├óniei prin acces la noi surse, facilit─ârii accesului pie┼úei din Centrul ┼či Sud-Estul Europei la resursele de gaze naturale din regiunea Caspic─â. Proiectul va asigura: pe direc┼úia Bulgaria - o capacitate de transport ├«n ambele sensuri de curgere de 1,5 mld.mc/an ┼či, pe direc┼úia Ungaria - o capacitate de transport de 1,75 mld.mc/an ├«n faza I ┼či 4,4 mld.mc/an ├«n faza II. ├Än prezent Transgaz se afl─â ├«n plin proces de implementare a fazei I a proiectului, beneficiind ┼či de suportul financiar din partea Uniunii Europene.

România acceptă fără să crâcnească decizia operatorului de gaz maghiar

Practic, Rom├ónia accept─â, f─âr─â nicio o tres─ârire decizia operatorului maghiar de transport FGSZ, care face parte, de altfel, din grupul MOL, la care principalul ac┼úionar este statul maghiar (prin MNV Zrt)! ┼×i astfel, conducta BRUA devine BRU ┼či toat─â lumea accept─â f─âr─â s─â cr├ócneasc─â noua situa┼úie, inclusiv Comisia European─â ┼či statul rom├ón. 

├Än ianuarie 2018, noul pre┼čedinte OMV, Rainer Seele declara: ÔÇ×Sunt volume mari care vor veni prin proiectul Neptun. Pia┼úa interna din Romania poate absorbi ┼či consuma doar o parte mic─â a gazului produs. Prin urmare, vorbim de cadrul legislativ ┼či de op┼úiunile de export de care avem nevoie. Volumele care nu pot fi consumate de pia┼úa rom├óneasc─â vor fi exportate. Acesta este de asemenea ├«n interesul economiei Rom├óniei, pentru c─â va ├«nt─âri balan┼úa comerciala a ┼ú─ârii. A┼čadar, posibilitatea de a exporta este obligatorie.ÔÇŁ 

La o ├«ntrebare ÔÇ×aranjat─âÔÇŁ privind pozi┼úia guvernului rom├ón fa┼ú─â de exportul de gaze, Seele r─âspunde : ÔÇ×Ne bucur─âm de ├«ntregul suport al Guvernului Rom├óniei. Nu exist─â ├«ngrijor─âri la momentul acesta. Dar cred c─â e cinstit s─â spunem de la bun ├«nceput care este natura acestui proiect: Neptun e, in mod clar, si un proiect pentru exportul de gaze. I-am spus asta ┼či pre┼čedintelui, c├ónd ne-am ├«nt├ólnitÔÇŁ, pentru a ├«ncheia apoteotic ÔÇ×Si ├«n Ungaria infrastructura trebuie sa fie disponibila astfel ├«nc├ót gazele de la Neptun sa nu fie blocate la grani┼úa cu Ungaria. Ce am ├«nv─â┼úat din experien┼úa mea de afaceri este c─â fiecare ┼úar─â de tranzit are un interes ├«n afacerea transportului de gaze naturale pe teritoriul s─âu, iar acesta este un bun model de business. Sunt convins c─â ┼či Ungaria va fi un partener interesat ┼či c─â va investi ├«n infrastructura necesar─â. Acesta este un proiect care d─â Ungariei o mult mai mare importan┼ú─â ca plac─â turnant─â ├«n transportul gazului din estul ├«n vestul EuropeiÔÇŁ. 

A┼čadar, ├«n mod paradoxal, OMV decide s─â accepte situa┼úia creat─â de c─âtre Ungaria ┼či chiar s─â v├ónd─â ├«ntreaga cantitate care va fi extras─â din perimetrul Neptun c─âtre firmele maghiare.

<b>Cum s-a ajuns aici? Minte-m─â, dar minte-m─â frumos... </b>

Pe 30 ianuarie, liderul maghiar Viktor Orban s-a aflat la Viena, unde a avut ├«ntrevederi cu noul cancelar, Sebastian Kurz. Cu aceast─â ocazia, a avut loc o ├«ntrevedere la sediul Ambasadei Ungariei din Viena unde au participat ┼či vice-cancelarul Heinz-Christian Strache ┼či Ministrul infrastructurii Norbert Hofer. Dac─â acolo s-au discutat tranzac┼úiile dintre OMV (unde statul austriac e ac┼úionar) ┼či cele trei companii maghiare care urmau s─â preia gazul din Marea Neagr─â nu putem dec├ót s─â specul─âm. 

