Coasta de Aur, Eldorado african jpeg

Coasta de Aur, Eldorado african

Coasta de Aur, acest Eldorado african, a cunoscut odat─â o perioad─â de mare bog─â╚Ťie ╚Öi influen╚Ť─â, ├«nc├ót nici m─âcar puterile europene nu au reu╚Öit s─â se impun─â aici. Bog─â╚Ťia sa, construit─â pe nego╚Ťul cu aur ╚Öi sclavi, a cunosut ├«ns─â ╚Öi sf├ór╚Öitul, ├«n secolul al XIX-lea, c├ónd o lege dat─â adoptat─â la mii de kilometri distan╚Ť─â, ├«n Marea Britanie, a dus la pr─âbu╚Öirea economic─â a vechiului Regat Ashanti.

De la sf├ór╚Öitul Evului Mediu, regiunea Akan din Africa de Vest a ocupat un loc special ├«n imaginarul europenilor. Negustorii portughezi din secolul al XV-lea au denumit aceast─â coast─â El Mina. Valurile ulterioare de negustori europeni au fost atra╚Öi de acela╚Öi lucru care i-a ademenit ╚Öi pe portughezi ╚Öi, ├«naintea lor, pe negustorii africani care traversau de╚Öertul Sahara pentru a ajunge aici:aurul de cea mai bun─â calitate pe care-l g─âseau ├«n abunden╚Ť─â pe coastele din Africa Occidental─â.

Mai t├órziu, c├ónd europenii s-au stabilit aici definitiv, ei au redenumit regiunea Coasta de Aur, un loc care ├«╚Öi merita din plin numele, un El Doradoafrican-cantit─â╚Ťi incredbile de aur erau descoperite ├«n p─âdurile din interior! Negustorii european ╚Ötiau ├«ns─â c─â asta nu era dec├ót o mic─â parte din bog─â╚Ťia ce se g─âsea ├«n minele de aur din interiorul teritoriului, c─âci vedeau pepite de aur ├«n apele r├óurilor ╚Öi auzeau pove╚Öti despre bog─â╚Ťia aristocra╚Ťiei indigene ╚Öi a negustorilor. Dar nu prea aveau ce s─â fac─â. Pentru mai bine de un secol de la venirea lor ├«n Africa de Vest, europenii s-au luptat pentru controlul minelor de aur, dar p─âdurile dense, umiditatea intolerabil─â ╚Öi localnicii ├«nd├órji╚Ťi au format o barier─â aproape impenetrabil─â ├«ntre coasta controlat─â de europeni ╚Öi interiorul ╚Ť─ârii bogat ├«n aur.

├Än zona forestier─â existau mai multe entit─â╚Ťi statale ce s-au unit ├«ntr-o alian╚Ť─â economic─â ╚Öi militar─â pentru a forma un superstat formidabil, dar difuz din punct de vedere geografic:Denkyira. ├Äntr-o vast─â regiune cu zeci de comunit─â╚Ťi, multe izolate ├«ntre ele de p─âdurile dese, regele ÔÇô denumit DenkyiraheneÔÇô men╚Ťinea aceast─â alian╚Ť─â complex─â prin promovarea fricii ├«n s├ónul comunit─â╚Ťilor ╚Öi o perseverent─â strategie de expansiune constant─â. Statelor vasale li se promitea securitatea, iar ├«n schimb ele ofereau regelui aur ╚Öi solda╚Ťi, Denkyirahenedevenind din ce ├«n ce mai bogat ╚Öi mai puternic.

harta 6 jpg jpeg

├Äns─â ├«n r├óndul statelor vasale era ╚Öi dinamicul sub-stat Ashanti, condus de un lider ambi╚Ťios, inovativ:Osei Tutu, care era ╚Öi un foarte bun strateg militar. Acesta era con╚Ötient c─â ura pe care o sim╚Ťea fa╚Ť─â de Denkyira era ├«mp─ârt─â╚Öit─â ╚Öi de statele vecine ╚Öi a ac╚Ťionat ├«n consecin╚Ť─â. La sf├ór╚Öitul secolului al XVII-lea, Osei Tutu a ├«nceput o campanie diplomatic─â ╚Öi militar─â (cu ╚Ťinte foarte bine alese), aduc├ónd regatele fostului imperiu Denkyira sub propriul control, izol├óndu-l pe plan economic pe fostul rege. ├Än cele din urm─â, ├«n 1701, Osei Tutu l-a detronat pe vechiul Denkyirahene╚Öi i-a luat locul.

