Cea mai veche limb─â din lume vine din Africa jpeg

Cea mai veche limb─â din lume vine din Africa

Potrivit unui studiu publicat în revista Science, o limbă preistorică vorbită pentru prima dată în Africa de Sud în urmă cu mai multe zeci de mii de ani, stă la baza tuturor limbilor din lume.

Autorul studiului, profesorul Quentin Atkinson, de la Universitatea din Auckland, a descoperit, dup─â ce a analizat peste 500 de limbi str─âine, c─â acestea au la baz─â o singur─â limb─â vorbit─â de str─âmo┼čii omului ├«n epoca de piatr─â.

Dovezile descoperite de profesor arată că limbajul a apărut în urmă cu cel puţin 100.000 de ani.

Primii oameni moderni au evoluat în Africa

Astfel, descoperirea aduce noi informa┼úii despre unul dintre cele mai importante evenimente din evolu┼úia omului-apari┼úia limbajului. ├Än pofida faptului c─â majoritatea cercet─âtorilor au constatat c─â primii oameni moderni au ap─ârut ├«n Africa, momentul ├«n care str─âmo┼čii omului au ├«nceput s─â vorbeasc─â nu a fost stabilit.

Unii sunt de p─ârere c─â limbajul a evoluat independent ├«n diferite p─âr┼úi ale lumii, ├«n timp ce al┼úii spun c─â a ap─ârut ├«ntr-un singur loc ┼či c─â limbile vorbite ├«n prezent deriv─â dintr-una singur─â.

Cert este c─â primii oameni moderni au evoluat ├«n Africa ├«n urm─â cu 200.000-150.000 de ani. ├Än urm─â cu circa 70.000 de ani, ace┼čti oameni au ├«nceput s─â migreze de pe continentul african, ├«n cele din urm─â r─âsp├óndindu-se ├«n restul lumii.

Engleza, 46 de foneme;X├│├Á, 141 de foneme

Atkinson a num─ârat fonemele utilizate ├«n 504 limbi str─âine ┼či a realizat o hart─â a acestora, descoperind astfel c─â num─ârul lor, care variaz─â de la limb─â la alta, tinde s─â creasc─â pe m─âsur─â ce se apropie de Africa subsaharian─â. De exemplu, limba englez─â are ├«n jur de 46 de foneme, unele dialecte din America de Sud au mai pu┼úin de 15, japoneza-20, franceza-37, rusa-38, germana-41, rom├óna-31, ├«n timp ce limba X├│├Á din Botswana ╚Öi Namibia are 141.

image

foto:blogs.discovermagazine.com

Profesorul este de p─ârere c─â aceste diferen┼úe reflect─â tiparul migra┼úiilor str─âmo┼čilor omului de c├ónd au p─âr─âsit Africa, ├«n urm─â cu 70.000 de ani.

Limbile se modifică de la o generaţie la alta

├Än cazul unui grup mai mare, limbile au tendin┼úa s─â fie relativ stabile, pur ┼či simplu pentru c─â sunt mai mul┼úi oameni care ├«┼či amintesc cuvintele genera┼úiilor trecute. Dar ├«n cazul unor grupuri mici, exist─â mai multe probabilit─â┼úi ca limba s─â se schimbe din genera┼úie ├«n genera┼úie.

Acela┼či efect poate fi remarcat ┼či ├«n ADN-ul popula┼úiilor, este de p─ârere profesorul Mark Pagel, biolog la Reading University. Africanii moderni sunt caracteriza┼úi de o diversitate genetic─â mai mare, fa┼ú─â de europenii albi, care au evoluat dintr-un grup migrator relativ mic, ce a plecat din Africa ├«n urm─â cu 70.000 de ani.