De ce se sinucid ungurii? jpeg

De ce se sinucid ungurii?

­čôü Istorie recent─â
Autor: George Damian

La ├«nceputul anului 2010,  EUObserver anun┼úa c─â cea mai mare rata a sinuciderilor ├«n Europa r─âm├óne ├«n continuare ├«n Ungaria. Conform unei statistici ├«ntocmite ├«n luna aprilie de Organiza┼úia pentru Cooperare ┼či Dezvoltare din Europa (OECD), ├«n ciuda faptului c─â nivelul de via┼úa ├«n Ungaria este unul ridicat, 21 de unguri din 100.000 au preferat s─â ├«┼či ├«ncheie singuri socotelile cu via┼úa ├«n anul 2009. De ce prefer─â ungurii sinuciderea este o ├«ntrebare care ├«i fr─âm├ónt─â pe exper┼úii si scriitorii de la Budapesta de mai bine de un secol.

Din acest punct de vedere Ungaria dep─â┼če┼čte p├ón─â ┼či Japonia, unde au fost ├«nregistrate ├«n 2009 doar 19 sinucideri la 100.000 de locuitori. Aceea┼či cifr─â este ├«n Finlanda de 18 sinuciga┼či la 100.000 de locuitori, 14, 2 ├«n Fran┼úa, 14 ├«n Elve┼úia, 13, 2 ├«n Polonia ┼či 12, 6 ├«n Austria (ultimele dou─â fiind ┼ú─âri catolice). Statele cu cea mai sc─âzut─â rata a sinuciderilor ├«n Europa sunt:Grecia (2, 9), Italia (4, 8) ┼či Marea Britanie (6, 1).

├Än Rom├ónia, rata sinuciderilor este 12, 9 la 100.000 de locuitori ÔÇô ├«ns─â trebuie men┼úionat faptul c─â aceast─â cifr─â este influen┼úat─â de prezen┼úa a 1, 5 milioane de etnici maghiari ├«n Rom├ónia. Astfel, jude┼úul Harghita a fost ├«nregistrat─â ├«n anul 2008 o rat─â de 28, 8 sinucideri la 100.000 de locuitori, cu mult mai mare dec├ót media pentru ├«ntreaga Rom├ónie.

├Än secolul al XX lea, Ungaria a avut o istorie trist─â a sinuciderilor. Conform statisticilor oficiale, rata sinuciderilor a ├«nceput s─â creasc─â abrupt ├«n anii '50 pentru ca ├«n anii '70 ÔÇô '80 s─â ating─â un maxim de 45 de sinucideri la 100.000 de locuitori. Rata mare a sinuciderilor ├«n Ungaria s-a p─âstrat ┼či ├«n anii '90, ├«ns─â a ├«nceput s─â scad─â dupa anul 2000 ├«n urma desf─â┼čur─ârii unor programe guvernamentale destinate combaterii acestui flagel. Totu┼či Ungaria ┼či-a p─âstrat primul loc ├«ntre statele europene.

O boal─â veche

├Än Budapesta metoda favorit─â a sinuciga┼čilor este s─â sar─â de pe impresionantele poduri care traverseaz─â Dun─ârea. De multe ori acest gest are o mare component─â exhibi┼úionist─â: sinuciga┼čul anun┼ú─â posturile de ┼čtiri (care ├«n anii '90 se ├«ntreceau ├«n transmiterea ├«n direct a s─âriturii mortale) ┼či de cele mai multe ori i┼či d─â foc ├«nainte de saltul ├«n gol.

Pod Budapesta jpg jpeg

├Äns─â aceste gesturi nu constituie o noutate la Budapesta. La sf├ór┼čitul secolului al XIX lea ├«n Budapesta a fost inaugurat podul Sf├ónta Margareta ÔÇô care a fost imediat preluat de ungurii care decideau s─â ├«┼či incheie socotelile cu via┼úa. Pe 22 august 1877, poetul Janos Arany chiar a dedicat un poem sinuciga┼čilor care se ├«nghesuiau pe podul Sf├ónta Margareta, poem ├«nso┼úit de o gravur─â sugestiv─â realizat─â de Mihaly Zichy.

O explica╚Ťie genetic─â

├Än anul 2001, psihiatrul sloven A. Marusic a lansat teoria conform c─âreia maghiarii sunt mai ├«nclina┼úi spre sinucidere datorit─â mo┼čtenirii lor genetice uralo-altaice, publicat─â ├«n British Journal of Psychiatry.

Marusic porne┼čte de la constatarea ca ├«n Europa ┼ú─ârile cu cea mai mare rata a sinuciderilor sunt Ungaria ┼či Finlanda, ai c─âror locuitori mai ├«mp─ârt─â┼česc o caracteristic─â: faptul c─â 90% din genele lor sunt europene ┼či 10% sunt uralice. Din punct de vedere istoric, actualul teritoriu al Ungariei a fost ocupat ├«n secolul al IX-lea de 100.000 p├ón─â la 300.000 de migratori veni┼úi din Asia Centrala, alc─âtuind un procent de 10-25% din popula┼úia existent─â ├«n acel moment.

├Än Europa exista o puternic─â tradi┼úie a fabric─ârii ┼či consumului de alcool (sub forma vinului, berii sau cidrului) ÔÇô ├«ns─â popula┼úiile din Asia Central─â nu cuno┼čteau alcoolul. Teoria lansat─â de Marusic sus┼úine c─â membrii triburilor uralo-altaice veni┼úi ├«n Europa, a c─âror structur─â genetic─â nu era compatibil─â cu consumul de alcool, sunt str─âmo┼čii popoarelor care ├«n prezent ├«nregistreaz─â rate ridicate de sinucidere.

Genele amintite sunt responsabile pentru o procesare gre┼čit─â a alcoolului care duce la instalarea rapid─â a alcoolismului ┼či la dezvoltarea de tulbur─âri mentale care favorizeaz─â sinuciderea.

Gena ADH2-2 este una extrem de comun─â printre ru┼či, iar cercet─âtorul Ogurtsov a demonstrat ├«n anul 2001 c─â exist─â o leg─âtura direct─â ├«ntre aceast─â gen─â ┼či dependen┼úa de alcool ┼či ciroza. Datele statistice au mai indicat faptul c─â purt─âtorii acestei gene sunt mult mai predispu┼či unor r─âspunsuri emo┼úionale negative (agresivitate si depresie). Aceea┼či gen─â pare s─â fie prezent─â la maghiari, ru┼čii dob├óndind-o ├«n urma faptului c─â au fost domina┼úi mai bine de 300 de ani de t─âtari, la r├óndul lor o popula┼úie uralo-altaic─â.