Osei Tutu, lu├óndu-╚Öi titlul de Asantehene, a devenit regele unei vaste regiuni, a avut grij─â s─â nu cad─â ├«n capcana vechiului regim ╚Öi s─â ├«mp─ârt─â╚Öeasc─â soarta celui pe care-l ├«nlocuise. ├Ämpreun─â cu apropriatul s─âu, Okomfo Anokyem, a ├«nceput construirea infrastructurii necesare pentru a face ca noul regat s─â fie cu adev─ârat viabil. Au construit drumuri pentru a facilita comunica╚Ťiile ╚Öi comer╚Ťul, au dat legi ╚Öi au creat o armat─â pentru a asigura securitatea statului ╚Öi a popula╚Ťiei, ╚Öi au ├«nceput un program de defri╚Öare masiv─â. Terenul recuperat ├«n urma defri╚Ö─ârilor urma s─â fie folosit pentru colonizare ╚Öi agricultur─â. Acest plan a fost cel mai ambi╚Ťios proiect pus vreodat─â ├«n practic─â ├«n aceast─â regiune:vorbim de defri╚Öarea a mii de hectare de p─âdure, de remodelarea terenurilor. A fost estimat c─â un om ar fi avut nevoie de 18 luni pentru a defri╚Öa un hectar de p─âdure. ├Äns─â cum ├«n zon─â solul este foarte sub╚Ťire ╚Öi de calitate proast─â, o familie ar fi avut nevoie de cel pu╚Ťin 6 hectare pentru a putea supravie╚Ťui. Acest plan at├ót de ambi╚Ťios a fost pus ├«n aplicare ├«n ciuda condi╚Ťiilor extrem de grele de munc─â, la temperaturi ridicate ╚Öi o umiditate ce putea s─â ajung─â chiar la 90%. Singura problem─â era lipsa for╚Ťei de munc─â:pur ╚Öi simplu nu erau suficien╚Ťi oameni ├«n aceast─â regiune slab populat─â pentru a putea termina vastul program la scara ╚Öi la viteza impuse de noul regim.

Munca for╚Ťat─â, sub diferitele sale forme, a fost mereu parte a culturii Ashanti. ├Än aceast─â perioad─â a expansiunii, s-a trecut ├«ns─â de la o form─â de munc─â for╚Ťat─â legat─â totu╚Öi de un soi de contract la sclavie propriu-zis─â. Foarte mul╚Ťi oameni au fost captura╚Ťi ├«n urma raidurilor organizate de stat sau ├«n urma r─âzboaielor purtate cu statele vecine, ace╚Ötia fiind transforma╚Ťi ├«n sclavi ╚Öi obliga╚Ťi s─â munceasc─â la programul de defri╚Öare. Av├ónd aurul din mine ╚Öi munca sclavilor, statul Ashanti a cunoscut o dezvoltare semnificativ─â, atr─âg├ónd din ce ├«n ce mai mul╚Ťi negustori ╚Öi intelectuali la curtea regal─â de la Kumase. Au fost stabilite leg─âturi comerciale ╚Öi diplomatice cu statele din apropiere, a fost adunat─â o armat─â numeroas─â ╚Öi puternic─â, dotat─â cu arme importate din regiunea de coast─â, iar statul ╚Öi-a dezvoltat economia pe baza aurului ╚Öi a sclaviei. ├Än timp ce europenii se luptau ├«ntre ei pentru a intra ├«n gra╚Ťiile Regelui Ashanti, acesta avea suficient─â autoritate pentru a putea dicta termenii oric─âror acorduri.

