Istoria bazei militare secrete din Munții Poiana Ruscă, închisă în urmă cu două decenii
La două decenii de la închiderea unității militare antiaeriene din Vadu Dobrii, localitate din Munții Poiana Ruscă (județul Hunedoara), locul din care au fost lansate rachete, în decembrie 1989, spre ținte false, zona a rămas „camuflată” de natură și zăpadă, oferind oaspeților ei o priveliște stranie.
Din anul 2003, fosta unitate antiaeriană de la Vadu Dobrii, Hunedoara, a fost închisă şi lăsată în conservare. A funcționat timp de jumătate de secol în locul izolat din Munții Poiana Ruscă, înconjurat de păduri și aproape inaccesibil din cauza drumurilor grele, dar și a faptului că niciun civil din zonă nu avea voie să se apropie de el.
Fostul loc interzis, evitat de localnici
La două decenii de când fosta bază militară a fost închisă și lăsată în conservare, clădirile și construcțiile sale dezafectate, care ocupă un teren de circa 26 de hectare, oferă o priveliște stranie.
„În vremea în care unitatea militară avea activitate, satul Vadu Dobrii, aflat la doi kilometri de ea, era mult mai animat. Acum în sat au mai rămas vreo zece oameni, iar pe drumurile altădată tranzitate de camioane militare, mai circulă aproape numai mașini de lemne. La fosta unitate de rachete mai ajung doar cei care păzesc clădirile, în rest, o mulțime de animale sălbatice mișună în împrejurimi: urși, lupi și căprioare”, spune o localnică din Vadu Dobrii.
În cele două decenii de la închiderea bazei militare din Munții Poiana Ruscă, fostele sale cazărmi s-au degradat, iar pe terenurile din jurul lor natura a pus stăpânire.
Până primăvara târziu, adesea locul este acoperit cu zăpadă, iar urmele animalelor sălbatice care îl stăpânesc se văd la tot pasul.
Baza militară secretă, veche din anii '60
În 1962, primele rachete au fost aduse în locul din munţi, numit Valea Ursului, unde a fost înfiinţat unul dintre cele patru divizioane ale Regimentului 15 Rachete şi Artilerie antiaeriană.
Celelalte divizioane de foc au fost amplasate la marginea satului Sânpetru (Haţeg), la Orăştie şi deasupra satului Sârbi (comuna Ilia), iar divizionul tehnic şi centrul de comandă al unităţii se aflau în Hunedoara.
Divizioanele au fost dotate cu rachete sovietice Dvina şi Volhov şi cu baterii de artilerie antiaeriană de calibrul 57 mm pentru apărarea antiaeriană la înălţimi mici şi, din anii ´80, cu mitraliere antiaeriene MR-4 de calibrul 14,5 mm de provenienţă românească.
Rachete lansate spre ținte false
Fosta unitate militară antiaeriană a funcţionat din anii ´50 până la începutul anilor 2000, dar singurele rachete au fost activate, potrivit foştilor militari, în seara de 25 decembrie 1989, în timpul Revoluţiei.
Atunci, pe ecranele staţiilor de radiolocaţie au apărut zeci de ţinte aeriene neidentificate, iar din Divizioanele de la Sânpetru – Haţeg şi Vadul Dobrii – „Valea Ursului”, au fost lansate rachete, care s-au autodistrus în aer, deoarece nu întâlniseră nicio „ţintă” dintre cele vizualizate pe radar.
Componente ale uneia dintre rachete au căzut în curțile oamenilor din comuna Lunca Cernii de Jos, aflată în apropiere și au fost descoperite în 2021, îngropate.
„Elementele metalice descoperite fac parte din carcasa metalică a unei rachete produsă în era sovietică. Este vorba despre un sistem de rachete sol-aer 20 DSU Volhov. Componentele metalice nu prezintă pericol pentru populaţie întrucât nu conţîn material exploziv sau detonator”, informau atunci reprezentanții Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Hunedoara.
Unitatea a intrat în conservare în 2003. Terenurile și clădirile ei au fost preluate de Primăria Hunedoara.
Inițial, autoritățile au plănuit transformarea locului aflat la circa 60 de kilometri de Hunedoara, cu ajutorul unor investitori, într-un obiectiv turistic, lucru care nu s-a mai întâmplat.
Vezi FOTO/VIDEO pe adevarul.ro.
