Licitatie publică pentru una dintre fortificațiile Regelui Carol I. Cum s-a ajuns ca mândria marelui Rege să fie vândută cui dă mai mult și ce se alege din moștenirea sa?
Puțini știu dar în jurul Capitalei există o centură de fortificații realizată sub comanda Regelui Carol I pentru a proteja Capitala de un eventual război cu rușii, mai exact cu Imperiul Țarist. Construcţia centurii de fortificaţii a Bucureştiului a presupus un efort colosal, atât în ceea ce priveşte bugetul cât şi forţa de muncă implicată. Cele 36 de fortăreţe menite să apere Capitala au costat echivalentul în lei a peste 615 milioane de euro. Acum, toată această investiţie gigantică zace în uitare deşi are un potenţial socio-cultural şi istoric colosal.
Publicam recent un articol cu privire la starea de degradare in care se află cea mai importantă construcție ridicată de Regele Carol I - Palatul Peles. De curând insa, una dintre fortificațiile construite de Regele Carol I în jurul Bucureștiului, pentru a proteja Capitala, a fost scoasă la licitație! cum s-a ajuns aici?!
Anunțul sună în felul următor: „Teren intravilan in suprafata totala de 17.199 mp (cu deschidere la șosea de 120 m), construcție subterană denumită FORT in suprafața de 3.294,30 mp si construcție anexă în suprafata de 38,74 mp situate în oraș Bragadiru, pe DNCB Km 48, jud. Ilfov” Mai exact este vorba de o executare silită a unei firme, Munplast SA, care a intrat in faliment și căreia îi sunt scoase la licitație bunurile pentru a putea fi acoperite datoriile. Se pare că licitația, din lipsă de cumpărători, s-a tot amânat. Pretul de pornire ... 400.000 de euro!
Scurtă prezentare a situației bateriilor și forturilor
Ridicate cu un mare efort financiar (INCLUSIV PLATA EXPROPRIERILOR) în vremea Regelui Carol I si sub atenta supraveghere a lui Henri-Alexis Brialmont, un renumit arhitect militar belgian care-a realizat și centura de apărare a Anversului și a Liegului, la momentul „botezului focului” acestea au fost abandonate din mâinile dușmanilor, Capitala fiind predată fără alte lupte afară de cele de pe Neajlov. Centura de fortificații fusese ridicată după niște standarde care in 1916 erau, mare parte depășite. În plus armamentul pus de armata română înainte de Primul Război Mondial, fusese demontat încă de la moartea lui Carol I si dus in alte zone de apărare, astfel incat folosirea fortificatiilor era inoportună. Totuși, nemții, care știau de eforturile grozave ale regelui Carol I, erau pregătiți pentru un asediu lung al Bucureștiului la finalul lunii noiembrie 1916 și nu la o predare necondiționată a orașului. Rapoartele militare arată că aduseseră tehnică militară suplimentară pentru a străpunge această cetate.
Generalul August von Mackensen și Feldmareșalul Paul von Hindenburg au fost uimiți când au găsit forturile și bateriile goale. Bucureștiul a căzut în mâna inamicului în ziua de 6 decembrie 1916, fără lupta. “Noi știam că Bucureștii sunt o cetate puternică și adusesem, pentru a o reduce, material de artilerie de cel mai mare calibru. Acum, această faimoasa cetate nu este decât un oraș deschis. Nici o piesă de artilerie nu mai încorona puternicele sale întărituri și cupolele sale blindate se transformaseră în cupole din lemn. Spionajul nostru din timp de pace, așa de lăudat de inamicii noștri, nici nu parvenise să constate că Bucureștii au fost dezarmați, înainte de intrarea în război”.
