IICCMER lansează împreună cu TVR 2 campania "Dreptul la memorie. Argumente pentru un Muzeu al Comunismului la București"
Vineri, 8 mai 2015, de la orele 19.00, pe TVR 2, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER), împreună cu Televiziunea Română, lansează campania Dreptul la memorie. Argumente pentru un Muzeu al Comunismului la București.
Campania se derulează pe durata a şapte episoade, fiecare dedicat unei anumite perioade și problematici specifice regimului comunist. Noutatea abordării rezidă, printre altele, în permanenta comparație cu memorialele și muzeele deja existente în alte țări ale Europei Centrale și de Est care au trecut prin experiența totalitară. Campania se va încheia cu o dezbatere care va rezuma concluziile prezentărilor documentare.
Difuzate în fiecare vineri, de la ora 19.00, pe TVR 2, episoadele vor fi structurate astfel:
Episodul I, 8 mai 2015
ISTORII LA RĂSCRUCE
Sfârșitul celui de al Doilea Război Mondial a găsit România ocupată de trupele Armatei Roșii, fără Basarabia, fără Nordul Transilvaniei și cu soarta pecetluită la Yalta. Sovietizarea a început încă înainte de semnarea păcii. Orice urmă de rezistență a fost anihilată.
Țările Baltice au cunoscut, poate mai mult ca oricare alt stat comunizat, violența comunizării.
Realizator:Ruxandra Țuchel
Episodul II, 15 mai 2015
GULAGUL ROMÂNESC
După modelul sovietic, instalarea puterii comuniste în România s-a făcut prin trimiterea în închisori și lagăre de muncă a oricărui posibil opozant. Majoritatea lagărelor de la Canal sau din Bălțile și Delta Dunării au fost distruse după 1964. Căutăm alături de specialiști și martori urmele acestora.
Realizator:Roxana Chiriță
Cumpără acumEpisodul III, 22 mai 2015
GÂNDIREA ARESTATĂ
Sfârșitul anilor 50 a însemnat, sub aparența unei independențe față de Uniunea Sovietică, un nou val de represiune. Principalii vizați au fost de această dată vârfurile intelectualității și studenții. Avertizată fiind de Revoluția Maghiară din 56, puterea comunistă de la București nu a riscat tulburări de genul celor din țara vecină.
Realizator:Roxana Chiriță
Episodul IV, 29 mai 2015
FUGA DIN INFERN
În fața agresivității regimului a existat o formă de reacție:refugiul, fuga. Dacă în primii ani au existat oameni care au reușit să fugă din țară, alții au ales calea munților, pentru a lupta cu arma în mână, sperând la un ajutor extern. Treptat, cei din munți vor fi prinși. În țară, dorința de a pleca a crescut odată cu timpul. Cu cât regimul era mai bine instalat și mai greu de crezut că va fi înlăturat, cu atât nevoia de libertate creștea.
Asemenea Zidului Berlinului, Dunărea atrăgea anual sute de fugari.
Realizator:Cristina Rădulescu
Episodul V, 6 iunie 2015
LIBERTATE?
De la eliberarea deținuților politici la vizita în China și schimbarea ideologică a politicii lui Ceaușescu. Deschiderea regimului în anii de început ai lui Nicolae Ceaușescu a dat speranțe. Momentul Praga 1968 și reacția oficială a României au întreținut optimismul. În numai câțiva ani totul se va dovedi a fi fost o iluzie.
Realizator:Cristina Oancea
Episodul VI, 13 iunie 2015
ȘASE POVEȘTI DIN COMUNISM
Comunismul a afectat în primul rând viața omului obișnuit. Șase cazuri individuale definesc absurdul și violența regimului comunist. Cele șase povești s-au petrecut în România. Ele ar fi putut la fel de bine să facă parte din orice țară din blocul socialist.
Realizator:Ruxandra Țuchel
Episodul VII, 19 iunie 2015
MINCIUNA
Tot mecanismul creat de comunism s-a bazat pe minciună. De la instalarea sa puterea comunistă a mințit tot timpul. Minciuna a ajuns politică de stat, de sistem. Mitul binefacerilor comunismului față de rivalul capitalist se demontează cel mai bine la Berlin. Diferențele dintre cele două părți ale aceluiași oraș se văd încă.
Împotriva minciunii trebuie să acționeze memoria, mărturia, dovada. Unele țări foste comuniste au strâns parte din aceste dovezi în muzee și instituții dedicate studierii acestei perioade. Experiența lor ne poate fi benefică.
Realizator:Alexandru Munteanu
Episodul VIII, 26 iunie 2015
DEZBATERE-CONCLUZII
Campania Dreptul la memorie. Argumente pentru un Muzeu al Comunismului la Bucureștiface parte dintr-o serie mai amplă de acţiuni întreprinse de IICCMER în vederea aducerii în atenţia publică a necesităţii înfiinţării MCR. Printre obiectivele majore ale creării unui astfel de muzeu se numărăasigurareacunoaşterii trecutului recent de către publicul larg, precum şi încurajarea noilor generaţii de a construi acestei ţări îndelung încercate un viitor mai bun. Bucureștiul este una dintre puținele capitale ale fostelor țări comuniste care nu are încă un muzeu dedicat perioadei totalitare, iar IICCMER, alături de Parlament, alte instituții guvernamentale și societatea civilă, şi-a propus să schimbe acest lucru. În acelaşi timp, deținătoare a unei vaste arhive video, Televiziunea Română deţine un rol indispensabil în concretizarea acestui deziderat.
Pe parcursul difuzării emisiunilor, publicul va avea posibilitatea de a-şi aduce contribuţia la crearea Muzeului Comunismului în România prin donaţii de obiecte, documente, fotografii etc. din perioada comunistă, dar şi contribuind cu idei şi sugestii referitoare la amenajarea viitorului spaţiu muzeal. Mesajele telespectatorilor sunt aşteptate pe adresele de e-mail ale campaniei:dreptullamemorie@tvr.ro, muzeulcomunismului@tvr.ro şi office@iiccmer.ro.