La un moment dat, statul Ashanti, din ce ├«n ce mai ├«ncrez─âtor, a sim╚Ťit nevoia s─â-╚Öi creeze un nou set de simboluri. Osei Tutu a interzis promovarea culturilor existente ├«n zona imperiului s─âu pentru a-╚Öi putea impune propriile simboluri:produc╚Ťia de kente, o p├ónz─â specific─â regiunii, a devenit  monopol al statului;de asemenea, Osei Tutu a investit ├«n trupe de tobe conduse de speciali╚Öti ├«n percu╚Ťie. Ace╚Ötia au fost ├«ns─ârcina╚Ťi s─â foloseasc─â muzica pentru a ├«nt├óri comunicarea intrastatal─â ╚Öi coeziunea social─â. ╚śi pentru c─â niciun stat nu se poate legitima f─âr─â mituri, regatul Ashanti ╚Öi-a creat noi mituri de origine ╚Öi a instituit o tradi╚Ťie din utilizarea unor tabure╚Ťi simbolici pentru reprezentarea noii ierarhii politice:╚Öefii vasali st─âteau pe tabure╚Ťi ce simbolizau jurisdic╚Ťia lor ╚Öi r─âspundeau ├«n fa╚Ťa unor superiori a╚Öeza╚Ťi pe tabure╚Ťi mai ├«nal╚Ťi. Deasupra tuturor era a╚Öezat noul simbol al statului:Tronul de Aur (Sika ╔Śwa). Okomfo Anokye, ├«n calitate de Mare Preot, a inventat ╚Öi promovat o frumoas─â poveste cunoscut─â ╚Öi ├«n zilele noastre de copiii Ashanti, despre acest tron de aur care a cobor├ót din ceruri pentru a se a╚Öeza u╚Öor pe genunchii lui Osei Tutu, ar─ât├óndu-le tuturor de la curte c─â lui ├«i apar╚Ťine autoritatea suprem─â.

├Än 1717, Osei Tutu a fost ucis ├«n timpul unui atac, l─âs├ónd ├«n urm─â un regat mult mai ├«ntins dec├ót cel pe care-l preluase de la vechiul Denkyirahene. Statul ├«ntemeiat aproape de la zero de Osei Tutu a continuat s─â se dezvolte ├«n secolul al XVIII-lea, nu doar ├«n teritoriu ╚Öi influen╚Ť─â, ci ╚Öi ├«n eficien╚Ť─â. Statul Ashanti a devenit at├ót de eficient ├«nc├ót a ajuns la un moment dat s─â se confrunte cu excesul de for╚Ť─â de munc─â. ╚śi-au ├«ndreptat astfel aten╚Ťia c─âtre zona de coast─â unde au g─âsit o nou─â pia╚Ť─â pentru sclavi. Pe m─âsur─â ce britanicii ╚Öi-au consolidat pozi╚Ťiile pe coast─â, ├«ntre ei ╚Öi statul Ashanti s-a format o rela╚Ťie de dependen╚Ť─â baat─â pe schimbul de arme, aur ╚Öi sclavi. Pe parcursul secolului al XVIII-lea, milioane de oameni au fost transporta╚Ťi ├«nspre coast─â pentru a fi ├«mbarca╚Ťi pe navele ce plecau spre Lumea Nou─â.

Golden stool 31 January 1935 jpg jpeg

Totul s-a schimbat ├«n 1807. Englezii au abolit trata (comer╚Ťul cu sclavi), bloc├ónd astfel economia statului Ashanti. Dup─â decenii ├«n care statul ├«nflorise pe seama v├ónz─ârii de sclavi, economia regatului s-a pr─âbu╚Öit. Neav├ónd resurse suficiene pentru a investi ├«n proiecte ce necesitau munca for╚Ťat─â sau pentru a purta r─âzboaie,  statul a ajuns s─â fie vulnerabil ├«n fa╚Ťa disputelor interne ╚Öi a rivalilor. ├Än timpul lui Osei Tutu, s-ar fi recurs la v├ónzarea de sclavi pe coast─â pentru a reface trezoreria statului, dar ├«n secolul al XIX-lea acest comer╚Ť nu mai era posibil. F─âr─â sclavie, statul Ashanti a ├«nceput s─â se pr─âbu╚Öeasc─â, l─âs├óndu-le loc englezilor s─â-╚Öi consolideze pozi╚Ťia prin instituirea unui protectorat. Regatul ar fi avut nevoie, poate, de un nou Osei Tutu;a fost ├«n schimb condus de o serie de lideri incapabili de a face fa╚Ť─â englezilor.

├Än cele din urm─â, ├«n 1874, britanicii au atacat Kumasa, distrug├ónd ╚Öi palatul regal. Protectoratul de pe coast─â a fost transformat ├«n colonie. ├Än urm─âtoarele decenii, au existat ╚Öi tentative din partea unor lideri Ashanti de a reveni la putere. Chiar ╚Öi dup─â ce, ├«n 1896, englezii au interzis institu╚Ťia Asantehene, ╚Öi au ├«ncorporat colonia Ashanti ├«n mai vasta unitate administrativ─â Golden Coast, popula╚Ťia Ashanti nu a renun╚Ťat la vechiul simbol al autorit─â╚Ťii supreme ÔÇô scaunul de aur. Acesta este considerat ╚Öi ├«n zilele noastre adev─âratul simbol al regatului Ashanti.

Sursa:http://www.historyextra.com/