O carte foarte rară a umanistului transilvănean Johannes Honterus, expusă la Muzeul Național al Unirii  jpeg

O carte foarte rară a umanistului transilvănean Johannes Honterus, expusă la Muzeul Național al Unirii

📁 Muzeele României
Autor: Redacția
🗓️ 8 aprilie 2021

O carte extrem de rară din secolul al XVI-lea, din care se mai păstrează în lume doar 16 exemplare, avându-l ca autor pe umanistul transilvănean Johannes Honterus, achiziționată de Muzeul Național al Unirii (MNU) dintr-un anticariat din Noua Zeelandă, poate fi admirată în cadrul unei mini-expoziții găzduite de MNU Alba Iulia.

„Exponatul lunii aprilie” la MNU Alba Iulia, „Rudimentorum cosmographicorum Ioan. Honteri Coronensis libri III (Zurich, 1564)”, este o lucrare de mici dimensiuni, care reunește între coperțile sale o descriere geografică în versuri a lumii, așa cum era ea cunoscută la mijlocul secolului al XVI-lea, și o serie de hărți. Într-o accepțiune modernă, lucrarea lui Honterus poate fi considerată un atlas de buzunar.

„Cartea a apărut la Zurich, în anul 1564. Este, practic, o reeditare a unei lucrări mai vechi a lui Honterus, care a apărut inițial la Cracovia, în 1530, dar căreia i s-au adăugat hărți. În prima ediție, cea din 1530, apărea o singură hartă. Ediția expusă la MNU, datată la 1564, ajunge la 14 file duble, care prezintă hărți ale lumii așa cum era ea cunoscută la momentul respectiv", a afirmat, miercuri, cu prilejul vernisajului, muzeograful Florin Bogdan, citat de Adevărul.

2021 aprilie 7 afis exponatul lunii honterus a3  600x849 jpg jpeg

El a subliniat că lucrarea este „rezultatul curiozității umane, rezultată în special în urma marilor descoperiri geografice de la sfârșitul secolului al XV-lea și începutul secolului al XVI-lea, când toată lumea voia să știe cum arată noile continente”.

„Este deosebit de rar, în sensul în care, până în momentul achiziției de către Muzeul din Alba Iulia, mai erau cunoscute în lume doar 15 exemplare”, a precizat Florin Bogdan.

Muzeograful a arătat că lucrarea expusă are foarte puține însemnări manuscrise, însă se știe sigur că, undeva în secolul al XVIII-lea, ea se afla într-un mediu cunoscător de limbă greacă, pentru că are un fragment de notă manuscrisă în limba greacă, "mutilată, din păcate, cu ocazia relegării volumului", în secolul al XIX-lea.