Ce urmeaz─â e deja ┼čtiut. Ministrul de externe maghiar vine pe 5 februarie la Bucure┼čti pentru o vizit─â de o zi, ├«n care ├«i alinieaz─â pe num─ârul doi ┼či trei din statul rom├ón plus ministrul de externe ┼či ob┼úine ce vrea. Ajuns la Budapesta, spune victorios c─â Rom├ónia ├«i va vinde Ungariei tot gazul din Marea Neagr─â, 4,4 miliarde mc de gaz. Ministrul rom├ón de externe d─â un comunicat c─âtre pres─â (?) prin care neag─â informa┼úia, dar pe site-ul oficial MAE nu apare nimic (!). ┼×i cu sl─ânina ├«n pod ┼či cu sufletul ├«n rai! 

Dup─â c├óteva zile de la nega┼úiile MAE, iese ├«n scen─â Viktor Orban ┼či, probabil pe baza ├«n┼úelegerilor de la Viena, anun┼ú─â c─â ÔÇ×trei companii din Ungaria au c├ó┼čtigat o licita┼úie in acest sens in RomaniaÔÇŁ, el ad─âug├ónd ÔÇ×├Än foarte scurt timp vom semna un acord, care ne va permite pentru urm─âtorii 15 ani s─â import─âm peste 4 miliarde de metri cubi de gaze din RomaniaÔÇŁ. Ultimul comunicat din acest schimb de mesaje este ┼či replica MAE ungur la ultimele declara┼úii ale MAE rom├ón care negase con┼úinutul discu┼úiei cu ministrul de externe P├ęter Szijj├írt├│ din timpul vizitei de la Bucure┼čti din 5 februarie. MAE ungur este cinic ┼či dispre┼úuitor c├ónd d─â replica omologului rom├ón, iar comunicatul, duce ce reia ┼či explic─â tezele ministrului ungur, se ├«ncheie cu prietenescul ÔÇ×prin urmare declara┼úia f─âcut─â de Ministrul de externe rom├ón este lipsit─â de sensÔÇŁ (!). 

Dup─â interven┼úia lui Orban ┼či a MAE maghiar, toat─â lumea de la Bucure┼čti tace.

Este foarte clar acum c─â OMV a contractat deja ├«ntreaga cantitate extras─â ├«n perimetrul Neptun cu trei firme maghiare, este clar c─â acest lucru se preg─âte┼čte de mult, este clar c─â partea rom├ón─â a cunoscut ├«ndeaproape acest mers al lucrurilor ┼či este clar c─â Guvernul Rom├óniei a sprijinit acest demers.

├Än contextul ├«n care pre┼čedintele rus Vladimir Putin are un plan transparent de a folosi rela┼úiile politice bune cu Turcia (mai nou), Bulgaria, Serbia ┼či Ungaria pentru a dezvolta infrastructura care ar urma s─â duc─â gazele ruse┼čti ├«n Europa Occidental─â de-a lungul fostului proiect de gazoduct South Stream, la care s-a renun┼úat. Traiectoria noului gazoduct va fi decis─â p├ón─â la sf├ór┼čitul anului 2019, ceea ce ar aduce Ungaria ├«n postura de a dispune de infrastructura necesar─â prelu─ârii a 10 miliarde de metri cubi de gaze la grani┼úa sa de sud. Acest nou traseu va consolida pia┼úa de gaze din Ungaria ┼či va conduce la transformarea acestui stat ├«ntr-un hub regional de gaze naturale, pentru c─â totul trebuie privit in contextul noului stadiu de evolu┼úie al proiectului BRUA (Bulgaria-Rom├ónia-Ungaria-Austria), care devine BRU, prin excluderea Austriei de c─âtre operatorul maghiar de transport. ┼×i uite-a┼ča, pe nesim┼úite, Ungaria va mai dispune de infrastructur─â suplimentar─â de 15 miliarde mc, ├«n vreme ce Rom├ónia este ocolit─â de toate coridoarele regionale de transport al gazelor. Nu ne-ar mira, ├«n acela┼či context, ca Ungaria s─â devin─â hub regional ┼či pentru gazul lichefiat adus de americani ├«n Polonia, fapt foarte posibil dac─â se realizeaz─â ÔÇô cu bani europeni -gazoductul ce va uni terminalele de gaz lichefiat din Polonia ┼či Croa┼úia, gazoduct care va str─âbate Ungaria.....

