Cetatea regelui Dromichete din Bărăgan, aflată în Patrimoniul Naţional, a fost distrusă cu buldozerele în baza unor avize ale Primăriei

Anchetă penală la cel mai mare sit arheologic din judeţul Ialomiţa. Procurorii încearcă să descopere cine a avizat lucrările în urma cărora o porţiune a sitului a fost distrusă cu buldozerele. Aşezarea istorică are importanţă naţională, cercetările scoţând la iveală faptul că aici şi-ar fi avut cetatea regele dac Dromichete.

Situl arheologic „Piscul Crăsani” are, potrivit specialiştilor din cadrul Muzeului Judeţean Ialomiţa, o deosebită importanţă istorică şi naţională. El se află pe lista A a monumentelor istorice, făcând parte din Patrimoniul Naţional al judeţului Ialomiţa.

Importanţa sa este mare atât datorită faptului că aici s-au descoperit foarte multe urme ale trecutului, dar şi prin faptul că este primul şantier arheologic deschis în România. Primele săpături s-au efectuat aici în urmă cu mai bine de 100 de ani, iar cercetările sunt încă în desfăşurare.

Însuşi marele Vasile Pârvan a coordonat lucrările arheologice de la „Piscul Crăsani”. Cercetările istorice au scos la iveală faptul că aici şi-ar fi avut cetatea regele dac Dromichete.

„Importanţa acestui sit este mare din mai multe puncte de vedere. În primul rând săpăturile de aici durează de peste un secol şi încă se continuă. Apoi despre această zonă s-au realizat numeroase studii de cercetare istorică foarte complexe” explică Ioan Cernău, arheolog în cadrul Muzeului Judeţean Ialomiţa.

În urmă cu aproximativ o lună, în urma unei inspecţii în teren, cercetătorii de la muzeul din Slobozia au descoperit faptul că o bună parte din situl arheologic a fost distrusă cu buldozerele.

Practic, peretele de nord al sitului a fost excavat în baza unei autorizaţii emisă de Primăria Balaciu, localitate pe raza căreia se află aşezat situl arheologic. Autorităţile locale au luat practic pământ galben din incinta sitului arheologic pentru a-l folosi la întărirea unuia dintre picioarele podului peste râul Ialomiţa, aflat în apropiere.

„N-am făcut nimic ilegal, nu înţeleg de ce se agită toată lumea. Nu aveam de unde să luăm pământ mai bun, pentru că tot ce-i în jurul podului e nisipos. Oricum nu e prima dată când facem astfel de lucrări şi nu se sesizează nimeni!” precizează Cornel Mihu, primarul comunei Balaciu.

Maniera în care autorităţile locale din Balaciu au executat lucrările este ilegală, întrucât, având în vedere importanţa zonei, aceştia aveau nevoie de o serie de avize din partea Direcţiei de Cultură Ialomiţa.

„În cazul sitului arheologic de la Balaciu se constată o intervenţie neautorizată. Cei care au desfăşurat lucrările trebuiau să solicite o serie de avize pentru a efectua această intervenţie. Nimeni nu a cerut nimic. Şi oricum, chiar dacă ne sesizam nu-i puteam lăsa să pătrundă în sit” a explicat Elena Pacală, directorul Direcţiei de Cultură Ialomiţa.

Cazul a intrat şi în atenţia organelor de urmărire penală. Procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Ialomiţa au întocmit un dosar penal pentru a stabili cine se face vinovat de distrugerea provocată la situl „Piscul Crăsani”. Procurorii, dar şi criminaliştii Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Ialomiţa au ridicat mai multe probe pentru a rezolva ancheta.

Dincolo de nerespectarea legii, lucrările întreprinse de administraţia locală din Balaciu au distrus informaţii istorice importante de pe platforma arheologică. Toate acestea nu vor mai putea fi recuperate niciodată.

„Zona a fost categoric compromisă. Am observat mai multe resturi de ceramică şi chiar rămăşiţele unui mormânt medieval. Nu vom putea şti niciodată ce a fost de fapt în această zonă, pentru că s-a intervenit în acest mod” mai spune Ioan Cernău, arheolog în cadrul Muzeului Judeţean Ialomiţa.