DEZBATERE HISTORIA: Suleyman Magnificul, ce nu aţi văzut în film! Adevărata faţă a Roxelanei şi influenţa haremului
Serialul Suleyman Magnificul – sub domnia Iubirii a cunoscut o popularitate foarte mare în România şi nu numai aici. Din acest motiv revista Historiaa dedicat cel mai recent număr al său (care apare pe piaţă vineri, 13 decembrie) acestui personaj istoric.
Dincolo de realităţile istorice – care stau, de fapt, la baza tuturor poveştilor şi scenariilor despre Suleymanşi Roxelana– există întrebarea de ce anume am ales să tratăm, cu seriozitate şi numeroase detalii (relaţiile cu Ţările Române, misterele haremului, adevărurile omise din film), personalitatea sultanului rămas în istorie drept „Magnific”.
Oricât de inedită şi interesantă ar fi istoria perşilor, a sumerienilor, a aztecilor şi oricât de multe poveşti de alcov s-ar fi petrecut în lumea vikingilor, a hunilor sau la curtea basileilor de la Constantinopol, toate acestea pot fi dezvoltate, de regulă, în articole de mici dimensiuni într-o revistă care aduce mai cu seamă în prim-plan frânturi din istoria naţională. Aceasta ar fi fost, poate, şi soarta lui Suleyman, în absenţa unui serial care a făcut personajul cunoscut în România.
Aşadar, înainte de a acuza serialul că romanţează sau falsifică pe alocuri istoria, ar trebui să-l privim, poate, cu alţi ochi, recunoscători fiindu-i pentru şansa de a prezenta, într-un Dosar „
” şi într-o emisiune la
, o bucată de istorie extraordinar de captivantă din secolul al XVI-lea.
, precum care au fost relaţiile lui Suleyman cu Ţările Române, ce se întâmpla în harem, ce nu este adevărat în serial, de ce a reacţionat atât de dur autorităţile de la Istanbul, dar şi ce ar putea urma în următoarele episoade,
Süleyman I, supranumit Kânûnî („Legislatorul”), cunoscut în lumea creştină ca Soliman „Magnificul”, a fost unul dintre puţinii sultani otomani care a urcat pe tron fără vărsare de sânge, fiind unicul fiu supravieţuitor al lui Selim I. Domnia sa impresionantă (1520-1566) a marcat apogeul Imperiului Otoman. Soliman a fost atât beneficiarul cuceririlor străluciţilor săi înaintaşi, cât şi artizanul celui mai puternic stat din lume, în secolul al XVI-lea stăpânind teritorii însemnate pe trei continente. Sub conducerea măreţului sultan, Imperiul Otoman a atins extinderea teritorială maximă (cuceririle ulterioare nu vor fi decât efemere sau minore, precum Creta şi Cipru) şi s-a transformat într-un succesor veritabil al statului Bizantin;dar nu al vestigiului cucerit de Mahomed al II-lea, ci al Imperiului Roman de Răsărit de la apogeul său