Câteva întrebări care nu pot rămâne fără răspuns

Episodul gazelor din Marea Neagr─â v├óndute Ungariei este expresia cea mai elocvent─â a noii paradigme prin care ac┼úioneaz─â Budapesta ├«n regiune. Concomitent, e aproape neverosimil prin lipsa de claritate ┼či lipsa de coordonare a p─âr┼úii rom├óne.

Rămân, deocamdată, incomparabil mai multe întrebări decât răspunsuri, iar autorităţile sunt obligate să clarifice aceste chestiuni:

Dup─â ce MAE rom├ón l-a contrazis pe ministrul de externe maghiar, a intervenit autoritar premierul Viktor Orban care a spus explicit c─â trei companii maghiare au semnat deja pentru a cump─âra gazul din Marea Neagr─â ├«n Ungaria. Una dintre ele este compania MOL, care prin acest contract, va deveni ┼či mai puternic─â. Statul rom├ón evident c─â ┼čtia de aceast─â tranzac┼úie. Nimeni nu a comentat ┼či nu comenteaz─â ├«n continuare. Care e miza Bucure┼čtiul ├«n acest joc?

Pentru cine spune c─â Rom├ónia, ca atare, nu particip─â la aceast─â opera┼úiune comercial─â, vom reaminti ├«nc─â un episod. Anul trecut TRANSGAZ ┼či FGSZ (tot din grupul MOL) ÔÇô operatorul maghiar de gaz ÔÇô au organizat ├«mpreun─â licita┼úia pentru rezervarea capacit─â┼úii interconectorului, respectiv 4,4 miliarde metri cub (reamintim c─â interconectorul ┼či conductele sunt construite de c─âtre Rom├ónia din bani europeni). Licita┼úia a fost c├ó┼čtigat─â, conform ministrului de externe maghiar, de dou─â companii din Ungaria, MOL ┼či MVM. Cum au f─âcut cele dou─â entit─â┼úi ale statului rom├ón, respectiv maghiar, aceast─â licita┼úie, pentru a vinde, adic─â, ├«n avans, capacitatea unui interconector ├«nc─â neconstruit? S-a tranzac┼úionat, ├«n avans, ┼či gazul neextras de la Marea Neagr─â cu o rapiditate cel pu┼úin suspect─â. Statul rom├ón nu avea cum s─â nu ┼čtie de aceste tranzac┼úii.

Întrebarea este evidentă. De ce această grabă? Ce a primit România în schimb? De ce nimeni, la nivel oficial, nu abordează subiectul? Graba poate fi justificată, eventual, din perspectiva lui Viktor Orban în perspectiva alegerilor parlamentare care stau să vină (8 aprilie 2018), pentru a avea toate cărţile aliniate pe masă, dar în niciun caz din perspectiva României.

S-a plasat statul rom├ón prin acest gest explicit de partea lui Viktor Orban ┼či a taberei sale? Pe ce baz─â? Cu ce scop? Care e viziunea comun─â din care fiecare parte c├ó┼čtig─â ├«n mod egal? Deocamdat─â nu vedem dec├ót o inferioritate ┼či subordonare crase din partea Rom├óniei, a┼ča cum este aceasta explicitat─â inclusiv la nivelul reprezent─ârilor politice ┼či diplomatice. Un ministru maghiar de externe care se ├«nt├ólne┼čte cu aproape toat─â lumea din statul rom├ón ├«n condi┼úiile ├«n care maximum ce i se ofer─â ministrului rom├ón de externe la Budapesta este doar o ├«nt├ólnire cu omologul s─âu.

Pozi┼úia ┼či proiectul maghiar le ┼čtim. Nu ├«l cunoa┼čtem pe cel rom├ónesc. De unde ┼či o ├«ntrebare care le rezum─â pe toate: C├ónd vom avea o pozi┼úie coerent─â a statului rom├ón apropo de aceast─â chestiune ├«n care subiectele s─â fie puse, coerent ┼či credibil pe agend─â? Cel pu┼úin cele care ┼úin de implicarea ┼či gesticula┼úia politico-economic─â a statului rom├ón.